Home >Government & Nonprofit >Pro Accesibilitate, Pro Incluziune, Pro Democratie nr.3-2016

Pro Accesibilitate, Pro Incluziune, Pro Democratie nr.3-2016

Date post:22-Jan-2017
Category:
View:297 times
Download:3 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • Acest Buletin Informativ este o tribun de lobby i advocacy al comunitii persoanelor cu

    dizabiliti i ofer tuturor celor interesai o imagine de ansamblu asupra necesitilor speciale

    i a problemelor cu care se confrunt persoanele cu dizabiliti din Republica Moldova.

    Buletinul i propune s faciliteze procesul de comunicare cu autoritile i societatea civil

    pentru a spori gradul de accesibilitate, incluziune social a persoanelor cu dizabiliti, dar i

    pentru a promova un comportament pro-activ al acestora n viaa comunitar.

    D I N A C E S T N U M R :

    Accelerarea procesului de reformare a sistemului de

    pensionare

    2

    O alt reform - dezvoltarea educaiei incluzive n Re-

    publica Moldova

    3

    Trgului locurilor de munc pentru Tineretanse minime

    de angajare a tinerilor cu dizabiliti

    4

    ISTORII DE SUCCES:

    TATIANA DRUCcampioan la TAURUL DE AUR, ediia IV

    11

    B U L E T I N I N F O R M A T I V N R . 3 ( 5 ) , 2 0 1 6

    S U B I E C T E

    D E I N T E R E S

    S P E C I A L :

    Judectoria Centru

    Chiinu a rmas n

    continuare inaccesibil

    pentru utilizatorii de scaun rulant

    P.7.

    Radiovision

    primul post de radio online

    pentru nevztori din

    Moldova

    P.8.

    Ciclul de in-

    struiri

    Introducere n

    limbajul mimi-

    co-gestual - a

    luat sfrit

    P.9.

    Cunoate-m pentru abilitile mele, nu pentru dizabilitile mele.

    Robert M. Hensel

    Pro Accesibilitate

    Pro Incluziune

    Pro Democraie!

    Aceast publicaie este realizat de Aliana Centrelor Comunitare de Acces la Informaie i Instruire din Republica Moldova, n

    parteneriat cu Asociaia Surzilor din Republica Moldova, n cadrul proiectului Edificarea unui pod de comunicare proacti-

    v demers pentru incluziunea social a persoanelor cu dizabiliti de auz, implementat cu suportul Fundaiei Est-

    Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei i de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

    Opiniile exprimate aparin autorilor i nu reflect neaprat punctul de vedere al donatorilor.

  • Pavel Filip a cerut accelerarea procesului de reformare a sistemului de pensionare

    P A G I N A 2

    Sistemul public de asigurri sociale de stat este parte integrant a sistemului de protecie social, avnd ca obiectiv principal acordarea unor prestaii n bani persoanelor asigurate, aflate n imposibilitatea obinerii veniturilor salariale n urma anumitor situaii de risc (btrnee, incapacitate temporar sau permanent de munc, maternitate, omaj, etc.) i se bazeaz pe colectarea contribuiilor de asigurri sociale de stat de la angajatori i persoanele asigurate i pe distribuirea prestaiilor ctre beneficiari.

    Sistemul de pensii din Republica Moldova funcioneaz n baza schemei

    sistemului solidar de pensii (Pay As You Go) ce consum 8.8% din PIB.

    Elaborarea reformei sistemului de pensionare i implementarea acesteia, ncepnd cu 1 ianuarie 2017, a fost subiectul convocrii la Guvern, de ctre Premierul Pavel Filip, a conductorilor instituiilor de resort.

    Participanii la edin au pus n discuie situaia actual din sistemul de pensii, riscurile existente, precum i necesitatea consolidrii eforturilor pentru accelerarea procesului de reform.

    n context, Pavel Filip a menionat c sistemul de pensii trebuie s devin unul durabil, echitabil i sustenabil, care s asigure un trai decent tuturor categoriilor de beneficiari, optnd, totodat, i pentru o abordare complex, cu luarea n calcul a dinamicii demografice i a posibilelor riscuri.

    Vreau s crem mpreun un nucleu al tuturor prilor interesate instituii publice, mediu de afaceri, donatori, care s genereze o viziune unic de reform, bazat pe cel mai bun model de sistem de pensionare. mi doresc foarte mult s reuim implementarea acestei reforme ncepnd cu 1 ianuarie 2017, orict de mare ar fi rezistena cu care ne vom confrunta, a afirmat Premierul.

    Referitor la elementele de baz ale reformei, Primul-ministru a susinut necesitatea consolidrii unui sistem de asigurri sociale durabil prin unificarea treptat a condiiilor privind stagiul de cotizare i vrsta de pensionare, combaterea fenomenului muncii nedeclarate i a salariilor n plic.

    De asemenea, Pavel Filip a spus c opteaz pentru stabilirea unui raport corect ntre contribuiile achitate de cetean la bugetul de asigurri sociale i mrimea pensiei stabilite. Premierul a mai atenionat asupra sporirii echitii n sistemul de pensii prin focusarea mai bun a plilor sociale pe categoriile vulnerabile, introducerea pensiei de baz i acoperirea minimului de existen pentru pensionari.

