Co|eqiaMONOGRAFII

Editor: MIRCEA FETEAN

Coperta OANA SIEPAN

Grdica:TAMAM FORNEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Natrionalea Ronr6nidPASINCOVSCHI, MARIANA

Paul Goma : Un *riitor intre rwolti ;i nodalgie/ MarianaPaincovschi. - Florqti : Limes, 2019

Congine bibliografielsBN 978-60G799-2*9

r r ^ irJ JJI Jrr=$Jl 6 J

@ Editura Li rnes, pentru prezenta edifl e$r. Cdmilor,3

&728A florgti-ClujTd .if a< : A2Ul 5441 09; 072U 1W2.

Emd I : editurd i mes@y*roo.mmwww.edituralimesro

-

M ariana Pasin@vsd1i

PAUL GOMAUN SCRI ITOR INTRE

RH/OLTA SI NOSTALGIE

LIMES2019

Fiului meu,Cozma Damian

--

CT]PRINS

ARGUMENT............... ...........7

L TREMOLOUL PENDULULUI.......... .................. 11

II. EXPERIENTA SUBLIMULUI $I STAREADE EXCEPTrE........... ..."......27

Autoproiectia eului creator .................27Jocul instanlelor narative............... .....32Cogito-ul qi metamorfozele operei...,.... ................50Eternul feminin ........,.,......62Orchestra{ia mijloacelor poetice ......... 84Virtu{ile qi servitu}ile confesiunii ..........,.... ........ 107

III. iN MEMORIA CELOR FARA DE GLAS ...,.. T37

Psihologia revoltei ..........I37Uvertura tinerefii: verticalitate qi ascensiune........................ 148Identitatea exclusului ...... 158

Dialectica puterii disciplinare ...........167Desacralizarea istoriei qi reabilitarea finitudinii................... 183

Fenomenologia limitei qi depdqirii............... ....... 195

Valoarea vie[iiversus valoarea utilitdfii .............208Lumea rezistenfei qi a ceddrii ............219Aspirafia spre umanitate ........... ........237

IV. LIBERTATEA CA PUTERE CU SENS IINIC.................243Muzicile nostalgiei.. ........243Poeziaregretului qi etica remu;cdrii ...................256CAnd amintirile vuiesc a org5. ...........277Orizontul deschis al inceputului ............. ............296

B[BLIOGRAFIE............ .....308

1;t

,/_. ,t.,. ''!

; /"'./.j

f.

f;,'1"

{s,*'t1''t'.'

u, I *r"\ ,"

\\ ' "r'1 , ;/): '{,r, ll./iii!:J

, ,',' e/::; Ij',1rl\ It/0\ I 0/ \ i r'

,,1 \,r,' tln/t x I/ | ./\, /i i 1\ /j

^' ,'

tr /

, ,/ \* i .,-.r1 .,.- _ . _,1

' ,-..-i''' lt:'/: \,1 ,/

,," i ,/,1 i'; .,"i i ,'ili 1 ,/{

,/ ',,t '! ,r'' .' i,', , r' . -i i ,' '.-.--..' kr', ..r')

,' .-::;J.;'\"r.'{;j_,.F _,,,,.9f..,,. -.-.,'' ' ./ '.'o: ,,^)t.z;

,T : -:{' - -:}ili"-- - .-- . -.';.: '1: ''* -.}l'/' i,/ ,t.i i '1 ,,,,,,

,/ r\l'a * :-jJ: -- " "\::f*'

" I,ft'\?' \;:--.""'r_ ,,i,

\*.**,pl

t0

I-I. TREMOLOUL PEIIDULULUI

,rCa un fluviu, mi-alntors severa epocd cursul.Mi-a fost substituiti via1a. intr-o altd albie,Pe l6ngi altcev4 a prins s[ curgd

$i nu-mi cunosc ale mele maluri"3.

