lGr:

i#r cre fuesc sd-gi insu;eascd

+rE I poresor. danea ester ffi rr*:nive. Cunogtrnleie:i qrr, qimib de gramaticd girf mdr- Itamenul de limbd este:trir&{c ae il detennind.r n;d s.nri(tri autentice qi al:- E & explicalii lexicale (cuft1i scftilii rylicative. Lecturilery e rfkgere gi asimilare, iarr

-F- ffiteazi verificarea gi

ria.FTbil doritorilor motivati inItir--..+-

rht

t fu h lhiwrsiatea din Bucureqti.rf e{pi&liganna francezd, ca dee tfu lesicd 9i Pedagogicd);r

- fua Dicyionar froncez-

rttrf,E$U)ft- Este un autor cu on; fl o cmibu,tie important[ in*!*ilffindarc a acestei limbi.

*ntrf dmsitare. Predd limbaa $ b H Rmcez din Bucureqti.t-** gi intemaf,onale, con-H 1i trii franceze in Romdnia.'ftd bfifiqii (Igg9), Le frangaist cr C frlinurrsscu), Le pari d!r0J- flrrir)to AnB.

_ -flis -

Maria Briescu

v

FARA P ROF ES O R

- Editie revizuiti r

NICULTSCU

!$:; -f. {-r lecrie noui pdni nu a asimilat-o::: ,ec:ie se bazeazd pe cunogtinteles.:::*ie- in acesr sens, un mijloc sigur de

:1:-:. c: ;i limba romane, o limba der :i::- romi.ni. Daci existi asemSniri-:. .rnibi. Ia care trebuie si adiugim'--:-,:i si de limba francezi asupra

:; ::;:1 ,jor:ebiri. in primul rAnd in ceea*-:.:: r:ic-i faptul cd gramatica francezd"-:--- -, r:bel,rr neregulate. Asemdnarea

" --:-:; ir:nceza. indeosebi in domeniul:r:,::'-i ial ispititi si. considere aceastf,*:-.:t De aceea. pe lAngd semnalarea:-:.- rltniie si usureze insugirea limbii.:-J? *:upra unor gregeli pe care le fac\-czi in a{esr sens Compendiul de

,ili rianceze nu se poate ajunge fXri

!i :.-r[a[€ culturi gi, in acelagi timp, una-i- a carei insugire poate duce la lirgirea

Autoarele

CUPRINS

No,tiuni de fonetici, ortografie qi ortoepie francezi. Sunete Ei Iitere................ 9

PARTEA r NOTTUNI INTRODUCTIVE .............. 2l

'\;';t:i. Ea este rezultatul unei duble tncrucisd,ri. pc..:..;t ltniii de oigine celticd,. Datoritd, contactului:la :;:-: ,,:nnni (secolul I t.Hr.), a auut loc o primd: : :.i.::ir;c.silqt'. din cate a ieSit tnuingdtoare l,imba':..,::t-. dt origine germanicd,), are loc o a d,oua.: ,r-i"; Etnnanicd a francilor, din care iese din nou

..r;, :.;i ::i-r nunele. de litnba ,,romand,', (le ,,roman,').t,... . -.t.nti;rpa unui nnre numar de dialerte. dintre

-. r1i: iti rrgiunea ile-de-Francc, unde csle situattr:ci in setolul al XVILlea limbafrancezd mofurnd,.:\lui- ctle ;i limba francezd, de astd,zi.autilor. ut num.dr de termeni, mai. ales d,e ta limbiteIt rdndul ei, datoritd prertigiului culturii, limba

"i rare $ limbii romdne.iu! Frantei, intr-o serie de td,ri ca: Belgin Qumd,tateaa 'Adbet).

PARTEA A II.Al-ire legon

2-ime leEon

3-ime leEon

4-ime Legon

1-ime leEon

6-ime leEon

7 -ime leqon

8-ime leEon

9-dme legon

10-ime leEon

ll-ime leEon

l2-ime leqon

l3-hne legon

l{-ime leEon

|-c-ime leEon

l6-ime legon

17-ime leEon

l\-ime leEon

l9-ime Legon .,'

20-ime legon

PARTEA A III-A2l-ime leEon

22-ime legon

23-ime leqon

24-ime leqon

25-itne leQon

26-ime leEon

27 -Ame legon

28-ime leEon

29-ime legon

30-ime legon

3l-ime legon

32-ime leEon

33-ime leEon

34-ime leqon

PARTEAAVI.ACOMPENDIUMorfologie.