    La final, Premierul a dispus crearea unui grup de lucru, care s se ntruneasc periodic i s prezinte Guvernului o viziune unic de reform, bazat pe cele mai bune practici internaionale i tinnd cont de realitile i necesitile existente.

    Sursa: http://www.gov.md/ro/content/pavel-filip-cerut-accelerarea-procesului-de-reformare-sistemului-de-pensionare

  • O alt reform - dezvoltarea educaiei incluzive n Republica Moldova

    P A G I N A 3

    Aciunile ntreprinse de Ministerul Educaiei n vederea realizrii reformei sistemului rezi-

    denial i dezvoltrii educaiei incluzive n Republica Moldova au fost prezentate la 17 mai 2016,

    de ctre doamna ministru Corina Fusu, n cadrul Conferinei internaionale Asigurarea dreptului

    la familie pentru fiecare copil: provocri i soluii. Evenimentul are loc n perioada 17-19 mai

    2016, la Chiinu, n contextul marcrii unui deceniu de la lansarea reformei sistemului de pro-

    tecie a copilului n Republica Moldova.

    n edina plenar a conferinei, Corina Fusu a subliniat impactul pe care l are sistemul de

    nvmnt asupra dezvoltrii societii: Calitatea educaiei determin calitatea vieii i creeaz

    oportuniti pentru dezvoltarea capacitilor fiecrui cetean. La baza reformei educaionale este

    interesul superior al copilului, de aceea fiecrui copil trebuie s i se asigure accesul la educaie,

    chiar dac are necesiti speciale sau provine dintr-un mediu social mai puin favorabil.

    Din cele 65 de instituii, la momentul actual activeaz 30, dintre care n 6 instituii nu mai

    sunt copii n plasament. n perioada de referin numrul copiilor plasai n coli-internat a sczut

    de la 11 000 la 1 610.

    Programul de dezvoltare a educaiei incluzive n Republica Moldova pentru anii 2011-

    2020, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.523 din 11 iulie 2011, plaseaz acest tip de educaie

    la nivel de prioritate. Documentul prevede asigura-

    rea condiiilor de incluziune a copiilor dezinstituio-

    nalizai din nvmntul rezidenial, precum i co-

    larizarea i incluziunea copiilor cu cerine educaio-

    nale speciale n instituiile de nvmnt general. n

    aceast ordine de idei, pentru a asigura acomoda-

    rea adecvat a tuturor elevilor n mediile educaio-

    nale generale, a fost elaborat un pachet minim de

    servicii de educaie incluziv. Asistena specializat

    a copiilor cu cerine educaionale speciale n institu-

    iile de nvmnt general se realizeaz prin orga-

    nizarea comisiilor multidisciplinare intracolare, crearea echipelor de elaborare i implementare a

    planurilor educaionale individualizate, angajarea cadrelor didactice de sprijin, instituirea i dota-

    rea centrelor de resurse pentru educaie incluziv la nivel de instituie de nvmnt, a precizat

    sursa citat.

    Corina Fusu a dat asigurri c Ministrul Educaiei va continua aciunile pentru mbunti-

    rea cadrului legal i instituional de protecie a copilului n vederea promovrii i asigurrii edu-

    caiei incluzive la nivel de sistem de nvmnt, astfel nct rata de acces la educaie a copiilor

    cu cerine speciale i cea de reintegrare socio-educaional a copiilor aflai n instituiile de tip re-

    zidenial s creasc.

    Conferina internaional Asigurarea dreptului la familie pentru fiecare copil: provocri i

    soluii este organizat de Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei, AO Parteneriate pen-

    tru fiecare copil i organizaia Lumos Foundation, cu scopul de a prezenta cele mai importante

    realizri obinute n procesul de dezinstituionalizare a copiilor din Republica Moldova i a eviden-

    ia conexiunea dintre dezinstituionalizare, dezvoltarea serviciilor bazate pe familie i comunitate,

    educaia incluziv i intervenia timpurie.

    Sursa: http://www.edu.gov.md/ro/content/reforma-sistemului-rezidential-si-de-dezvoltare-

    educatiei-incluzive

  • Trgului locurilor de munc pentru Tineretanse minime de angajare a tinerilor cu dizabiliti

    P A G I N A 4

    n perioada 27-28 mai 2016, la Chiinu, s-a desfurat a VI-a ediie a Forului meseriilor/profesiilor n cadrul cruia s-a desfurat Tr-gul locurilor de munc pentru Tineret, eveni-ment organizat la iniiativa Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc (ANOFM) sub egida Ministerului Muncii, Proteciei Socia-le i Familiei, Ministerului Tineretului i Sportu-lui i Ministerului Educaiei.

    Forul meseriilor/profesiilor i Trgul locurilor de munc pentru Tineret este destinat ab-solvenilor liceelor i gimnaziilor, tinerilor care i caut primul job, omerilor, precum i persoa-nelor angajate care doresc s-i schimbe locul de munc.