ANNA AHMATOVAElegii nordice

Rrtlune, volnfl pl llbortato, ea p[rfi oomponente ale conqtiinfeipo oai€ o porodl, smul, aparont o fbpturi liber[, consecinfi aliberului arbltru aaru l.a fost acordat, esteo totodatd, un produs sau ooxprcsio a tlmpului qi a epocii sale. Climatul, atmosfera sociald,istoric[ ryi culturalE sunt par0mele care il leagl de fdrm, preced6nd,condifion8nd pi chiar generdnd evolulia lui, structura psihic[,moral[, volitiv[, cortegiul de virtuli sau de vioii, m5sura inaltd asacrificiului gi a revoltei, sau aceea ignobil5 a capituldrii qi aprivilegiilor. Cbci omul nu poate veni de nicdieri. El este puternicancorat intr-o tradifie genealogicd al cdrei urma$ este qi pe care aredatoria de a o transmite succesorilor. Aceasti ootraditrie" ii planificdviafa 1nc6 inainte de a se naqte: statul nu acceptd, derogdri de la plan.

[ii dac[, intr-o societate sindtodrsd, sau aproape sin[toas5, al'fltcetiipermite cultura gi educalia, evolufia se produce in parametriinormalit[1ii, intr-un sens antagonic decurge viala unui om crescutsub imperiul tiraniei. Traumatismele pe care le inregistreazd aici las[pe falezd modificdri definitive, care exclud alternativa psihologicd aamintirii qi a uitlrii. Dereglarea care se produce este a tuturorresorturilor existenfiale, iar singura opliune posibild este fie sd moriin picioare, fie s[ tr[ieqti in genunchi. O condilie dur[ care iltransformi pe om intr-un pendul dereglat ce poate oricAnd bascula inmoafte. $i dacd, odatd cu trecerea timpului, are loc eliberarea fizicd,lanful interior format prin acumularea multiplelor nenorociri va

I Meux, rar pery,/ Cyporax onoxa rroBepHyna.l Mue no.qMeurlrJtr{ xr{sHr. BApyroe pycro,/ Mmr,ro Apyroro rroreKJra oua,l kI f, cBorlD( He 3Harc 6eperoa.

1t

deveni o menghind greu de suportat care se va strdnge ?ncetul cu?ncetul, provocand eroziuni ireversibile. Astfer, cdntecul sdu, ndscutcandva dintr-o singularitate privilegiati, va evoca, pe urmelemartorilor redutabili, nu numai ardoarea tinerelii; el va anunja, deasemenea, rnelancolia senectulii.

_ Este, desigur, cazul numerogilor ,,trubaduri,, pe care via[a i-a

pus la inceroare. Istoria este generoasi in astfel de modele cu atatniai rnult cu cat tragedia rdmAne genul sdu preferat. Eiocvent in acestsens este exemplul lui Paul Goma, scriitorul cate a exacerbatapropierea aristoteliand dintre art6;i via{d p6nd la sinonimie"

Ndscut intr-o Basarabie liber6, copilul cunoaqte de timpuriu,prin prisma evenimentelor istorice, realiiatea refugiului, a arestuluigi a inchisorii, conviefuind cu formele atroce ali mizeriei. Liniamo4ii devine o eviden{d care il urmrre;te incd de la o v6rst6fraged6, sporindu-i subiectivitatea qi cultivdnd in el dorinta de a-sicunoagte qi mdrturisi condilia de existen![. Totodatr, pierdereaspaliului de securitate declanqeazd o stare de alert[ qi un tumultinterior pe care doar conqtiinla adurturui avea s6 le echilibreze,niciodatr definitiv ins[. P]ecarea de acas5 devine astfel evenimentulcrucial al existenfei scriitorului, la ale c6rui principii va reveniobsesiv-nostalgic toatd viala.

se poate spune, agadar, cd la originea scrisului lui paul Goma,ca gi, de altfel, a marilor scriitori, se pfli suferinja. Este vorba de un;oc, de o rupturd care, intervenite infcursul obiqnuit al viefii, ne facsd percepem viala cu adevdrat. $i pentru ci aceast[ rupturi nu poatefi vindecat[, un scriitor adevdrat nu are niciodatd accls la repaus qiconfort sufletesc. El igi cautd mereu propriul ritm, fiind dezechilibratde istorie gi de evenimente. Dereglarea carc se produce este a tuturorsimlurilor qi devine o posibild metaford p.ntru traseul acestuia:dinspre viafd spre literaturd.

Vocalia literarE este, prin urmare, un atribut al trdirii inaintede a fi o specificitate a scrierii. indeosebi?n cazul unor vieli careridicurizeazi puterea de inventivitate a ficfiunii. clrct Mareacdldtorie a acestora o precedd pe aceea a operei, instituind oreciprocitate a operei qi a realului care il obligr pe scriitor s[ r[m6n6

t2 t3

fidel c priori-ului sdu existenfial. Altfel spus, creion6nd un destincare s[ nu fie opera ficfiunii, ci opera existenlei.