..........415Sintaxd.

Cheia

Wexercitiilor

.,\i

Observafie: Uneori sunetul a este redat in scrissau deschis (posterior) (se transcrie cu a cursiv):

Das [bo].jos pas [po] pas

U (sunet inexistent inlimba romAn5,intermediar intre igi a romAnesc)'

V (ve)W (dubl ve)X (ics)Y (igrec)z (zed)

prin e:.femme lfam] femere.

pdle lpatl palid

NOTIUNT DE FONETTCA, ORTOGRAFTE $r ORTOEPIEFRANCEZA. SUNETE $I LITERE

Noqiunile sumare de pronungare a limbii ftanceze, pe care le prezentim aici,vor servi ca norme de orientare generali, pronuntarea fiecirui cuvnnt in parteregisindu-se la vocabularul lecqiilor (din pirgile I gi II). S-a folosit transcriereatoneticl internationali care, pe lAngi literele alfabetului latin, utilizeazi gi unelesimboluri speciale. Acolo unde a fost posibil, s-au fEcut analogii cu suneteleIimbii romAne.

in co-paratie cu limba romini, in limba francezd. existf, o mare deosebireintre ortografie gi pronunqare. Corespondenqa dintre sunete gi Iitere prezintlnumeroase dificultiqi.

Alfabetul francez se compune din 26 de litere:

A (a)

B (be)C (se)

D (de)E (e)

F (e0G (i.)H (as)

r (i)

J 0i)

K (ka)L (el)M (em)N (en)o (o)P (pe)

Q (kii)R (er)S (es)

T (te)

Se observd ci in alfabetul francez nu gisim unele litere romAnegti: d,, t, S, !.Pentru a reda toate sunetele limbii franceze se folosesc, in afari de literele

alfabetului frantcez, gi grupuri de vocale sau de consoane, precum qi accente sau

alte semne diacritice (sedila, trema).Literele alfabetului francez reprezinti urmitoarele sunete2 :

Vocale,4 poate fi:

tnchis (anterior)3 (se transcrie cu a de tipar):part lparl parte braue lbravlbrav

' in transcrierea fonetici internationali se transcrie y (vezi mai departe).

'Vezi gi tabloul sinoptic al sunetelor limbii franceze gi al notirii lor grafice.o Vocalele inchise se pronunfi cu gura pe jumitate inchis5.

l

E aremai multe valori fonetice:ed,eschis('.r;;;;;;;:"""-' ''i Ii

1- este marcat de un accent grav [.]: ,

mdre (mer) mamd i- este marcat de un accent circumflex [ ^ ]: i

tOte ftxt] cap I- este urmat de doud consoane: i

terre lterf pimAnt 1

e tnchis (se transcrie prin e de tipar) se roste$te ca e romdnesc in .ruirrr.lgeneral, rneridian cdnd, I- este marcat de un accent ascutit [,]: I- dgat lesatl egat iafi;iar.1 catea I- se afld intr-o silabi finald gi esre ,rr_u, a" o.onsouni (t, z, r): ipader fparle] a vorbi

vv'uvo'. \'t Lt .I ,t '

le mut care:

1a) nu se roste$te, de obicei, la sfhrgitul cuvintelor: Ipire [perl tatd" . patrie [patri] patrie tabrette ftablet] tablete jsau uneori in interiorul cuvinteior; ' I

appeler [aple] a chema petit lptil mic I

observaliez -e mur final deteiminJ pron,rrrtarea consoanei anterioare: iddlicat fdelika] delicat (masculin; _r nu se pr."""r,";"-'^' idar ddli,cate fdelikat] delicati (feminin; I se pronung[). j

b) se pronunqe ca un sunet intermediar intre o Ei a. Fentru rostirea lui, buzellse rotunjesc ca penrru a, iar.limba are pozigia.u plrrrr, f;;""i;,il.iii;]e. Se rranscrie printr-un e rdsrurnat [e]: l

/e [le] (art. hot.) regret]regrel regret ft Ui {:-. pronung5 ca i romdne-sc gi se ranscriu prin i: :uif lvifl viu syllabe [silab] silabd