    Evenimentul a oferit tinerilor posibilitatea de a se familiariza cu instituiile de nvmnt, cu posibilitile de nsuire a unei profesii, meserii, specialiti, de a cunoate angajatori din di-ferite domenii de activitate, de a negocia jobul potrivit, precum i de a se informa despre situa-ia actual a pieei muncii. De asemenea, se consider c evenimentul a consolidat legtura in-stituiilor de nvmnt cu piaa muncii a promovat incluziunea pe piaa muncii a persoanelor cu dizabiliti, lucru negat total de un grup de tineri cu dizabiliti care annual merg la astfel de trguri, n sperana c le va surde norocul s i gseasc un job, dar n zadar.

    Ofertele instituiilor i ale angajatorilor (prezentarea ofertelor de munc libere, discuii i negocierea cu agenii economici privind ocuparea unui loc de munc, aplicarea CV-lor la anga-jatori), sunt vzute doar pe hrtie, de ctre tinerii cu dizabiliti, drept oportuniti de deschidere a unei afaceri, cursuri de profilare, etc.

    La eveniment, aveau s participle peste 30 instituii de nvmnt, peste 30 companii i ntreprinderi angajatoare, ONG-uri i autoriti publice.

    Parteneri ai evenimentului: Centrul pentru Educaie Antreprenorial i Asisten n Afa-ceri, Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova, SOIR Moldova, Asociaia MOTIVAIE din Moldova, Confederaia Naional a Sindicatelor din Moldova, Asociaia Copii-lor Surzi din Moldova, Centrul de Dezvoltare a Carierei SYS-LAB, Consiliul Naional al Tineretului din Moldova.

    n perioada 27 - 31 mai 2016,

    Agenia Naional pentru Ocu-parea Forei de Munc organi-zeaz i Trgul on-line al locu-rilor de munc, ediia a IX-a, cu

    tematica Locuri de munc pentru Tineret.

    Trgul on-line va fi disponibil

    pe platforma

    www.e-angajare.md.

    Informaii suplimentare putei obine la Centrul de Apel - Pi-aa Muncii, tel. 0 8000 1000,

    apel gratuit din orice localitate

    a Republicii Moldova

    (orele de lucru 8:30-15:30, de

    luni pn vineri).

  • Localitile Floreti i Ialoveni - un exemplu n asigurarea unor servicii sociale calitative i durabile

    P A G I N A 5

    La 19 mai curent, Ministrul Muncii, Proteciei Sociale i Familiei, Stela Grigora mpreun

    cu reprezentanii organizaiei Lumos Foundation din Marea Britanie au nmnat cheile a 2 uniti

    de transport Direciilor de Asisten Social i Protecie a Familiei din cadrul Consiliilor Raionale

    Floreti i Ialoveni.

    Aceast aciune se nscrie n agenda Conferinei internaionale Asigurarea dreptului la

    familie pentru fiecare copil: Provocri i soluii, organizate de ctre Ministerul Muncii, Proteciei

    Sociale i Familiei al Republicii Moldova, AO Parteneriate pentru fiecare copil i organizaia

    Lumos Foundation din Marea Britanie i are drept scop asigurarea prestrii serviciilor sociale de

    calitate la domiciliul beneficiarilor.

    Referinduse-se la implemetarea

    reformei de dezinstituionalizare a co-

    piilor, Stela Grigora a declarat c

    nelegerea prioritilor clare pentru a

    face reforma pn la capt nu se limi-

    teaz doar la necesitatea de dezinsti-

    tuionalizare a copiilor, ci este legat

    de munca de echip n comunitate, de

    cooperarea ntre sectoare i de politici-

    le interconexe.

    "Printr-o conlucrare intersectori-

    al eficient, Ministerul va ncuraja i

    alte raioane s urmeze aceste exem-

    ple de succes. Or, doar prin asigurarea

    durabilitii mecanismelor i serviciilor sociale la nivel local vom fi siguri c aceast reform este

    una sustenabil" a subliniat ministra.

    n aceeai ordine de idei, preedintele raionului Ialoveni, Anatolie Dimitriu a menionat c

    este important ca aceast conlucrare s aib continuitate.

    "O reform pentru a fi implementat dureaz, iar noi ne-am asumat punerea n practic a

    acesteia i promitem s oferim ajutor celor care doresc s implementeze aceast reform la ei

    n raion", a declarat Anatolie Dimitriu.

    Vicepreedintele pentru probleme sociale din raionul Floreti, Vladimir Gutium a mulumit

    pentru suportul acordat menionnd: Aceste reforme sunt necesare n primul rnd nou, celor

    din localitate, pentru ca noi ne dorim s asigurm drepturile i necesitile tuturor copiilor din ra-

    ionul Floreti".

    Directorul Executiv Lumos Foundation din Marea Britanie, Georgette Mulheir a apreciat

    curajul de a implementa i a asigura durabilitatea reformelor la nivel local, mentionnd:

    "Localitile Floreti i Ialoveni au demonstrat c pot fi un exemplu i pentru alte raioane n acor-

    darea de servicii sociale eficiente i calitative".