Subordonat acestor principii, pun6nd biografia in slujbaoperei, iar opera in slujba vielii, farmecul bergamasc al scriiturii luiPaul Goma, pe mSsur[ ce este descoperit gi gustat, odati cuavansarea in lecturd, lasi a se intrevedea c6 in spatele acesteiliteraturi nu stb un autor concret, ci via(a lns[qi. Aga cum sensul pecare omul il exprimi nu vine de la om, ci este impus de real.

Sub semnul acestor aspecte, ne propunem sd relev6m, incontinuare, raporlul dialecticii g0ndirii interioare a scriitoruluiilustr6nd configuralia viziunii sale, lnregistr0nd momentele decristalizare a concep{iei, contur0ndu-i fizionomia spiritual5,descoperindu-i frecvenlele sem n i fi cati ve qi obsesii le revel atoare,

Rezultat al afldrii permanente intr-o situafie-1imit6, Paul Gomaa provocat caracterizdri derutante, care au vizat de cele mai multe orifie o latur6, fre alta a personalitlfii sale. El a constituit mai multmotiv de elogiu sau de osAndi decdt propriu-zis obiect de analizh.S-a rdzbunat aici, desigur, situalia de excep{ie a literatului care afavorizat exagerdrile gi interpretirile pirtinitoare. Din cele cdtevaportreizdri directe rdzbate chipul unui om grav qi singur. Pentruunii, o prezen!6 sup[rdtoare, inoportun5 qi indezirabild.

Se va fi simlit Paul Goma un ales? Sau ar fi intuit c[ destinul ise va ?mplini pe tdr6mul scrisului? S5 fi devenit ceea ce a devenitdatoritl unei conjuncturi istorice. implicit biografice, prielnice? Saumai curAnd in pofida acestui lucru? S[ fi fost diferit destinul sdudacd Rom6nia ar fi ales un alt drum in istorie sau si fi rdmas acela;i?Iatd cdteva intrebdri care stimuleazd altele pentru compunerea unuiprofil literar.

In vederea perceperii nucleului germinativ, s-ar cuveni si neraportdm lafazele de inceput ale prozatorului. Ipostazl in care pot fisurprinse aspectele narative, cdt qi influenfele literare intr-o forminesublimatd, brutd. Insd nici cronologic lucmrile nu aduc prea multeclarificdri, dat fiind cd viata nu este o inqiruire de treceri clardemarcate. Or, in cazul lui Coma, chiar din contrd. Totuqi, unelelucruri se intrevid cu certitudine, chit c[ destinul i-a jucat destulefeste.

Deqi trbieqte pe deplin drama dezrddlcindrii, umilin{ei qi aimposibilitS{ii de integrare, suferind aprige vexafiuni din parteaautoritdlilor vremii, laolaltE cu agl omerarea priva{iunilor materiale,ceea ce il ?nspiimanti cu adev[rat este lipsa de unitate qi de mbsuria epocii. In vederea combaterii acestora in sine qi in ceilalli, precurnEi a restituirii adevirului, libertl{ii umane, demnitalii qi sensuluivielii, tAndrul basarabean i;i propune sd infeleagl de ce qi cum s-aprodus r[ul? (eul autentic se constituie, neiudoielnic, prin actulintretr5rii). tnsd {brd a face din evenimente un monument, ci uninstrument care s[ informeze capacitatea de analizd, a prezentului. inacest fel se naEte ideea ,,observatoruiui neangajat,, a cirui acfiune demdrlrrrie adaugd imediat actul de a promite: eul s[u gilnditor, egocrtgiluns, se confrunti cu eul care acfioneazd, ego agens" in virtuteaacestuia ipps:gistrcaz[ qi promite neuitare.

