8/16/2019 Al. Musina_Arcadia bacoviana_o contrautopie_1996.pdf

1/7

"Arcadia" bacoviana:   0contrautopie

1. "Arcadia"    autohtona.Una dintre utopiile cele mai dragi spiritualitiitii roman~ este cea a

unei ,,Arcadii"   autohtone.   Utopia,   In acceptia pe care 0

dau telmenului, emai mult  decat desclierea unor spatii imaginate,   eo ,,matrice in1aginarii",

un pattern prin care   "vedem"   Intr-un anume fel realitatea. Un mod 

specific ~i, In ultima   instanta,   caracterizant de a recepta ~i transfigura

realitatea.   Am spus s pecific,   fiindca utopiile cele mai   "genera Ie" -  ~icea

arcad ica e una dintre ele -  au trasatUli  distinctive,   inconf imdabile, capata

"culoarea"   cultUl'ii In care apar .   Valoarea caractelizanta a utopiei   -  ca

matrice   imaginara   -  consta In faptul ca realitatea traita este locul de

intalnir e d intre   proiectul de realitate (utopie) din noi ~i realitatea

"o biectivii".   Astfe~   in defmirea specificului national,   am putea face ape~

alaturi d e cele patm   mituri fundamentale de care vorbe~te Calinescu sau

de   ,,matricea stilistica"   blagiana,   ~i la inca putin defmitele utopii

s pecif ice (adicii, precizez,   la formele   specifice ale utopiilor "generale').

Uto pia arcadica - 0utopie   ,,regresiva",   nascuta din nostalgia Vfu:stei

de Aur, a Vremii lui SatUll1sau pur ~i simplu a "lumii"   intrauterine?   - e

constituenta unei gand iri arhaice,   ca patte componenta a modeluluilumii. Ea   este un moment,   repetabil, Intr-un anume ciclu temporal.

Inlocuirea timpului ciclic   cu cel linear ,   istoric (de fapt modificat'ea

intelvenita in   conce per ea ~i triiirea timpului) fac irnposibila iluzia

repetarii acestei Varste. StmctUlile ei sunt ,,refulate"   ~iI sau proiectate fie

in viitor (dar aceasta e  0reminiscenta a gandirii arhaice),   fie In prezent

(dar in alt spatiu,   cazul Arcadiei clasice),   fie   intr-un trecut relativ

a propiat,  or icum accesi bi~ fie ~inumai prin rememorare.

Alexandru Mușina

Unde se află poezia?

Editura Arhipelag

Târgu Mureș,1996

8/16/2019 Al. Musina_Arcadia bacoviana_o contrautopie_1996.pdf

2/7

Ar cadia va   fi   astf el istoricizatii ~i localizata,   va ciipata tr i'isaturi

specifice in fimctie de popor ,   epocii istorica,   moment cultural.   Daca

utopia   arcad icii e univer sali'i (~i are citeva   "invaJ.iante":  existenti'i in afaJ.-a

istor iei,   in mijlocul unei naturi   generoase,   relatii   interumane,

,,nesocializate", fer  icir e ingenua etc.)   ,,materializarea"   ei  va   lua fonne

dintre eele mai   vaJ.1ate(~i r eprezentative pentm momentuVcultum in cm'e

a par   : Eldomdo,   Insulele Feric~ilor,   America " bunului   si'ilbatic", insulele

Pacificului ...)Arcadia autohtoni'i,  romaneascii (ii yom spune din   cand in cand   ~i

Arcad ia   moldava,   deoarece scr iitorii din   "dul~ea Moldova" au mai

a proa pe de suflet aceasta utopie) fimctioneazi'i   ca   " pattem"   imaginar ,

subter an, d intm inceputurile litemturii noastre. Poate chiar de la   , pe-un

 picior de plail   Pe-o   gun' i   de r at'.   Or icum,   utopia unei fericite existente

 patriar hale, in mijlocul unei naturi   armonioase ~igeneroase pana la exces

a yom   intalni   deja  la cr onicm1. Moldova   e, sub domnitorii buni (adicii cei

ce   r especti'i   ,,randuielile cele vechi"),   0adev3t-ata tara a laptelui ~i a

mierii.   Mai   incoaee,   pastelurile lui Alecsandri ~i mai   ales eelebm Juna

Rodica ref lecti'i acee~i utopie.   Eminescu   visa la  acel an   ,,1400", al

armonie~ nu numai sociale,   dar   ~i al   r elatiei   omului cu   ,,r aul, mmul".