    Menionm c unitile de transport au fost oferite de ctre organizaia Lumos Foundation

    din Marea Britanie, reconfirmnd angajamentul privind promovarea reformelor n domeniul pro-

    teciei copilului i asigurarea durabilitii serviciilor noi create.

    Sursa: http://www.mmpsf.gov.md/ro/content/localitatile-floresti-si-ialoveni-un-exemplu-

    asigurarea-unor-servicii-sociale-calitative

  • Participanii, persoanele asimilate participanilor

    celui de-al doilea rzboi mondial i soiile (soii) supra-

    veuitori statul a hotrit s le acorde un ajutor material

    unic cu ocazia zilei de 9 mai, dedicat celei de-a 71-a

    aniversare a Victoriei asupra fascismului.

    Astfel, circa 2850 persoane au beneficiat de un ajutor

    material unic din urmtoarele categorii:

    Persoanele cu dizabiliti, participante la cel de-al

    doilea rzboi mondial, n cuantum a cte 10 000

    lei;

    Persoanele asimilate participanilor la cel de-al

    doilea rzboi mondial, n cuantum a cte 5.000

    lei;

    Soiile, soii supraveuitori inapi de munc, nere-

    cstorii, ai participanilor decedai n cel de-al

    doilea rzboi mondial, n cuantum a cte 1000 lei.

    Ajutorul financiar va fi oferit din mijloacele Fon-

    dului republican de susinere social a populaiei, parte

    component a bugetului de stat, n sum total de circa

    15,0 mln. lei.

    Beneficiarii de ajutoare materiale din municipiul

    Chiinu pot ridica banii de la filialele bncii Moldinconbank, iar cei din raioane de la .S.

    Pota Moldovei.

    Sursa: http://www.mmpsf.gov.md/ro/content/2850-de-participanti-la-cel-de-al-doilea-

    razboi-mondial-vor-primi-ajutor-material-unic

    2850 persoane cu dizabiliti, participani la cel de-al doilea rzboi mondial vor primi ajutor material unic

    P A G I N A 6

  • Judectoria Centru Chiinu a

    rmas n continuare inaccesibil pentru utilizatorii de scaun rulant

    P A G I N A 7

    La 18 mai curent era planificat a doua edin de judecat ntre Primria Chiinu i Coaliia Fr Bariere, care urma s aib loc la etajul unu al Preturii sectorului Centru. n urma ntiinrii primite, mai multe persoane n scaun rulant, att reprezentani ai Coaliiei Fr Bariere dar i persoane de rnd, s-au prezentat la ora stabilit n faa cldirii Preturii, pentru a participa la edin. Cu prere de ru ns aceti oameni nu au putut intra n edificiu, din lipsa ac-cesibilitii. Dup mai multe ore de ateptare afar, judectoarea pe acest caz a refuzat s ias din sal i s discute cu reclamanii, moti-vnd c nu are dreptul s prseasc sala de edine i invocnd persoanelor prezente c trebuia s aib grij i s-i ia cu ei nsoitori care le-ar fi ajutat s urce cele cteva trepte de la intrare.

    Astfel, reclamanii sa-u fcut vinovai pentru faptul c edina de judecat a fost amnat pentru ultima dat pentru data de 8 iunie curent, indicaia judectoarei fiind reclamanii s vin cu nsoitori, s-i asigure de sinestttor dreptul de a participa la proces.

    Membrii Coaliiei Fr Bariere au decla-rat ns c la 8 iunie, n faa Preturii Centru vor veni i mai multe persoane n scaun rulant, care au dreptul s asiste la edin n calitate de ceteni cu drepturi egale, dar nu vor avea nici un nsoitor, deorece persoanele cu dizabiliti snt oameni n egal msur cu toi ceilali ceteni i nu snt saci cu cartofi, care pot fi n orice moment tbrcii pe scri.

    Membrii Coaliiei Fr Bariere solicit s le fie respectat dreptul de a participa la edinele de judecat, la care se examineaz cererea de-pus de ei, s le fie respectat dreptul la accesibi-litate i s nu le fie pereclitat demnitatea uman.

    Amintim c partenerii Coaliiei Fr Bariere au naintat o cerere de chemare n jude-cat ctre Primria mun. Chiinu privind neres-pectarea cerinelor de accesibilitate la reparaia unui segment de drum de pe str. Grenoble din capital, iar reclamanii nu au putut participa nici la prima i nici la cea de-a doua edin de jude-cat din cauza inaccesibilitii locului n care snt programate aceste edine.