(la lhokrr al asumrrii unei datorii infinite: inchisoarea a sporitconsick:rabil cxpcricrr[l sociali. umand qi politicd, detenlia imbracdatriburtclc urrci clublc vrlcrr{c: clc trlcstr:m ;i de binecuvantare. cupnecizSri cantitative oars so vor lhcc sinrlitc abia rJupi eliberare,cand se va sedimenta un procos dc irrstririnare de arnbele pdrJi arezidului despirfitor.

o privire de ansamblu asupra intregului parcurs al scriitorului,dublatl de o privire integral5 a operei, dovedeEte cd paul Goma nus-a format dintr-odat5, ci a fost rodul numeroaselor metamor:foze qidecantdri interioare, precum qi a unei perpetue si, nu de puline ori,dranralice cdut5ri de sine. o dovadb in acest sens o reprezintlscrierile de inceput, care denoti un stil prea lucrat, trecut printr-unalambric de prefaceri, cu o s{veritate aproape agresiv[. TrepLt, odatlcu illstaurarea unei distante temporale gi a unei detaqiri psihologiceapte s6-i confere rotunjime gi ooerenfi, ?n ciuda persisten{ei aceleiatitudini autoevaluative, cu exigenle uriaEe fald de sine, opera vairnbiAnzi realul, producdnd o eliberare autorului ei: ,,numai omenireacare a ispdgit are dreptul la totalitatea trecutului sdu,,. ,,Care a ispdgit,adicd s-a eliberat", adauga carlo Ginzburg. in consecintd, el va scriecu mai pufind metod5: ,,[.".] nu te imbraci pentru ai tdi ca pentru

14 ls

bal"a, inlocuind ordinea prin spectrul tibertilii. Dar, chiar qi aqa, [a

scara timpului qi a locului, precum ;i a murncii depuse, putem spune,parafrazdndu-l pe un alt mare nume, ci viit{it lui a fost un miracol.Cbci ce grad de integritate umand sd I'i I'ost nccosar pentru a crea inasemenea condilii o oper[ remarcabilit carc sit devind nu doar o

chestiune de onoare ci, mai ales, un mod clc cxistcn{ir'?

Existd, ?n tot cazul, in scrierile lLri I'atrl (iotna, ca ;i la (laston

Bachelard de altfel, o imagine contrastittttit a tlouit liilr[o dirrtre care

una gAndeqte, iar alta viseazd. ln ciutlit lirtrlttrrilot' citt'c lc clcspaft,

cum bine teoretizeazd Georges Pottlct, t'isttl utltilttltti sc irrtiilrrc;tecu visul bdtrdnului, astfel incdt liinlci absorbitc clo cclificaroairnaginard a lumii ii unneazit o liirr{a ciit sc poatc dc clilbritd,ambilioasS, lacomd de certitudinc.

Inocen{a, care este prc{ul tincrclii, se coniugi cu bdtrAnefea,

oare este prelul conqtiin{ci, intr-o reversibilitate miraculoas[ care

ingdduie tiecutului sd rodcvirrir prezent. in mod corelativ, omul de

trc{iune devine om de visare angajAnd intoarceri meditative intr-untimp liri orar nici calendar. Omul amintirii nu mai este gribit:nostalgicul are tot timpul la dispozilie.

Cum se explici acest f,enomen?Cauza trebuie chrfiatL, mai curAnd, in structura psihicd a

prozatorului. Ca orice exilat, Paul Goma se consumd tntre imagineapatriei de odinioarb qi a ![rii in care viefuiegte. Nu o datd el va vorbirlcspre incurabila,,nevtozd occidental[", despre gocul traum atizant,ncgativ, dureros qi instructiv al strdinitAtii, mai ales pentru un

scriitor de limbi romAn6. Rebel qi solitar, cu o fire pulin conform[nurmelor comune ale existen{ei, intr-o permanent[ vibralieirrtcrioari, el dovedeqte a fi contractat morbul veqnicei neliniqti.'l'ocmai de aceea traseul lui reclamd nostalgia unei eteme intoarceri.Asigur6, prin naturi, simbolisticd sau cAte un obiect arhetipal,cornunicarea intimi cu orizonturile cosmice. Metafora mi;cirrii

lrcrpctue de du-te-vino il transformd intr-un pendul dcrcglul cttre

oscilcazd intre suav qi trivial, intre trecut qi prezent, itttt'c cctltl'tt ;i

I llc,rr.iarnin Franklin, apudDan Cristea, tr'ersiune li suhv4v,v1,,,,<': ltttt'tttht.tulrttttrtltirryrufiei, Versiune in limba romdnd de Dan ('ristcir 1i l{rtrlrr l,ttpatt. (latlea

l(trr rrrincasci" Bucureqti, 1999, p. 7 5.