Prin proza lui Sadoveanu - ~icea istorici'i,dar ~icea a Nadei Flornor sau

a Tarn de dincolo de negura - asistam   130   poate,   cea mai puternica

afirmare   ~i aflam cea mai completa   descriere a utopiei   Arcadiei

autohtone.   Semanatorismul ins~i are drept miez   adfulc aceasti'ipornire

r egresiva,   de idealizare a unui mod de  viati'i   care e pe punctul sa se

 piarda.   La fel,  Gandirismul.   De la ti'imnii tri'iind ~i muncind   ali'itur i d e

ingeri,   de la Florica lui Pillat ~i Privel~tile lui Fundoianu,   panii la Emil

Brumaru,   iam mereu recurenti'i utopia arcad ica,   a   "rezervatiei   deingeri",   cum   0va numi acesta din urma.

2. "  Et   in Arcad ia ego" $i totu~i, ar ati'i ElWin Panof sky intr-un remarcabil eseu   (Et   in

Arcadia ego:   Poussin ~i tradipa elegiaca) expr esia latina pe car e   ne-

mn obi~ut s-o tr aducem:   ,Ji eu am fost in Arcad ia"   inseamna   - ~i asta  e

singum trad ucere   corecti'i grmnatical -   ,Pana   !ji in Arcadia exist (eu ,

56

 Moar t ea)" .   Cel mai cunoscut dintre tablourile cu acest titlu   (Et in

Arcadia ego),   a pmlinand lui Poussin, m-ati'iun gIUp d e   pi'istol1ar cadici

d escoper ind    cu smprindere ~i,dur ere un mOlmant avand e pitaf ul   citat

mai sus - , , Et in Arcadia ego" .   In fedcirea arcad icii a patruns moartea;   ea

nu   CIUti'inici   mi'icar aceasti'i copie pamanteascii a Edenulu~   ,,r elicva"   a

Var stei d e Am: $i pdmul cm'e poate intelege   aceasta,   cm'e poate   vedea

consecintele   ultime ale pi'itmndel1i mOllii  d evastatoare in Edenul   aJ.-cad ic

e chiar cel d in monnant; este, in cazulnostm, er  oul   r n1c bacovian:   ,~t am

singur ill cavou ,   ! ji era wint! $i scarfiau cor oanele d e plumb", ,. fJonnea

lnt ors mn01ul mell  d e plwnb   ... /  St am   singzo-  langa morf . .. !jiera f iig /   $i-i

at a171mtmipile de plumb".   Cel   mort e   , . ; >   u1tul"   oetulu'   ciiruia   nu i-a

mai r i'imas decat   tmpul de cmne ~i sange.   S pu1tualitatea a mm11,a mm1t

sacralitatea acestei ,,A1-cad ii". Vom avea deci,   la Bacovi3o 0Arcadie in

negativ,   0Arcad ie   viizuta din   "cealalta parte",   din perspectiva

mOlmantului, a eelui din cavou.

Daca   matricea   imaginari'i bacoviana este id entici'i cu cea

eminesciana s au   sadoveniana, poezia sa   desco pera   0 pers pectiva

originala,   ,,negativa".   Categoillle   negative (in   tenninologia lui  Hugo

Fdeddch) sunt d ef mitorii pentru   poezia marilor mod emi;   la Bacovia,

,,negativismul"   nu   este rezultatul unei simple poze   postromantice,

satanice, "blestemate"   (implicand ,   to~~ fie ~iprin  o pozitie, sacml), ci al

descoperirii unei   lumi   com plet   despiritualizate,   desacralizate,

"devalO11zate",in care sti'ipani'ie daar moartea.

3., ,~i  ninge ca-ntr-un cimitir . .. " Arcad ia   (autohtoni'i)   aflati'i su b   zod ia   moqii   e   tema   centr ali 'i a

d iscursului   'ooc bacovian. Nu e xisti'i,   in   poezia   lui   Bacovi3o   doar    0o bsesie thanaticii -  0asemenea   o bsesie   e fat

8/16/2019 Al. Musina_Arcadia bacoviana_o contrautopie_1996.pdf

3/7

excentr ice. lata:   ,)l I Sa pal ma duc acuma In gradina devastat a!   $i  pemasa pariisit a -alba mann01'~ sculptc:!a-/ in vqnJ~tel:-:ni fil1~eb!-e/Ma

 Intind ca si un mort  /   Peste mme punand raze,fl017pahte-mtm71atel   Ca

si noi...'''Poe zia   se cheama   , ,Poema In oglinda" .   Caci ad evarata (~idubla)   natLua a realimtii - ~i a eroului liric - se releva   doar in   oglinda :

salonul e (~i)0 camera mortuara.   .   ..