    Sursa: http://motivatie.md/index.php?pag=news&id=1060&rid=905&l=ro

  • Asociaia MOTIVAIE din Moldova a desfurat un nou

    training pentru tinerii cu dizabiliti

    P A G I N A 8

    n perioada 24-28 mai 2016, Asociaia MOTIVAIE din Moldova a organizat un training pentru membrii grupurilor de iniiativ a persoanelor cu dizabiliti. Participanii au fcut o retrospectiv a perioadei pre-cedente i au acumulat informaii noi referitor la comuni-carea eficient cu reprezentanii Administraiilor Publice Locale (APL); formularea corect a mesajului; discursul n public; organizarea unui eveniment public; etc. Totodat, tinerii au avut parte de exerciii practice, n cadrul crora aplic cunotinele teo-retice. Astfel, ei vor formula invitaii pentru reprezentanii APL, elaboreaz agendele pentru eve-nimentele speciale, fac exerciii de oratorie. Trainingul este organizat n cadrul proiectului "Tinerii cu i fr dizabiliti particip activ n viaa comunitar i luare a deciziilor i promovarea dezvoltrii unui cadru legal pentru antrepre-noriat social i este posibil datorit ajutorului generos al poporului american oferit prin interme-diul Ageniei SUA pentru Dezvoltare Internaional (USAID), n cadrul proiectului Parteneriate pentru o Societate Civil Durabil n Moldova (MPSCS), implementat de FHI 360. Opiniile expri-mate aparin Asociaiei "MOTIVAIE" din Moldova i nu reflect n mod necesar poziia USAID, FHI 360 sau a Guvernului SUA. Sursa: http://motivatie.md/index.php?pag=news&id=1060&rid=902&l=ro

    La data de 24 mai 2016, n incinta bibliotecii specializate a CNIR al ANM, a fost celebrat aniversarea a 25 de ani de la fondarea Studioului de nregistrri sonore al ANM i 10 ani de la fondarea Centrului Naional de Informare i Reabilitare al ANM. A avut loc un concert extraordinar cu invitai de la Direcia Central, angajai ai asociaiei, precum i admiratori i cititori ai crilor sonore editate la Centrul ANM. Publicul a avut parte de impresii i urri de bine i din partea directo-rului Centrului ANM, Tatiana Chiper, precum i inginerului-ef Viorel Zaporo-jan, care la moment este responsabil pentru toate activitile studioului. Acetia au venit cu intenii bune i pozitive de a nmna diplome de onoare tuturor beneficiarilor, angajailor, colaboratorilor i partenerilor Cen-

    trului de Informare i Reabilitare al ANM pentru efortul i munca depus n activitatea i susine-rea persoanelor cu dizabiliti vizuale din Republica Moldova.

    Acest post de radio difuzeaz programe informative, social-politice, instructiv-educative, cogni-

    tive, distractive i de promovare a modului sntos de via n limba romn i rus. Acesta

    poate fi accesat la adresa:

    http://radiovision.webs.md

    Aniversare - 29 de ani de la fondarea Studioului de nregistrri sonore

    i 10 ani de la fondarea Centrului Naional de Informare i Reabilitare

    al Asociaiei Nevztorilor din Moldova

    Radiovision

    primul post de radio online pentru nevztori din Moldova

  • P A G I N A 9

    Aliana Centrelor Comunitare de Acces la Informaie i Instruire din Republica Moldova (Aliana INFONET), n

    parteneriat cu Asociaia Surzilor din Republica Moldova au finalizat ciclul de instruiri Introducere n limbajul

    mimico-gestual. Seminarele de instrire au avut loc n perioada 21 martie 16 mai 2016 i s-au desfurat n

    cadrul proiectului Edificarea unui pod de comunicare proactiv demers pentru incluziunea social a persoa-

    nelor cu dizabiliti de auz.

    Principalii beneficiari de instruire au fost cadrele didactice din cele 6 instituii de nvmnt special pentru

    persoane cu deficiene auditive .De asemenea, la aceste instruiri au participat i prini, bunici, preoi. Numrul

    total al beneficiarilor s-a ridicat la 138 de persoane, din care 120 femei i 18 brbai. Instruirea a fost livrat

    de ctre 3 experi din cadrul Asociaiei Surzilor din Republica Moldova. Experii sunt translatori n limbajul sem-

    nelor certificai de Ministerul Justiiei.

    Aceste activiti vin acopere o necesitate stringent din cadrul sistemului edicaional din Republica Moldova; vin

    s contribuie la consolidarea capacitilor comunitii persoanelor cu dizabiliti de auz; vin ca o mobilizare pe

    interior, pentru a spori gradul de accesibilitate i implicarea n viaa comunitar, dar i ca o deschidere spre exterior pentru a promova n societate conceptul limbajului mimico-gestual. Demersul general al acestui proiect

    presupune mai multe intervenii pe domeniul aprofundrii drepturilor omului cu

    scopul de a edifica un pod de comunicare ntre comunitatea respectiv i auto-

    riti i de a contribui la incluziunea social a persoanelor cu dizabiliti de auz.