O poare fi: i

deschis (se transcrie prin semnur c), in generar cand este urmat de dou{consoane. se rostegte cu buzele ceva mai i"ndepirtate a..a, la rostirea lui orominesc:mort (mx) mor:t porte [ptt] ugd,

inchis - se pronunt'' ca o romdnesc gi se transcrie prin o de tipar: r

rose [rozl rozu are altivaloare decat in limba romdni. El reprezinti un suner intermediar:lntre i gi z. Acest suner se, rranscrie printr-un ) gi se pronu"fi ; 1i*6; ,;ffi;l;in care il pronuntim pe z, buzele fiind in porigiup".u.. o,r lu p;";;;;;;l;;z romAnesc: 'i I

1 gra'ayre lgravyt] tune flynl lundIn unele cuvinte, u se pronunqa o:'alburnfalbcm]album minimumfminimcm]minimum

[^I,

r se roste$te a e romdnesc in cuvinte ca

bl cafeatt de o consoani (t, z, r):

uI cuvintelor:rtril patrie tablette ftablet] tabletiIf:

miconuntarea consoanei anterioare :

r se pronuntd),n; I se pronunli).rar intre o gi e. Pentru rostirea lui, buzeleoizrga ca pentru pronuntarea sunetului

rgre] regret:transcriu prin i:ilabl silabi

, in general cdnd este urmat de doudnai indepirtate decAt la rostirea lui o

tl uSd

se transcrie prin o de tipar:

ini. El reprezinti un sunet intermediarr-un) gi se pronunri cu limba in poziqiar pozigia pe care o au la pronuntarea lui

luni

[minimcm] minimum

-**rs*rta.-

Consoane l

Consoanel e b, d,, f, k, ,rn', ft', f , ru,z se pronungi la fel ca in romdnegte gi se

rranscriu prin litera de tipar respecdve.C se pronunfi la fel ca in romAne$te qi se transcrie prin A inaintea unei

consoane, a vocalelor a, 0, rr, sau la sfdrgitul unui cuv6.nt:climat [klima] climi parc fparkl parccap lkapl cap sec [sek] uscat

- se pronur:til ca un s gi se transcrie prin s inaintea vocalelor e, i, g:e'inirna [sinema] cinema face lfasl fagi bi,cyclette fbisiklet] bicicleti

- se pronunle tot ca un s cdnd este insotit de semnul numit sedili [,]:gergon [gars5] bliat

G se pronunti la fel ca in rominegte gi se transcrie prin g inaintea uneiconsoane sau a vocalelor a, o,'u,;

gri,s lgrll cenugiu gare lgarl gartr

- se pronuntd, ca un j romAnesc (gi se transcrie prin 5) inaintea vocalelor e, 'i, y:gel [3el] ingheg agi,r la3irl a acliona gymnastique f3imnastik] girnnastici

Q se pronun!5 ca un c romAnesc gi se transcrie prin &. Este urmat (cu rareexcepgii) de vocala u (care, in general, nu se pronund):

qualre [katr] patru qui [ki] cineS se pronunli ca un s romAnesc la inceput de cuvint, precum gi atunci cAnd

este urmat de o consoani sau de alts:sac [sak] sac posle fpcst] pogti essor [escr] avint

- se pronun\6, ca z cAnd se afli intre doul vocale:base lbazlbazd, rose lroz) roz

T se pronunqi, de obicei, ca un / rominesc (se transcrie prin /). Grupul /i insiurmat de o vocali se pronunqi sd:

inerti,e [inersi] inergieFac excepqie unele cuvinte ca:

amitii [amitje] prietenie garantie [gardti] garanqieprecum gi cuvintele in care grupul ti trmezzd, dupd un s sau un x:

basti,on [bastj5] bastion i,mmixtion [imikstjS] imixtiunetr'trl se pronunti, de obicei, ca u: r

,i6ro* [vclfram] volfram \Uneori z, poate reprezenta un sunet vocali (v. mai departe).X se pronunli, in general, ca un x romdnesc gi se transcrie prin frs:

sere fseks] sex boxe [bcks] box- se pronunqi uneori gz:

exact ltgzakt] exact

''2 in afard de cazul in care, urmAnd dupd o vocali, o nazalizeazl, pe aceasta (v. mai departe).5 in pronuntarea pariziand, r se pronuntd graseiat.

i

- se pronunti s la sfhrgitul unor cuvinte: Isix [sis] gase dix ldisl zece I

- se pronunti uneori z: I

deuxiime [dazjem] al doilea i

. Litera.Fl nureprezinti in limba francezd"niciun sunet. Ea nu t..brri. d.lniciodati pronunratd. ---^' -"1Se disting doui feluri de ft:

r

L. h mut, inaintea ciruia se face eliziunea gi care cere legitura (v. m{departe): i' l'herbe [lerb] iarba les hommes[ler+m] oamenii

i

2. h aspirat, inaintea ciruia nu se poate fa." .ririrrea gi care nu permiqlegdtura:-""*"*iinonu

t\pltl oprirea les h6ros[tgrro] eroii j

Grupuri de litere I

i

^ unele grupuri de litere au o pronunfare speciald. prin ele pot fi e"primaifie sunete care de obicei suni redate printr-o singurf, liieri, fi;';;;;ilinexistente in limba romAni.