&

perif'erie, intre afarl gi induntru, intre concept Ei imagine, intregAndire si visare, intre etic Ei estetic, ?n sffirgit, intre revoltd qinostalgie.

Extrdgdnd libertatea din mobilitate (,,lumea insdgi e migcare qifixitate") el cornpenseazd, pfin peregrinare, finitudinea care il leag6.,asemeni platanului lui Paul Valdry, de noul loc, laolaltb cufinitudinea sa umarrir. Iar aceast[ structurb a omului se repercuteaziasupra operei, devenind principiul ei debazd,. Asemeni schemei luiBach in materic de linie melodicd, Paul Goma iEi incepe scrierile ingrav, urcdnd incr.:t dinspre o emisferd infernald cdtre unaparadisittc'd, c:clc:;lti, pentru ca, odatd atinsd, curba melodicf si seprhbuEeascir brusc. aproape exploziv, in hflul ?nspumat alcoticliarrului. 'l'rirsirturi clistinctivd a poeticii prozatorului (igi iastartul din rcalilatol triritri, poten{atd abia mai apoi de ficfiune), cAt qia etapclor pc cill'c lc irrrcgistrcazd, aceasth reprezentare este, ihtr-unf'el, ;i o lnoditlitatc clc a clcntulrstra, in consensul afirma{iei lui Albertcalnus, ozi pentru un spirit Llnan nu pot exista decat doud universuriposibile: acela al sacrului qi accla al rcvoltei, ea insbEi miscareavielii.

Proaspdt ieqit din experienfa inchisorii qi a domiciliuluiobligatoriu, ftrd o distan!5 temporali necesari pentru a reflecta laevenimente, ?n prima faz6, a crealiei scriitorul se orienteazd inspretragicul existenfial. De altfel, nici timpurile din interiorul cdrora atrebuit sd vorbeasc[ nu incurajau o alt[ atitudine. intr-o epoci adispariliei moralei Ei mdsurii, dorninatd de cruzime, barbarie,obscenitate si amnezie, 9u ofense la adresa libertilii umane, qi careagazd deasupra viefii d idee abstractr, sub insemnul fatalismuluiistoric, sarcina artistului este sd deflneascb o atitudine. Si consimtlsd se examineze pentru a invdla sI se revolte. 56 pledeze pentru aceavirtute vie care fundamenteazd demnitatea comund a lumii gi aomului, lupt6nd impotriva sclaviei, minciunii qi a terorii.

Pe urmele acestui deziderat, se prefigureazl detertninareaprozatorului de a-i tezerva morlii un loc in viafi. Contribuind ladezv5luirea adevdrului despre lume, reamintirea devine garanliarecuperdrii identitdrii (memoria insdgi a fost consideratd un substitut

16 t7

al iubirii), precum qi un memorial al cornr,rnitdlii uffiane. Pe careautorul ?l avanseazd in solidaritatea victirnelor dezumanizhrii, ?ntr-unact frrd reciprocitate, cdci el con{ine in sine insuqi propriarecompensd. $i de la cea mai inalt[ tbr{ir a prczentuiuri in care gi

fixe azd c lipa curaj ulu i.Din plicerea de a dlrui cu mdsurn absolutir a darului, gi cu

ideea speranfei ce nu speri nimic in schirnb. lhul (ioma angajeazh,asemeni personajelor sale, acel lolrrl-xttr-rtirttit'" sc converteqtede-la-totul-la-totul, pune in .ioc tttltrl-lx,ntrtrlolul. CIciintenlionalitatea sa iubitoare estc ?ntrcugii ;;i totalir. $i rrr.r oorrtctrr,il cda trebuit pl[ti6 cu preful libertlf ii ;ii aproirpc, al vicfii. Iil contrapune,astfel, ,,pedagogiei negre", indifbrcrr{ci 1i clcrrigllrii sistomaticc a

oricdnri sentiment de nrilir tlragostcu, griia l?ltd de apl'oape,sacrificiul,' solidaritatea, caritrtca, spiritLrl prieteniei. Se adreseaz[liinlelor urnane

^particularc qi le clf'erd prioritate in detrimenturl

abstracfiunilor. In {bncl, exalt[ viala prin amintirea ei, Iumeariun0nAnd ,,prima gi r-rltima lui (noastrd) iubire". Nu frrd a impbrtdqiircea decrntologie profesionald rezumatd in celebra maximd,: nec,tludio, nec iya -_ nici favoare, nici urd. Nici complezentil, nici spiritrlc rlzbunare.