    Total pe tot ciclul de instruiri:

    Perioada de instruire 21 martie 16 mai 2016; 6 seminare n 6 instituii

    speciale n care nva copii cu dizabiliti de auz; 12 zile de trening; 138 par-

    ticipani instruii, din care 120 femei i 18 brbai; Pentru informaii suplimenta-re: Victor Koroli, Director Proiect, +373 69252453, [email protected]

    n cadrul procesului de litigare strategic lansat de ctre CAJPD i A.O.Motivaia mpo-triva Primriei mun. Chiinu cu privire la obligarea autoritilor responsabile s asigure condiii-le de accesibilitate conform normativelor n construcii i a Legii 60 n legtur cu realizarea lu-crrilor de reparaie capital a strzii Vasile Alecsandri i bd. Constantin Negruzii, s-a obinut adoptarea unui ir de standarde internaionale n accesibilitate. Conform site-ului www.advocacy.md, la 22.04.2016, la solicitarea reprezentantului CAJPD Ion Cibotric, din 20.04.2016 adresat ctre Ministerul Construciei i Dezvoltrii Regio-nale, au fost adoptate prin Hotrrea nr. 117 din 22.04.2016 ISNO urmtoarele standarde inter-naionale n accesibilitate ca i standarde naionale: SM ISO 19029:2016 Proiectare accesibil. Semnale auditive de ghidare n cldirile publice SM ISO 21542:2016 Construcii imobiliare. Accesibilitate i utilizabilitate a mediului de con-strucie; SM ISO 23599:2016 Mijloace de asisten pentru persoane nevztoare i cu deficiene de ve-dere. Marcaje tactile n zonele pietonale Astfel ncepnd cu 22.04.2016 subiecii responsabili pentru eliberarea certificatelor de ur-banism, proiectare, verificarea proiectelor, eliberarea autorizaii-lor de construcie, executarea lucrrilor de construcie i repa-raie capital ct i cei responsabili pentru semnarea actului de recepie a lucrrilor executate nu vor mai putea invoca faptul ca Republica Moldova nu are adoptate standardele respective n accesibilitate. Sursa: http://www.advocacy.md/ro/standarde-interna%C5%A3ionale-%C3%AEn-accesibilitate-adoptate-ca-%C5%9Fi-standarde-na%C5%A3ionale

    Standarde Internaionale n Accesibilitate adoptate ca i standarde naionale

    Ciclul de instruiri Introducere n limbajul mimico-gestual - a luat sfrit

  • P A G I N 1 0

    Aliana Centrelor Comunitare de Acces la Informaie i Instruire din Moldova anun tender pentru selectarea unui prestator de servicii (persoan juridic) care va realiza un film documentar i 4 (patru) spoturi n cadrul Proiectului Abilitate versus Dizabilitate de la nelegere spre eliminarea discriminrii i incluziunea social a persoanelor cu dizabiliti auditive i de vedere (http://www.infonet.md/?p=1105), implementat de Aliana Centrelor Comunitare de Acces la Informaie i Instruire din Republica Moldova (Aliana INFONET), n parteneriat cu Asociaia Surzilor din Republica Moldova i Centrul Naional de Informare i Reabilitate (CNIR) a Asociaiei Nevztorilor din Moldova.

    Compania selectat va realiza:

    un film documentar (cu o durat de 15 minute),

    4 (patru) spoturi video (cu o durat de 30-60 secunde fiecare).

    Materialele elaborate vor fi n limba romn i vor promova conceptul de incluziune social a persoanelor cu dizabiliti din Republica Moldova.

    Candidaii eligibili: Entitile eligibile pentru a participa la acest concurs sunt persoane juridice, companii specializate n prestarea serviciilor solicitate. Candidaii trebuie s demonstreze experiena anterioar n domeniu.

    Descriere produse: Film Documentar i Spoturi video

    Prestatorul selecat va elabora scenariul, va realiza filmrile i montarea filmului documentar Omul din lumea sunetelor. Ghid pentru nelegerea lumii persoanelor cu dizabiliti de vedere.

    La realizarea filmrilor i montarea filmului documentar compania media va colabora n strns legtura cu experii CNIR i echipa de implementare a proiectului. Filmrile se vor realiza n localuri publice, preponderent n muniicipiul Chiinu. Dup necesitate acestea pot avea loc i n cadrul organizaiei teritoriale Ialoveni a Asociaiei Nevztorilor din Moldova. n calitate de protagoniti vor fi invitate 2-4 persoane cu dizabiliti de vedere, fiind respectat principiul gender. Filmul montat va avea o durat de minim 15 minute. Dup finalizare i aprobare va fi difuzate de ctre beneficiar n reeaua de posturi tv regionale, social media.

    Spoturile video sunt parte a campaniei de informare i contientizare a conceptului denecesiti speciale, a modelelor pozitive de incluziune social a persoanelor cu dizabiliti auditive i dizabiliti de vedere i diseminarea bunelor practici din cadrul proiectului Abilitate versus Dizabilitate de la nelegere spre eliminarea discriminrii i incluziunea social a persoanelor cu dizabiliti auditive i de vedere. Prestatorul selecat va elabora scenariul, va realiza filmrile i montarea spoturilor video. Spoturile video vor fi accesibile, fiind realizate cu translare simultan n limbajul semnelor sau vor avea linie cursiv.

    Dup finalizare i aprobare va fi difuzat de ctre beneficiar n reeaua de posturi tv regionale, social media i pe monitoarele LED din transportul public din municipiile Bli i Chiinu.

    Condiiile concursului: Persoanele interesate sunt invitate s prezinte dosarele complete, care vor conine: Oferta tehnic: CV-ul companiei; portofoliul, care include lucrrile realizate anterior; numele a 3 persoane de referin (cu indicarea datelor de contact); scenariul succint de realizare a filmului.