Ii

Grupuri, de consoane I

Grupul phredd sunerulf I

phlloiophe [filczcf] filosof phosphore [fcsfcr] fosfor IPrin lh este redat sunetul l: I

athdnee fatene] ateneu thdorie ftecri] teori. iGrupul ch redd, sunetul romanescf ; se transcrle prin simbolur [J]: i

o c!,er [Jer] scump chat l[a] pisici lln unele cuvinte insd,, ch se pronunti &: ]

orchcstrefcrkestr] orchistrd technique[teknikl tehniciGrupul sr inaintea vocalelor e qi i se citegte s:

scina [sen] scenl sc'ience [sjds] gtiingnGrupulgn redi sunetuln muiat,asemd.nr.tor .r-, prorr,rngarea dialectali a* i in romAnegre (ex. m'iel: miel). Se rranscrie [i]:

ligne UiqllinieIin care consoanele g Si n fac parte din silabe

:

lu

rigne lreql domnieFac exceptie unele cuvinte

diferite:

, diagnostic ldiagncstikl diagnostic ]In numele str5jne, sunetele ce, ci (inexistente in limba francezi) sunt redatjprin grupul de litere tch: .---*/ --*" .**" I

tchdque ftJek] ceh tuhernoziom ftJernozjcm] cernoziom ]

De asemenea, sunetul I (care nu existd in limba i.un..re) "r* ..aur, in unele,

cuvrnte sau nume proprii striine, prin /s sau tzits6-tsd ftse-tse] musca tete tzigane ftsigan] gigan

l[e:lir [dis] zece

ensi niciun sunet. Ea nu trebuie de

diziunea Ei care cere legdtura (v. m

sfu [furyn] oameniipmt€ face eliziunea Ei care nu permi

s bw [le4ro] eroii

i de literetn,arc speciali. Prin ele por fi exprimarerte printr-o singuri literl, fie sune

bnwc

lufurc [fcsfcr] fosfor

fficftffinlteorie;se tranrrie prin simbolul [J]:fa U"l pisicii:*aqu, [teknik] tehnica6ireste s:*nrc [sjds] Stiintdminitor cu pronuntarea dialectald a luie tranrrie [4]:irc [bl linie) consoanele g Ei n fac parte din silabe

existente in limba francezi) sunt redate

lvrrnziom [tJcrnozj cm] ce rn o ziomti in limba francezi) este redat, in unelels sau fz:rgaw ftsigan] qrgut

-'.,-

Grupuri.deaocale :.:'Grupul de vocale oz (transcris prin z de tipar) redd pe z,rom6.nesc:

troupe ftrup] trupi ozrs furs] ursGrupurile de vocale au' eau, sunt identice cu sunetul redat de vocala o:

autamobile fctcmcbil] automobil tableau ftablo] tablouGrupul de vocale ai este identic cu e inchis:

gai [ge] veselsau e deschis:

frang ais [frdsc] fra ncezGrupul ei se pronun!5 uneori ca un a deschis [e]:

peine lprcnl trudi Seine [sen] SenaGrupurile de vocale e'u,, e, oeu,, ne redau toate, in scris, acelagi sunet,

inexistent in limba romAnS, sunet care se obqine agezAnd limba ca pentru a

pronunqa un e deschis gi rotunjind in acelagi timp buzele ca pentru a pronunqaun o deschis. Este apropiat de sunetul a gi se transcrie prin [m]:

peur lperf fricd oei,l lcjl ochisezr [scr] sori accueil fakcj] primire

in alte cuvinte, grupurile de vocale eu, u'u, rlda,, un sunet apropiat de celdescris mai sus, cu deosebirea ci este inchis. El se obqine agezind limba cap€ntru a pronunla un e inchis gi rotunjind buzele ca pentru a pronunta un 0

inchis. Se transcrie prin simbolul [o]:bleu lblal albaitru feu lfal loc neud,lnal nod

Observafie: [a] gi [o] se numesc uneori vocale compuse.