 Natura ambigua, duala (mort-viu ~i viu-mort) a   ero~IUl ~c e

sugerata de cateva ori:   , jJ qi ell iarna Cal-ea tread/ Poate pal-ea ca  G 1 ! ' 

11lUlit ",...   ,)n gradina moarta! Am sarit aseara peste zidul mor t ...! In

gradina maana!   A sosit un ~~10ri'..   _ .   .   _ ,   . .Pentr u eel de dincolo nu eXlstadeosebu'e esentla!a mtr e cel mortJ,

si cei vii:  "Cei vii se m~ca   ~iei descomp~iI Cu lutul de caldura asudat;l

E   miros de cadaw-e ,  iubito ,!  $i azi chiar sanul tau   1 3   mai   liLsat . // Toarna pe covom'e parfil1ne tori ,! Adu ra ze pe tine sa Iep~tn / Su:ntcativa.morp   ill

oras iubito/ Si-lncet cadaw-ele se descompun   .  EVIdent,   mrrosu!   de

ca&vru   e si al ~elor vii care   -  sugereaza parfumele tari ~irozele  - sunt tot

niste   cad a~e in desco~punere.   Dar avem la  Bacovia ~i moqi-vii:   ,)nra~le de sticla p1incesel   O f iau In dantele, mecanic".   Intr-o  aIm poezie,   .in

care   avem   d e-a face, aparent,   cu 0 forma abia su bl~ata ~e necr of ilie,

conf uzia   d intre viu si mort atinge din nou zona erotlculU1: "Cadavrul

impozant pe catafal~d falnic /    Sub ga za de mgint Visa , In~vas:a sam:..!

 Iar sanul ei pierdut In mort uara gala!   Pe veci opnt, l1lmar munse

 falnicl...!   0, simturile-mi toate se enervau fmltast ic",.   _ ,   .

Confuzia planurilor e prezenta t~t trrn~ul,   ex pru:na~ ill ~~le_~a~diferite moduri:   Clavint l catafalc parea   fif   nu clavlr. , , , ,}01 rat ael

alcoolizat, apoi, i , ;   noapte ,   un schelei', , jJ eschide clal'in:!l cant a-rr:i I Un cCmtec de mor t ", ,. }!fai citesc ~i-mi pare ca sunt   ViU ,  Sau,   ca ill

versul  de mai sus citat, ,. /ii ninge ca-ntr-wl   cimitir "  ,   unde avem   d e a face

cu   ceea ce as nurni   0   falsii comparape.   "Ca-ntr -un   cimitir"   nu arata

cum ninge, n~ se refera la ninsoare ci ~   "dec~nd   1 '?  ~ar~ning

8/16/2019 Al. Musina_Arcadia bacoviana_o contrautopie_1996.pdf

4/7

transfomla,   dintr -o tara a be~ugului ~i a   lin~ii,   intr -o tara   a   foametei,

molinlelor, a tuturor dezastrelor. Avem,   aici,   neindoios,   0 proiectare a

unui   tipar imaginar ,   proiectare provocatii de conceptia arhaidi asu pra

r egalitatii (viizutii ca regalitate magica,   in   terminologia   lui Frazer   d in

Creanga de aur);   rezultatele,   in planul f ictiunii,   sunt total  contrastante,

d e~irealitatea va fi fost mult mai   ,,IlUantatii".