    Oferta financiar trebuie s fie prezentat n lei moldoveneti (cu TVA inclus) i trebuie s includ bugetul total. Remarc: Dosarele incomplete nu vor fi evaluate.

    Perioada de contractare: Consultantul va fi contractat pentru prestarea serviciilor descrise mai sus n perioada 1 iunie 31 iulie 2016.

    Termen limit: Ofertele se vor depune prin e-mail (cu indicarea denumirii de tender) nu mai trziu de luni, 30 mai 2016, orele 17:00 la adresa [email protected]

    Remarc: Doar compania selectat va fi contactat.

    Pentru informaii suplimentare: Victor Koroli, coordonator proiect Abilitate versus Dizabilitate de la nelegere spre eliminarea discriminrii i incluziunea social a persoanelor cu dizabiliti auditive i de vedere, e-mail: [email protected]

    Acest proiect este realizat de Aliana Centrelor Comunitare de Acces la Informaie i Instruire din Republica Moldova (Aliana INFONET), n parteneriat cu Asociaia Surzilor din Republica Moldova i Centrul Naional de Informare i Reabilitare a Asociaiei Nevztorilor din Moldova, cu suportul financiar al Programului Egalitate i Participare Civic al Fundaiei Soros-Moldova.

    Sursa: http://www.infonet.md/?p=1158

    Noi realizri - un film documentar i 4 spoturi video despre incluziunea social a persoanelor cu dizabiliti

  • Tatiana Druc tnra cu dizabiliti, venit din Varnia, a artat tuturor participanilor la cea de-a 4-a ediie a festivalului internaional "Taurul de aur" potenialul fizic de care dispune.

    Chiar dac are o dizabilitate locomotorie din copilrie, Tatiana mereu a fost animat de ideea implicrii n orice gen de competiii, mai ales cele sportive, care o curtau nc de pe bncile colii.

    Astzi, fiind campioan la acest festival, Tatiana menioneaz c astfel de evenimente i unete pe toi tinerii cu dizabiliti i le ofer ansa de a-i pune n valoare abilitile.

    Via sntoas este ntotdeauna benefic pentru organism, de fapt, orice

    exerciiu, indiferent de la care muschii sunt antrenate trebuie s contribuie la ntrirea sistemului imunitar i mbuntirea aspectului fizic, desigur, dac faci totul correct a menionat Tatiana, bucuroas c a luat cupa i medalia pentru lupta Arm Wrestling.

    "Nu este o mare diferen dintre sportul care l practic ca i armwrestling, mai ales ceea ce ine de tehnic i disciplin. Am avut timp n care am primit instrucii i am nvat procedeele tehnice noi. Este ceva interesant pentru mine i o nou provocare, de asta am i participat" a mai adugat Tatiana.

    La nchiderea celei de-a IV-a ediii a festivalului Sportiv Taurul de Aur, a participat i Igor Dodon. Politicianul a premiat nvingtorii competiiilor sportive din cadrul acestui eveniment, care s-a desfurat n perioada 23-25 mai, la Criuleni. Am decis s sprijin desfurarea acestui eveniment important de talie internaional n urma adresrii Asociaiei Obteti Clubul Sportiv ,,Inva-profil. La festival au participat 150 de persoane cu dizabiliti fizice din Moldova, Rusia, Ucraina, Romnia, Belorusia, Frana, etc., a scris Igor Dodon pe contul su de pe o reea de socializare.

    Ai notri tineri Tatiana Druc, campioan la armwrestling n cadrul Festivalului Internaional de sportTAURUL DE AUR

    P A G I N A 1 1

  • Deputata Liliana Palihovici sustine mamicile copiilor cu autism (postare de pe facebook)

    P A G I N A 1 2

    Astzi, (25 mai 2016) am avut deose-

    bita plcere s m ntlnesc cu un grup de

    mmici ale cror copii sufer de autism. M-a

    impresionat curajul cu care vorbesc despre

    autism i mai ales faptul c i-au unit efortu-

    rile, una cte una, i au creat AO ''SOS Au-

    tism'' Moldova. Aceast organizaie ofer

    servicii de abilitare a copiilor cu autism, prin

    diverse intervenii terapeutice de tip cognitiv

    i comportamental.

    n cadrul discuiilor am ascultat mr-

    turiile unei mmici care s-a confruntat cu un

    comportament discriminator cnd i-a fost

    refuzat nscrierea copilului la grdini prin

    calificativul nu primim un copil d..

    Curajul extraordinar al mamelor care

    vorbesc deschis despre problemele cu care

    se confrunt copiii i familiile sus-

    menionate m-au determinat i mai mult s

    lupt pentru drepturile omului.

    Modul n care societatea noastr per-

    cepe copiii i oamenii care sunt diferii este

    RUINOS. Intolerana nu doar c distruge

    sperana celor care au nevoie de nelegere

    i empatie, dar genereaz comportamente

    agresive i ignoran.