Vocale rarazale

Vocalele rrazale, sunete inexistente in limba romAni, constituie una dintreprincipalele dificultiqi pentru aproape toti striinii care invaql limba francezl.Este vorba despre rostirea sunetelor: vocale a lal, e deschis [e], o deschis [c] gi r[a] impreuni cu un n pronunlat pe nas odati cu ele. Limba ftancezi are patruvocale nazale, redate in scris printr-un grup de vocale gi consoane:

- a nazal (transcris d) este redat in scris prin grupurTle an, am, en, enn:

plante fpldt] plantien ldlin

lampe [6p] lampidicembre fdesdbr] decembrie

- e (deschis) nazal (transcris 6) este redat in scris prin urmitoarele combinaliide vocale gi consoane: in, im, ain, aim, en, ein, )n, )m:

magasin lmagazEl rrragazir' simple [s6pl] simplubain lbElbaie .fairn.lfEl foameexaTnen legzamEl examen teinte ltEt] culoarelyzx flEks] rds sympathie fsepati] simpatie

- a nazal (transcris G) este redat in scris prin un, um:az [G] unu forfum [parf&] parfum

- o nazal (transcris 5) redi sunetele on, orni

me

ffibon lbSlbun maison [mez5] casi nom lnSl nu

observafie: combinatiile de ritete an, an't, en, em, in, irn, ain, L{n, orn, on ettnu reproduc, in general, vocala nazald,dec6.t atunci cani se aflr in poziEie finalsau cand sunt urmate de o alt5. consoand: an [d] (an), soz [s5] (sunet), ain lvt(vin), bonbon [b5b5] (bomboani), tund,i llCdil (l;ni)i,

"iJont [lro] (copil) etc.cand sunt urmate de o vocali sau, cu unele

"*..pgii, de .onsoana dublati rsatJ n' grupurile de.litere mentionate nu mai redau vocalele nazale, ci vocalsr consoana respectivd: uniaersitri fyniversite] (universitate),inerLe linertl lineJami lamil (prieten), ennemi [enmi] (duqman).

. SemivocaleLimba ftancezd are trei semivocale (vocale care nu se pot rosti decAt insotit,

de alti vocali, cu care formeazi impreuni un diftong). ' -

l. Semivocala numiti yod (deoslbiti de f vocale)"se pronunrd impingdnrinainte maxilarul inferior qi apropiind putin limba de'molarii'r,rp.riofi. s,transcrie prin []. tn scris," ,.de p.in a y,li,ltt (f vocali):

idiot lidjol rdiot yeux fial ochitrauail ftravajl munci famille [famrj] familie

2. Semivocala transcrisi prin [w] se apropie de sunetur z romdnesc. pentrra o pronunta, se agaza limba gi buzele ca pentru pronunqarea lui z gi se trectrepede la pronuntarea vocalei care urmeazS. Semivocala zl este redati in scrirprin ou, oi, oe etc.:

oui.lwil da moi lmwaf eu po6le lpwatl sobFt3. semivocala transcrisi prin [u] se apropie de sunetrrl tra.r*cris p.i.ry, .u

deosebirea cd se trece repede la pronuntareavocalei urmitoare. Se redi in scrirprin u (urmat de o vocali):

huit lqitl opt nuage [nua5] nor

' Litere care nu se pronunfiin general, in limba ftancezd"consoanele finale nu se pronunti:

porc [pcr] porcclef lklel cheiefusi,l lfyzil pugcdpays lpeil gardpai,x [pxf pace

rond lrSf rorundsang ls6l s1ngeIoup llulluptrot ltrol trapnez lnel nas

Nu se pronunti -r final al infinitivului verbelor din grupa I:aimer lemel a iubi parler fparle] u uor6i

.De asemenea, 1" .r: pronunrt _s final iAnd se formeazi pluralulsubstantivelor, al articolelor sau al adjectivelor:

les paysans fle peiz6] tiranii les ailles lle vill orageleVocala z

_nu se pronunle in grupuril e gue fgal, gui tgilt'

aague [vag] vag i"ide lgidl ghid

an. anl, en, em, ,in, im, ain, u,n, om, on etc.decAt atunci cAnd se afli in pozitie final5ani: an 16l (an), soz [s5] (sunet), ain lvElilGdil (luni), enfant [df6] (copil) etc.

ru unele exceptii, de consoan a dublatd.mnu mai redau vocalele nazale, ci vocala

ersirerl r unir-ersita te), inerte [inert] (inert),filan r.