Contrautopia bacoviana are premize ~i consecinte mult   mai

radicale.   Avem,   la Bacovia,   un univers antifeeric,  pelfect   coerent,  in care

- chiar   d acii la mijloc e ace~i dulce sensibilitate mold ava - culoarea

d ominanta este   " negru profund, noiall d e   lIegn /' .   Poezia bacoviana

 poate fi   d efinita cu ajutolUl   "categoriilor negative"   de care   vorbe~te

Hugo Friedrich. Cu precizarea ca antiromantismul bacovian nu se

linliteaza   la nivelul retoric,  nici macar la  cel al atitudinii fa¢ d e lume, al

filozofiei d e   existentii,   ci ataca direct planul   -   mai profund    - al

imaginalUlui.   Bacovia nu are dealtfel   ,,filozofie",   pentru cii in "Iumea"   sa

filozofia nu are sens. Sau,  dacii e sa existe un   "sens", acesta e rezumabil

la   , Jmensitate , ve~nicie ,!   Tu ,   haos   car e tCjat e-ad uni... I  1 11golul tew e

nebunie ,!   $i   tu ne faci pe top nebuni //    In fat a ta   sunt eel mai   la~.!

 Imensitat e,   ve~nicie ,! Iubesc   0 fata din   ora~.!   Invata-ma jilosofie.!/ 

 Imensitate ,   v€ !$nicie ,!Pe dmd   eu tr emur   171d elid    Cu ce suprema ironie/ 

 Arap Inf und un cimitil:" 

Arcad ia autohtona, in   varianta ei   " pozitiva",   exprima nostalgia

du pa   0 lume patriar  bala:   0existen¢   "in afara istOliei"  (refuz al   "termii

istor iei",   cum ar"spune Mircea   Eliade),   dar in mi jlocul familiei (~i,

d esigur ,   al fanlliiei mai mari,  care e Moldova sadovenianii in timpullui

~tefan   cel Mar 'e),   cu mancar "e ~i bautur a   din bel~ug, intr-o lume  d e   0

dulce   senzualitate,   senzualitate spiritualizata ~i " potolita"   de idealUli,,sanatoase",   casnice.   Daca   " beneficiar ul"   acestei utopii e barbatul,  figur a

ei   "cenhala"   e,   lar a indoiala,   femeia:   iubita (cu fmUle mai   d egraba

mbensiene) sotie ~i marna,   dar ; inainte de toate,   buciifueasa desavar~ita

(precum jupaneasa Ilisafta).   Totul inh'-o deplina armonie cu natura   ~i

intr-o felicita   ignorare a mizeriei ~ilr r ll.

Arcadia bacoviana ne ~ocheaza Plintr -O imagine a lunlii aflatii la

 polul   o pus.   !storia   "navaI~te"   peste individ ,   ii aduce in fa¢ aspectele

cele   mai degradante ale conditiei   umane:   "Gr eve , siinge, nebunie ,!

F oame ,!   Plimset mondia f ', , , E mu tiare,   eveniment e ,!   De vremun grave,

sau de regret,- /   Suspecte umbr e de cabar et ".   I n   locul   ,,marii familii" d ecare   vm beam mai sus, aveam irnaginea unei societilti degradate ~i a

antagonismelor sociale  violente:   ,.)?icvrat i pi dau ca orbii- /   $i jlf muindu-i

ucig(1$- /  De la sat e fa 01'(1$ /  All tr inds tamllii,- corbit',   ,,0,   donni adanc ,

mereu ,   (1$a. / 111vise dub   hidos bur ghez ,!   Oftiind, palate de- p luerez ,! Eu

~t iu  ~i bine-a dar ama. //    In noapt ea asta, iata ,   sunm   0serenada fatopOf  /..." 

Senzualitatii robuste, dar spiritualizate prin sentiment (e

car actelizarea pe Ca!'e Calinescu   0 face eroticii eminesciene),   dragostei

,,morale"   in ultima instan¢ (ciici e cu totuI   ,,IlecomerciaIa'), Bacovia Ii

opune   0 senzualitate mor  bida, nevrotica,   In care partenerul e

obiectualizat,   0   dmgoste   d e nu putine mi   "f or sale":   , , E a   crede   C-(1$ fi

ameat ...! $i cand 0 santt   se feme ,!  Dm; sclava place/ ii, ea gemel   $i cereun lung sarutat .!/    Pe   urma ,   ciind spasmul a dispal7lt  ,!   l~iuda-n In

 pmf Um   0bat ist a- /  0 pU lle   f a gw' a,   ~i tlistw Ea ~t  elge   un . f ti:::icsaru!',

 , ,Femeie-masca de culOli ,!   Cocot a plina d e   rafinani-/ Tu ,   care ppi fa

des fr iinar i   tiir :::ii ,!Pe visatOli, cu greu   Ii Infion" .   ReIatia erotica tinde spre

forme din   cele   mai a berante, ea ill teribilul "Amurg de vara": , , Hisf et izat e jixiocwe pale ,!   La f trestre deschise, palpitii...!..! Din treacat  ,

tuturor, 111 perdele /    Le pun   ciite-o roza d e   siinge" .   "Camea", In

 pelmanenta   d eseompunere,   domina,   impreuna eu ,,Ilevroza",   er otica bacoviana

Id ealului   casnic, i i ia   locul, la Bacovia,   boema autodeshuctiva.