    Subliniez c progresele nregistrare

    de ctre SOS Autism n activitatea coti-

    dian cu copiii afectai de autism este

    elocvent. Prin intermediul serviciilor de ca-

    litate care sunt oferite prinilor, autismul

    poate fi tratat sau ameliorat pn la limite

    neobservate i copilul poate atinge potenialul maxim, ducnd o via normal i fericit.

    Link-ul de mai jos v ofer mai multe detalii cu privire la progresele nregistrate n do-

    meniu: https://goo.gl/jeL7Bk

  • P A G I N A 1 3

    Violurile de la Internatul Psihoneurologic din Bli, fr sentin

    Pe 25 mai, a avut loc edina final

    n dosarul violurilor de la Internatul Psiho-

    neurologic din Bli. Acest caz a ap-ut n

    atenia public n februarie 2013, cnd o

    beneficiar a internatului i-a sunat rude-

    le, anunndu-le c a fost violat.

    Atunci, la faa locului, s-a deplasat

    grupul operativ al Comisariatului de poliie

    i procurori din Bli, recepionnd pln-

    gerea victimei, care a anunat c ar fi fost violat de medicul care o trateaz. Fiind supus unei

    expertize psihiatrice, femeia a fost calificat ca fiind responsabil, fapt care a servit drept temei

    pentru iniierea unei cauze penale n baza

    art. 171 Cod Penal al R. Moldova Viol.

    Ulterior, n timpul investigaiilor, au fost

    identificate i alte victime, n total, 16.

    Pe 25 mai, la Judectoria din Bli

    a avut loc ultima edin pe acest dosar,

    dup cum se anun-ase n prealabil. La

    proces a fost prezent inculpatul Stanislav

    Florea, precum i avocatele ambelor

    pri. Procuroarea Cristina Rimari a cerut pentru inculpatul nvinuit de viol 15 ani privaiune de

    libertate. edina s-a desfurat cu uile nchise. ns, s-au amnat replicile i sentina pn pe

    data de 22 august, a spus la ieire avocata Violeta Gaioi.

    Jurnalitii nu au reuit s discute

    cu inculpatul. Accesul la el a fost stopat

    de avocata acestuia, Angela Procopciuc.

    Aceasta a inut s declare c dl Florea

    permanent s-a declarat nevinovat.

    Solicit achitarea pe toate capetele

    de cerere pe motivul lipsei elementelor

    constitutive ale componentei de infraciu-

    ne i din motiv c unele infraciuni sunt

    nvinuite din anii 88, 90, 93, cnd exista un alt cod penal i o alt rspundere, a spus aceasta.

    Sursa: http://www.zdg.md/video/video-violurile-de-la-internatul-psihoneurologic-din-balti-

    sentinta-amanata

  • P A G I N A 1 4

    Aceast publicaie este realizat de Aliana Centrelor Comunitare de Acces la Informaie i Instruire din Re-

    publica Moldova, n parteneriat cu Asociaia Surzilor din Republica Moldova, n cadrul proiectului

    Edificarea unui pod de comunicare proactiv demers pentru incluziunea social a persoanelor cu diza-

    biliti de auz, implementat cu suportul Fundaiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suedi-

    ei i de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.

    Opiniile exprimate aparin autorilor i nu reflect neaprat punctul de vedere al donatorilor.

    Chiinu - 2016

    Redactor: Mariana bulac-Ciobanu

of 14/14
Acest Buletin Informativ este o tribună de lobby și advocacy al comunității persoanelor cu dizabilități și oferă tuturor celor interesaţi o imagine de ansamblu asupra necesităților speciale și a problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din Republica Moldova. Buletinul îşi propune să faciliteze procesul de comunicare cu autorităţile şi societatea civilă pentru a spori gradul de accesibilitate, incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, dar și pentru a promova un comportament pro-activ al acestora în viața comunitară. DIN ACEST NUMĂR: Accelerarea procesului de reformare a sistemului de pensionare 2 O altă reformă - dezvoltarea educației incluzive în Re- publica Moldova 3 Târgului locurilor de muncă pentru Tineret—şanse minime de angajare a tinerilor cu dizabilităţi 4 ISTORII DE SUCCES: TATIANA DRUC—campioană la “TAURUL DE AUR”, ediţia IV 11 BULETIN INFORMATIV NR. 3(5), 2016 SUBIECTE DE INTERES SPECIAL: Judecătoria Centru Chişinău a rămas în continuare inaccesibilă pentru utilizatorii de scaun rulant P.7. Radiovision – primul post de radio online pentru nevăzători din Moldova P.8. Ciclul de in- struiri Introducere în limbajul mimi- co-gestual- a luat sfîrșit P.9. Cunoaşte-mă pentru abilităţile mele, nu pentru dizabilităţile mele. Robert M. Hensel Pro Accesibilitate Pro Incluziune Pro Democrație! Această publicație este realizată de Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Republica Moldova, în parteneriat cu Asociația Surzilor din Republica Moldova, în cadrul proiectului Edificarea unui pod de comunicareproacti- vă – demers pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități de auz”, implementat cu suportul Fundaţiei Est- Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.
Embed Size (px)
Recommended