.TOCale

vcrale care nu se pot rosti decat insotite:uni un diftong).ri de i r ocali) se pronunri impingAndrd putin limba de molarii superiori. Sei _r. i/. rll r* r'ocal5):':,r iio] ochini& [tamij] familieapropie de sunetul z romAnesc. pentrura pentru pronuntarea lui z gi se trece

rneazi. Semivocala zr,r este redati in scris

, eu poAh lpwatl sobd,apropie de sunetul transcris prin y, curtarea r-ocaiei urmi"toare. Se redi in scris,

r5j nor

u se pronunfarnele finale nu se pronunti:'id [rr] rotund'rg [s6] sAngerp [u] lupf [tro] trap: Inel nasui verbelor din grupa I:r1'r fparle] a r-orbi-i final cind se formeazi pluralulctir-elor:

les -",illes [le vil] oraqelele szrr fgal, gtti [gi]:

gzide [gid] ghid

Existi multe cuvinte in care unele litere nu reprezinti niciun sunet, rolul lorfiind pur etimologic. Astfel, in afari de /z (redus la rolul de ornament grafic) nuse pronuntd urmitoarele litere:

a in aoht [u] augustmin automne [tttn] toamnag in uingt [v6] douf,zecip in sept [set] gapte

condamner [k5dane] a condamnadoigt ldwal degetsculpter [skylte] a sculpta

Tot din motive etimologice, multe cuvinte din limba francezd, se scriu cuconsoanf, dubli. in vorbirea curenti, ele se pronunfi ca gi cum nu ar existadecit o singuri consoani:

homme [cm] omallumette [alymet] chibrit

fonctionnaire [f5ksjcner] functionar

ACCENTELE $I ALTE SEMNE DIACRITICEin scrierea limbii franceze se folosesc accente gi alte semne diacritice.

-\ccentele au uneori rol fonetic, dAnd o anumiti valoare foneticd vocaleideasupra cireia sunt aqezate, alteori au rol pur ortografic, marcAnd o literi sau

o silabi dispiruti sau servind la evitarea confuziei intre doui omonime.

Accente

in limba francezd existi trei feluri de accente:| . Accentul asculit (l'accent aigu) l'I agezat deasupra vocalei e aratd. ci acest z

este inchis. Vocala r cu accent ascutit se intAlnegte:

- la sfArgitul unui cuvAnt monosilabic sau plurisilabic:bl6lblel grdu fermd lfermel inchis musde [myze] muzeu

- in cuvinte de doul sau mai multe silabe, ori de cite ori vocala din silabaurmitoare se pronunti:

6tat letaf stare prdfdrer [prefere] a prefera ddjeuner [degrene] a luamasa de prAnz

Observafie: Accentul ascuqit dispare daci vocala e este urmati de douiconsoane:/ermer lfermel (a inchide), efficace [efikas] (eficace), dessin fdesl] (desen),eract legzakt] (exact)1. Accentul se pistreazi insi cAnd a doua consoane este I saur (afard de cazul in care I sau r sunt duble): dcrire fekrir] (a scrie), 4clairer [eklere]ra lumina). Accentul se mentine, de asemenea, inaintea grupurilor ch, ph, th, gn;dichet fdeJe] (degeu), tildphone [telefon] (telefon), rdgner [reqe] (a domni).

2. Accentul graa (l'acient graue) ['] aqezat deasupra vocalei e arati ci acest a

este deschis.Vocala / cu accent grav se intilnegte:- in cuvintele monosilabice sau plurisilabice terminate in -s (-s ficAnd parte

din ridicina cuvintului) :

pris fpre) aproape

x este de fapt o consoani dubli (k + s).

succis fsykse] succes

obsenafle: cand -s reprezinti terminafia pluralului, aceasti reguli nu sedds ldel zaruri

- in cuvintele de doui sau mai multe silabe, atunci cand vocala dinurmitoare este muti.:mdre lmerl mami pdre lperl tath premidre lpremjerl prima

Regulile indicate mai sus, pentru accentul ascugit, sunt valabile gi penaccentul grav.

erLOrU

3' Accentul.circumflex (l'accent circonflexe) [^], degi esre, grafic, identicaccentul folosit in limba romani pentru"mar.ur"u uo.ul eit, arein limba fiaun rol cu totul diFerit. Accentul iircumflex are, in pri*rri ,t"J;;;i;;;;marcind locul unei litere (de obicei s) sau al unui .,r.r.t dispiruter.