Gradul de autosacrificiu qi de identificare, atitudinea disidentd,tkrcumentele qi declaraliile publice, lupta pentru drepturile omului,concepfia eticd, virtutea dreptdfii, problema echitAlii, instinctul deirulrrconservare care cedeazd in fala esteticii, conexiuneato-originari intre moarte, datorie gi conqtiinfS. potentialitAtiler r r n c m onice, me mor i a ips e itd! i i, m orala solidaritafl i, pledoari a pentrutt i,;lorie a fenomenului urnan, rezerva de libertate pe care o oferdvir:lirnelor, elogiul vielii, angajarea in realitatea facerii, vocaliatlatoriei, inifiativele solitare precum intenlionalitatea,rcsponsabilitatea, decizia morald a sacrificiului, efortul metodic,cirrirc:tcristic literatului de profesie, problema ierJlrii da,r, mai alcs,r'irntilaloa rbului indreptat impotriva lui il zugrdveso mai hinc clcoAt

rclc rrrai lidele portrete, (pre)vestind un scriitclr cu aclcvirrat llarc.$i pcntru ch izolarea echivaleazh cu vcrsnlilitntc:r stilistic[

r';tsprnrziirrd, intr-un fel, unei alte fornre dc cliborlro. r'czrrltii. in

lrrinrit ctapir, niste universuri comlten,vulivt, curc conspirz"r. prin

-*.

dimensiunea, structura gi arabescurile lor, la inrobire. Ca la mai toateg0ndirile revoltate, qi ele se vor manifesta intr-un spaliu condensat,inchis, ilustr6nd aceeaqi nevoie de coerenfd qi de unitate necesareepocii.

Odat5 cu plecarea din fard. care il proiecteazd, pe un noutraiect al existenlei, mlrturia va prevala asupra ficliunii, dar eanu vafi suficientd pentru a-l elibera de spaimele trecutului: pentru ca omulsi accepte o mS.rturie, trebuie s[ gi-o insuseascd, adici sd-i atenuezepe c0t posibil caracterul straniu generat de oroare. La fel cum, pe dealtd parte, omul angaj at in medias res nv va avea niciodatd asupratemporalitdlii punctul de vedere sau optica spectatorului. Dramapersonal5, spun cei experimentafi, scurteazi, iar uneori chiar excludecapacitatea scriitorului de a obline detagarea esteticd necesard pentrucrearea unei opere artistice care s[ dureze in timps. in consecinl[,orice incercare de schimbare a registrului a fost sortitd egecului.

Abia dupd mulli ani, distan{a temporald de la tr[ireaexperien{ei la monrentul scrierii a produs sohimbdri de atitudini $i decerneluri, degajdnd un sens nou grafie purei secundaritd/i a lui adoua oard. Memoria se nrodiflcb prin nrlrturisire, iar o demonstra{iestrilucit[ de acJiune a intertimpului care avea sd modifice viziuneascriitorului, transferOndu-l din Infern in sinui, o reprezintd textuldespre Liite;ti (r[mas neterminat in 1973 ;i reluat in Adameva in1994). Ca mai tuturor scrierilor din aceastd perioad[, autorul ii vaidealiza confinuturile pozitive qi solare. RenunJ0nd la cerneala de

funingine Ei de pelin el va opta pentru o lesdturd cu aur ;i carboncare va favofiza cu predilec{ie primul element: unui bilant frcutatunci cu func{ia oc}idlui vigilent ii va rdspunde acum unul cudestuld indulgenfd.