Bahismul   eroilor sadovenieni   sau al eminescianului   Dabija-Voda,

 placerea   d egustiiIii unui   vin bun intr -o placutii adunare,   sunt inlocuite dealcoolismul   "incrancenat"   ~i solitar :   ,.;Singe.a;singur  ,   singetr  ,! Intr-un han ,

d e pmte- /   Domme   ~i hC UI giul / Strazile-s d € !$art e / Singel1;singelr  , singur " ;

" Ca E dgar    Poe   11/ ar eilltorc spre casa ,!   Ori   ca V erlaine,   topit de

baut ura- /   $i- II  noapt ea asta d e   nimic nU -1II ipasii. //   Apoi, cu p~i d e-o

nost ima masur w   Plin   I ntzlllerec biijbmesc pn' n   casa , /  $i cad. recad,  ~inu

mai tac dill gura" .   Colocvialitatea (din  Hallul   Ancutei,   sa spunem) fuce

loc   solilocviului,   dulcea tovar~ie a unor   " prieteni   vechi ~i buni",

8/16/2019 Al. Musina_Arcadia bacoviana_o contrautopie_1996.pdf

5/7

solitudini~ m car e   , ,tovar~; m;-s riisld hidos , y ; cu umbra" .

Ar cadia autohtona nu ignoci,   se mtelege,   moar tea. Ea   msa e

"exor cizata"   pr in ritualizar e ~i spiritualizare.   (Modelul em Miorita.)

Viata cotidiana ~i e   "codificam", e transformata mtr-un ceremonial,

~ meat omul   "arcad ic"   autohton tr aie~te mtr-o lume a   sa,   dinainte

cunoscutil,   0 lume cu sens. ,,Lumea"   bacoviana   e,  dimpotr iva,   0 lume

alienata   ~i alienanta,   m care   "V iat a par e   - a tr  ece ftira n;d un sens" .

Ritualul Ins~i e strain ~i incomprehensibil,   pmticiparea   Ia el e lIDgest

 pur exter ior, reflex:   , /Jar,   iata ,  ,  y i  un mor t   evr eiesc ...! $; ploua ,   e  moina,no/Oi-111lmunllur e   strami   semit e!   M -ad aug   ,y ; eu   fn   convoU  I   $i  nimeninu  , ytie ce-i   ast a- I   M -afimd fnt,.-o cr ~ma sa   scn·u /    S au d id   ,y; pol71esc

i11Sprecas(i J  $i acolo ma-nchid   ca-n   s;cr iu" .   De altfel,   in contr autopia

 bacoviana, atitudinea In fata mortii,   din pioasa,   e Intoarsa In

 profanatoare:   " Vagabondand, fntr-un amurg blond  /    Am dat de-ale

d mitindui p01fi , - I  Acolo doclii   ~i batjoc de mor{ i/   $;-am ras   La]   ras d e

vagabona'.

Silnatatii Ii e contrapusa boala   ("ftizia", "cancerul'),   iar   ve~nica

 primavarii   arcadica lasii loe unei toamne ce pare lara de sffu~it. lama nu

mai e cea a lui Alecsandri, ci una   m care ,,ninge  gri".  Primavar a Ii apare

 poetului ca nenaturaHi: ,,0   pictura pmfil1nata   cu   vibran·   de violet" .   In

contrautopia bacoviana primavara e un obiect.   Fiindca natura e

 perceputil ca mtotdeauna ostila,   d ezagr eganta,   anihilatoare,   ca m celebra

,,Lacustri".