in al doilea rdnd, accentur circumflex (care poate marca vocalele a,are gi un rol fonetic:

- a1ezat deasupra vocalei e dd., de obicei, acesteia valoarea unui e deschisrespectiv, a unui o inchis.

bAte lbetl prost fendtre [fnetr] fereastri- asezat deasupra vocalelor a qi o le di, de obicei, valoarea unui a inchis

respectiv, a unui o inchis:grdce lgrasf graqie p6le futoll pol

observa{ie: Pe ldngr rolul fonetic, accentur circumflex indicd, infaptul ci vocala deasupra cdreia se afli este mai lungi: p6te fpor] 1por1;iate yt<ot(coasti), sfrr lsyrl (sigur).

Alte semne diacriticesedila (la cddi.lle) este un semn ortografic in formi de virguli (se folosegte

limba romdni" la literele g gi /), care, agJzatsub consoa"u ,, ii ie acesreia vaunui s. sedila este agezati sub c numai inaintea vocalelor a, o sar,tt:

frangai,s ffrdse] francez legon llasSllectie regu [risy]chitanqdYy: Qe trima) este un

:emn ortografic {torrrrut di" ;";; p..rrr.il, .ur.ffT:^*T:p=.a

vocalelor e, i sau, p.rrt., aardtaci vocala respectivi r.."pu.iin pronunlare de vocala precedenid sau urmitoare:ai,gui legyl ascuEitd naif lnaifl naiv hdroine fercin] eroini

- Qbservatie: Accentul grav este a$ezat in unere cuvinte deasupra vocalei a:P' ddi! etc. Ei deasupra vocalei z in cuvantul od. in acestecuvinte el nu are r

1T,-lll:1d.e,evirare a unor confuzii inrre omonime. De .""-;i;;;G;;:;: verb) gi d (cu accent : prepozitie); ou (fhri accent = sau) ;t;i;;;unde).

tunele cuvinte romaneEti avan^d aceeagi origine latini ca gi cuvintele franceze respective au pistratlitera care ?n limba francezi a fost inlocuiri"cu acccenr;i il;il;. ol "i"*pr,, : gtut - gottt [gtt];bastun - bd'ton lbatSl; caster - 1lkteau tJatol. in astfel de^cazuri, .;;";;iu [-bu romini poarefi, o cdldluzl pentru o corectd ortog;fie a cuvintelor fianceze.

natia pluralului, aceasti reguh nu se aplicd:

rlte silabe, atunci cAnd vocala din silaba

In unele nume proprii, trema agezaLd, deasupra vocalei e aratd.ci" aceasti.tocali nu se pronuntd":, Saint-Sa?ns [s6 sds].

Apostroful (l'apostrophe) indici locul unei vocale elidare; se pot elida vocalele;- e, iinaintea unei vocale sau a unui ft mut:

l'arine [laren] arena (: la arine) I'arbre flarbr] copacul (= le arbre)c'est lsef este (: ce est) l'homme [lcm] omul (: le homme)

\u se pune apostrof inaintea unui cuvant care incepe cu un h aspirat:le hdroslla ero) la Hongri,e Ua5gril Ungaria

cratima (le trait d'union) se folosegte pentru a reuni dour sau mai multecuvinte intr-unul singur::rand,-pire [grd per] bunic wagon-restaurant lvagi restord] vagon resraurant.tndez-u ous frddew] intilnire

Accentul tonicin orice cuvAnt compus din doui silabe, una dintre ele este rostiti cu rnai

multi forti", mai apdsat. Intensitatea mai mare a unei silabe dintr-un cuvdnt,nqi de celelalte, se numeqte accent tonic sau accent de intensitate.

Spre deosebire de limba romAnS, unde accentul tonic este mai mult sau rnaiputin liber, nefiind fixat cu strictete pe o anumiti silabi a cuvintelor, in limbaiancezd accentul tonic este trx, cd.zdnd intotdeauna pe ultima silabd, a*utantului':

.! tatz prem'idre fpremjer] primaaccentul ascutit, sunt valabile gi pentru

at in unele cuvinte deasupra voczlei a: d,r-intul ai. in aceste cuvinte el nu are rolrre omonime. De exemplu: a (fdrd accent