Totodatd, aceasti etap[ certificd gi un moment de refugiuintr-un timp extratemporal. Dar nu unul oarecare, ci un moment caredeclangeazl toate resorturile memoriei, care comaseazb (;i treceprin) toate varstele, ?n vederea clarific[rii confuziilor gi a echilibririidestulelor contrariet[fi gi conflicte. Cu alte cuvinte, ;i in accepfiunea

5 Vezi Iosif Brodski, Mqi mult decit unu, Prefald, traducere qi note de MarinaVraciu, Ideea Europeand, Bucureqti, 2011, pp. 336-337 .

l8 t9

lui Vladimir Jank6l6vitch, paseistul imagineazd ceea ce ar vrea siretrdiasc[ gi compenseazd irealitatea prin imaginalie. Fericirea lui e

un mirai retrospectiv al vdrstei mature gi al nostalgiei insegi. intruc6tireversibilul nu va fi niciodatd retrdit, conqtiinla, suferind de acestgol care se ad6nceqte dupd ea, cauth se redea trecutului vaporoscontur ;i consisten![. Pentru totdeauna inaccesibil, trecutul devineobiectul unui ata;ament infinit, sirnbolul beatitudinii pierdute.Remuqcarea opune caracterul ei specific etic tonalitilii estetizante gi

intens patetice a regretului. Astfel, faptul-de-a-fi-fost, care ne apdreain negativ sau pe dos ca o inconsisten{d, ne va apirea in relief sau pe

fath ca o achizi[ie inalienabill qi o garanf ie de perrnanen!1.

Atrac\ia fale de lontananzu, tcma dcpilrtirii qi a orizontuluiindepdrtat, va genera, sub actiunea intertimpului, o serie de alte

scrieri cunoscute sub denumirea de ,,ciclul autobiografic". l,oculuinatal ii rczewd scriitorul imaginea pentru frumoasele vis5rimelancolice. $i nu este deloc necesar ca autorul sd fi avut o copildrieidilicd pentru a trezi regretul gi nostalgia: pentru un copil crescutintr-un stat totalitar acest lucru ar fi fost, de altfel, prea pufin posibil.Dar numai pentru cd ea, copildria, este fermecat[, acest farmec a

biruit tirania. Trdg6ndu-qi ob6rqia din Ldte;ti, Calidorul, permanen!5cu valoare de axis mundi, devine o reflecfie Ei o refraclie a acceptlriipropriei condilii, precum ;i o incercare de a se intdlni cu eul de

odinioard. Locuirii iniuntru din prima etapb a crealiei ii va replicaacum locuirea intr-un afard, la fel precum timpul fafi fibdare se va

irnobiliza intr-un timp frri durat6.Fdrd a incerca sd impund formd unei valori ce aleargd intr-o

tlcvenire perpetud, ci inregistr6nd chiar aceastl devenire, Paul Gomapropune, pe urmele unei transcendenle vii, o lume imaginatd, creatdprin corectarea originalului. Nevoia de a face literaturi din firelecxistenlelor observate qi observabile, tendinla de a le romanfa, avffnd

nroreu in fa!6 propriul exemplu, transform[ insiqi viala sa intr-cloper[ de artl. Departe de a consimfi total la real, dar Ei departo dc a

so izola de el in mod absolut, autorul propune subiecte univcrsitlc, po

carc le-a trdit gi cu care s-a confruntat, sau pe care le-a auzit din gura

lultor maftori, av6nd in centru omul m[runt pe care sulbrirr{olc l-au

lilcrrt Mare. Am putea spune ci el utilizeazd, itt otlnscnsltl ntarilor

creatori, ,,realul gi numai realul, cu clldura ;i sAngele sau, cupatimile qi strig[tele sale. Numai c[ ii adaugd, ceva care iltransfigureazd", romanul fiind, de la Albert Camus citire, ,,urrexerciliu de inteligenJd in serviciul unei sensibilitdli nostalgice saurevoltate".

Dar ce sI fie cu adevdrat aceastd evadare? Leac sau otrav[ -pharmakon? Sau ambele? $i care sd fie punctul cdnd leacul setransformi in otravd? sau viceversa? Nu cumva revenclicareaexasperatd a liber:tdlii este un drum spre imperiul servitulii?

Ydzutd de sus gi de departe, pendularea indefinitd intre cei doipoli scoate la iveal5 polaritatea dramaticd a exilului qi a nostalgiei.

Intoarse mai int6i cdtre pozitivitatea sensului, prin eliberareareal6 sau imaginar[ a prozatorului, acestea ?i vor insufla treptat untot mai acut sentiment de eqec Ei de melancolie. cdderii care seinversa ca sd devind levitagie ii urmeazd un efect de conversiune:,,dup[ spafializarea iluzorie a timpului, temporalizarea spafiului neconfruntd la intoarcerc cu decepfiile noastre gi cu adevdrul,'. Asacum bine avea s[ <l demonstreze oricntarea citre.jurnal din ultimaetapd a creafiei.