Utopia ,,neagra"   bacoviana e prea complexa pentru a putea,   aici, sa-

i analizez toate elementele.   Simplificand la maximum,   sa observam ca

exista eel putin patm "paliere" la care gasim   0opozitie clara mtre

univer sul imaginar ~i retorica lui Bacovia ~i cele ale unui Eminescu,

Sadoveanu,   etc. 1) la nivelul retoricii, cultul   vorbirii fiumoase,   ingrijite,

1nfIoritechiar,  e luat de "dizannonie", de elipsa,   de "violenta" verbaIa; 2)

 bIandei coloristici arcadice ("pastel'), II e contrapusa   0coloristica dura,

neta,   suidenm: violet (culoarea nebuniei),   galben intens, negru,   alb; sau

o culoare   "murdara", griul zapezii.   Albastrul e   "nenatural", e

,,intermediat"   de un material fabricat,   "sineala"; ro~ul e "sange"   etc. 3)

"cad ml   "   campestru al oricar ei arcadii devine - la Bacovia - nu un

cadru urban,   ci unul suburban; satului nu i se opune ora~ul, ci

mahalaua;   dumbrava devine pare   ,,mOlt". 4) la nivel senzorial,   al tra~

 perpetua extazil arcadica se u

8/16/2019 Al. Musina_Arcadia bacoviana_o contrautopie_1996.pdf

6/7

afara poetuluL ci dinauntrulluL altfel   nu ar avea   sens   ,pt mn singur [ncavou",   ~i apoi   " Starn singur lingo mort".   Poezia "Plumb"   este"centro   1"   din care se dezvolta intreaga poezie bacoviana ( pr emiza

fimdamentalii fiind aici:   moartea spiritului),   d ar ~i "cer cul   exterior "   al

universului ei.   ,,Lumea bacovianii" se instituie nu   plio   "ex plozie", sau

extinderi repetate,   ci prin "im plozie", pr  in sur  par e   in sine,   pr in

,,retrageri"   repetate, printr-o det.e   tr eptatii   de   sentimente,   de   o bieete,

de cuvinte chiaro De altfel, tonul ,,neutlU" al discur sului liric bacovmu

traduce "indiferenta" cr escanda a celui, spir itualice~te,   deja mort.

Discursul insu~i se   r educe treptat,   pana la pro pozitiile eli ptice   d in

 poeziile mii.

Aeeastii "de~e"   continua   e   riis punsul   la  0despiritualizare,   0

desacralizare totala a existente~ a fiintei. Din per spectiva   moqii,omul

vaduvit de spirit - e un obiect,   sim pla   camatie in descompunere.   ,,0,

cum omul a devenit concret "    e   ver sul-emblema al   aeestei" obiectuali::.iir i" a univer sului.   Arcadia   baeoviana e   terifianta   prinr eificare, prin   lipsa oricirei transcendente, mai   mult chiar d eem   plio

eulor ile   ei ,,sumbre".

in   Arcadia bacoviana nu existii speranta,   pentru cii uu mai   existii"suflet".   Umbra in~~ du blul   s piritual al omului,   ,.;zacein nor oi , t rist 

bagaJ' .Dincolo de toate acestea   nu existii deem  0imensii uepiisare.   Sau,   ca

sa folosesc   0sintagma stu pid a,   "cum ar  s pune   Poetul":   , JJin totce scr iu ,iubito , /  Reiese-at!itde bind   Acee~i nepiism-e/  De oameni $i de  t ine" 

(Ego).

6. in loe de eonclu zii ,eateva afirmafii (ear n prea)  personale

,,Filiera" bacoviana e, am viizut,   una i n intr egime (sau   a proape)

romaneascii.   Univer sul imaginar allui Bacovia   se releva   in   intreaga-i

com plexitate,   poezia sa capata adevar ata-i   semnifieatie doar   prin

raportarea la poezia (literatura)   r omana.   Fara a   f i   victima de ja

analizatelor (de ciitre Mircea Mar tin) "com plexe", uu tr e buie sa scii pfun

din vedere cii Bacovia este poet roman, inainte de a fi poet simbolist,   cii

e mai apr o piat de Eminescu,   Sadoveanu sau... Emil BlUmaru (eu a   sa

Dolhascii familiara ~i senzualii), decill de Tristan Corbiere,   R ollinat sau

Laf orgue. "Citit"   dinspre simboli~ti,   Baeovia putea sa-i apara lui

C'ilinescu drept un poet minor, citit dinspre poezia romana,   el se releva

a f i lIDUIfimdamental.   A "eonstrui"   imaginea   "in negativ"   a uneia dintre

utopiile esentiale ale unui popar nu e harazit orieui.   Cu tot mai mult ne

apar   supelflue, aeum,   "acuzele"   - ,justificate"   de   0anume abor dare a

 poeziei baeoviene - de "monocordism",   de"monotonie" (anl analizat in

eseul   de fata doar   0 par te din elementele unui univers liric extrem de

complex).