':,r (fhrd accent : sau) gi od (cu accent =

n|'ltxet[^], degi este, grafic, identic cur marcarea vocalei i are in limba francezd.rfler are, in primul rdnd, rol etimologic,sau al unui sunet dispirutet.r\ (care poate marca vocalele a, e, i, o, ,tr,)

bicei. acesteia valoarea unui e deschis gi,

retr] fereastrida. de obicei, valoarea unui a inchis gi,

poiaccentul circumflex indici, in general,este mai lungd: p6le lpoll (pol); c6te lkotl

e diacriticerafic in iormd de virguli (se folosegte inar sub consoana c, ii di acesteia valoareainainrea r-ocalelor a, o sau. 11,:

rsi- lecde reEu fresyl chitantf,rrafic format din doud puncte, care seru a ardra cd vocala respectivi se separiu urmitoare:if nair hdroine [ercin] eroini

--'r* .; :l rillulcle fianceze respective au pastrat:i ic: r,-. t-i rc umflex. De exempl u : g u st - gou t lgUl::e; re,cazuri. compararea cu limba romAnd poateel,-,r lranceze,

portrait [pcrtre] porrretarmoire farmwar] dulaplibertd fiiberte] libertate

maison [mez5] casi

fonctionnaire [fSksjcner] functionarM ar s eille [marsej] Marsilia

Legitura intre cuvinte (La liaison\Legd'tura tntre cuuinte este un fenomen caracteristic pentru limba francezd. El

irrnsta in aceea ci o consoani finali muti poate fi pronunlad cand cuvAntulrrnediat urmdtor incepe cu o vocali sau cu un /z mut.

De exemplu, in cuvantulpetit, -/ final nu se pronunt[ de obicei, fiind rnut.Daca insi dupi el urmeazi cuvdntul homrne, acest -t se pronuntd: petit_ftomme2. setace astfel legdtura intre cele doui cuvinte izolate, iar consoani finali muti -/>c pronunt5 ca gi cum ar apartine ultimului cuvAnt. $i cum, in general, cuvintelenu se folosesc izolat, legitura intre ele este un fenomen obignuit gi frecvent.

Fenomenul acesta prezintiunele dificultiti prin faptul ci, in cursul legiturii,unele consoane igi schimbd valoarea fonetici. Astfel:-

- -s gi -x se pronuntd z:

le(s)-z-dlDuesflez-elev] elevii deu(x)-z-amisldaz_amil doiprieteni

Pentru acest motiv, in transcrierea fonetici nu s-a indicat in manual locul accentului tonic.' in primele doui pSrti ale manualului se indici legdtura prin semnul - aqezat intre cuvintelerare trebuie legate des enfants fdez_dfd] (copii).

- -d se pronunti l:gran(d)t-homme lgrdt_cm] om mare

- -g se pronunti A:

lon(g)-k-ffirf [l5k_efcr] efort indelungat- y'r. pronunti u numai in unele combinatii:

neu(S-r-ont [nav-d] noui anivocalele nazale (in special d) se denaz alizeazd. uneori in pronuntare:ywe(n)-n-d'ge [mwajen-a3] evul mediu bo(n)-n-dhtd,innf fb5n_etydid] student bIn cele mai multe caztri,legitura coexisti alituri de pronun garea nazaliun homme fan-cml un om bi,en aim,i fbjen_erne] iubitObservafie: Existd unele leglturi interzise, ca de exemplu:- {"pe conjuncgia et: regarder et admirer fregarde*e*admirel- (a privi gi a admir- dupi forma tu as averbului auoir: tu as une baite'ity*avn*bai1 (tu ai.o ming- inainte de un h aspirat: les hari,cots fle*ariko] (fasoiea);- in general, cand doui cuvinte ali.turate'nu formeazi. o unitate logici de ser

Tabel sinoptic al sunetelor limbii franceze gi al notirii lor graficeSunetul gi semnul prin

care este transcris Se scrie Exemple

Vocalea (a inchis)

a

e

part \parlbrave [brav]fzmme [fam]

a (a deschis) aa

classe [klas]pdle [pal]

(e deschis) ee

aieie + cons.e t 2 cons.

m?re [mer]Gte [tet]frangais lfrdselprine [pen]chef [Jef]terre [ter]

e (e inchis) e

e * cons. (r, z)ai

liberte fiiberte]ouvrier [uwije]gai,lge)

e (mut I) -e arcnoire [armwar]e (mut II) e premier [premje]I i

vvif [vif]s)non)me lsincniml

o (o inchis) oaueau

rose [roz]sor.Lt [so]tableau [tablo]

o (o deschis) o * cons.u*m

porte [pcrt]maximzm fmaksimcm]

I