I-ibertatea nu este, in aceste condilii, dec6t deschiderea spreinchisoar:e. De ?ndatd ce ea devine posibild, inviti la o noudcdl[torie: ,,exilatul tanjeqte totdeauna a contrario. De ce ai incercas5-l convingi c5 nostalgia lui este nesdbuitd?,,. C,Aci libertatea pecare o deline este libertatea unilaterald a ucenicului, qi nu liberjateabilaterald qi omnipotenti a maestrului vrbjitor, aqa cum qi-a permis -qi s-a ingelat - a crede. in tot cazul, el va suferi in egald misurd dincauza rdului qi a remediului.

La orizontul acestei apropieri, cele doud evaziuni aleprozatorului: o datd in qmontele reveriei, savurAnd propriamelancolie, privind simulta/spre trecut ?n mdsura in care regretd ;ispre viitor in m6sura in care doreqte sau sperd, iar a doua oard: inavalul remu;cdrii, cu sine insugi, inchis in carcera sa ca un zidit deviu, corespund celor doud sentimente: nostalgiei gi revoltei. Dincupele acestora scriitorul va bea, succesiv ;i simultan, simultan qisuccesiv, fie euforia, care declanqeazdvewa. fie licoarea veninoasd,care seaed fluxul discursului si al vorbirii poetice.

20 21

Dar aceasti structurd are qi o latur[ benefic[, aqa-zisul capdtde ,,binecuvdntare", care s-ar echilibra intr-o relafie orizontald cucelilalt capdt, de ,,blestem": traduc0nd o nevoie metafizicd printr-ocorectare perpetud pe care artistul o efectueazd asupra experienleisale, ea favorizeazd unitatea stilului, oferindu-i autorului qansa de aaccede la marea art6, aqa cum a fost evocatd, de fi,orelii veritabili.lat6: ,,Marele stil este stilizarea invizibilA, adich incarnatb. <<in artd,spune FlauberJ, nu trebuie sd te temi de exagcrdri>>. Dar adaugd cicxagerarea trebuie si fie <<continud qi pr<lpor{ionalS cu ea ?ns5qi>>.

CAnd stilizarea este exageratb qi vizibilH, opcra este o nostalgiepur6: unitatea pe care incearc[ sd o ohlin[ o strhind concretului.Dimpotrivd, cdnd realitatea e livratA in starc brutii qi stilizarea e

rreinsemnati, concretul se oferd lipsit de unitatc. Marca artd, stilul,adevdratul chip al revoltei stau intrc aceste dclu[ crezii"('.

O incercare de a concilia cele doud categorii de exigenteclescoperim in Adameva, o curle recapitulativd a intregii experienle(de via{[ qi de creafie) a prozatorului.

Dacb intr-o prim6 etapi inregistram un stil prea lucrat, cu maimultd metodd, de data aceasta scriitonrl este interesat sd exprimeprea mult pentru ca s5-l rnai preocupe originalitatea stilisticd.Neresemnarea esteticd, preferin{a pentru scriitura hibrid[,cxtraordinara inventivitate conceptuald qi lexicald, dorinla de a se

sustrage oric[rei determin6ri esenfiale, incercarea de a evada dinlumea scriiturii spre a o construi din nou, incercarea de a descoperi

5i chiar impune o nou[ formul[, precum cea de roman (elocventesunt titlurile: roman-public, roman-jumal, roman-roman, ficfieroalistd, monolog-dialogat...), indecizia stilisticd, difioultatea de a

clcfini propriul tip de scriiturb, dar gi dificultatea de a inscrie uneleopere intr-o structurb formald literard cunoscuti, denotl un procescontinuu de cdutare, de transformare qi de adaptare, in concordanlarroii sensibilitifi, acord6nd ,,instrumentul poetic la sunetul0ontemporaneit6$i". Aga se face c[, eliberatd de chingile oricdreislructuri, deschisd cdtre depiqirea tuturor convenliilor qi ?nspre

" Albeft Camus, Fala si reversul. Nunta. Mitul lui Sisif Omul revoltat. Vara,'l'ratlucere de kina Mavrodin, Mihaela Simion, Modest Morariu, RAO,I ltrcureqti, 2011, p. 507 .