Desigur, a existat un ~ al noului ,,absolut".   Oriee   ,,negativ"   par e

extrem de  ,,siirae"   in rapOlt eu ,,fotografia"   propliu-zisii.   Ochiul trebuie

intai   sa se   ob~uiascii eu noul tip de imagine;   abia apoi poate distinge

multimea de obieete din respeetiva imagine.   Or ,   poezia bacoviana a

venit   cu totul   inlpotriva   "orizontului de ~teptare"   al leetor ilor   e poci~

care I-au  receptat eu greutate ~i - miu - nu nU111ai pe Ar ghez~ dar   ~ipe

Ion Bar  bu.

Semnif icativ, la poezia lui Bacovia au fost   ,,sensibili" la inceput

 poetii, ~i anume   d oi ,,ar cadiei" importanti:   Ion Pillat ~i Adrian Maniu.

A bia   a proxmativ   d upii 1930,  cand cititorii   - ~ieriticii - au fost "ed ucati"

de diversele avangardisme,   poezia bacoviana a ineeput sa c~tige

 publieullarg.

"Voga"   ei contemporanii nu e wa legiituIa eu poezia gener$ei '45 ~

(citim poetii treeutului,   se ~ie,   ~i ,,inVeI-S", plio posteritatea lor),  ba chiar 

~   spune ca,   d acii e sa rapOltam   (0 parte din) generatia   '80 la  0anume

traditie (~i cred cii e cazul sa fueem acest   ,,r acord '),   plimul nume care ni

se impune e eel allui Bacovia

o  poezie de esentializare - 0,,rad iograf ie" - cum e   eea   bacoviana

implica   0 rapida epuizar e   a   spatiului imaginar,   a "utopiei"

(contrautopiei). Bacovia   a scris putin Dar,   d u pa   modesta-mi   parere, deja

dupii   1936 (~i volumul   "Comed .ii   in fond"), ver surile sale incep   "sa

sune   a   gol". Poezia sa, indepar tand u-se d  e   matricea ei imaginara

(d escoperita,   a proape miraeulos,   d intru   ince put) ince pe   sa-~i piardii din

65

8/16/2019 Al. Musina_Arcadia bacoviana_o contrautopie_1996.pdf

7/7

str iilucire, din "poezie".   Putem,   cu muM inteligenta   ~iputina bunavointii,

demonstra orice, dar   cred   cii per ioada   ultima de cr eatie   a   lui Bacovia e

exemplar ii   doar   in sensul cii ne arati   cum ar  f i f ost Bacovia   ca poet   tadi,,Arcadia" sa.

Poezia bacoviana este ~i un r  iispuns   la   una din etemele false

 pr obleme ale literatur ii noastre:   a f i   "sincron"   tar a sa te

"deznationalizezi".   hnaginaml   bacovian e intm totul autohton,   "tratarea"

lui   insa e in   consonanta   cu mi~a.rea   poetica a epocii,   cu   "cea mai

avansati tehnologie   ( poeticii)   a   tim pului".   Bacovia se inscrie printre

 putinii "mari" moder ni ai poeziei universale prin radicalismul ,,rupturii"

 poetice   (mpturii de   car e vorbe~e ~i Nicolae Manolescu, tara,   i'nsii, a   0

demonstra   convingator ), "mptura"   care atinge, in cazul sau, zona cea

mai prof imdii ~igreu "contr olabila" a  Oliciireipoezii: imaginaruLA parent   "excentric"   in evolutia poeziei   noastre,   Bacovia ne apare -

.   azi - ca fiind tot mai "central"   in aceastii   evolutie.  ~i unic.   De   0tmicitate,

~ spune, ,,absolutii":   ciici  dacii pot exista diverse   variante   " pozitive"   ale

unei   uto pii, in cazul   nostru   ale Ar cad iei   "autohtone",   nu exista,   logic,

decat   0singura var ianti   ,,negativa" a acesteia.   ~i ea Ii a partine   "de drept

~i de fapt" lui George Bacovia.   Quod erat demonstrandum.

1983   (Romania  lit erar a,

  17/1993)