Raport semestrial privind starea factorilor de mediu în Regiunea...

RRaappoorrtt sseemmeessttrriiaall pprriivviinndd ssttaarreeaa

ffaaccttoorriilloorr ddee mmeeddiiuu îînn RReeggiiuunneeaa VVeesstt

Timişoara 2012

Cuprins

1.STAREA DE CALITATE A AERULUI ŞI A PRECIPITAłIILOR…………………………………5 1.1. Calitatea aerului……………………………………………………………………………………5 1.2. Calitatea precipitatiilor……………………………………………………………………………14 2.DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT………………………………………………...16 3.DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII………………………………………………………..18 4. STAREA DE CALITATE A APELOR……………………………………………………………..21 4.1 Ape de suprafaŃă………………………………………………………………………………… 21 4.2 Ape uzate………………………………………………………………………………………… 40 5. GESTIUNEA DESEURILOR…………………………………………………………………… 50 6.STAREA DE CALITATE A SOLULUI…………………………………………………………… 53 7.CONSERVAREA NATURII SI A DIBERSITATII BIOLOGICE…………………………………54 8. POLUARI ACCIDENTALE……………………………………………………………………… 59

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA VEST SEMESTRUL II 2011

egiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniŃa cu Ungaria şi Serbia, fiind alcătuită din patru judeŃe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. egiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află

în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.

Regiunea are

o suprafaŃă

ce totalizeaz

ă 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaŃa României. JudeŃul Timiş este, ca

suprafaŃă, cel mai mare din Ńară (3,65% din teritoriul naŃional), în timp ce judeŃul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naŃional), judeŃul Arad, este al şaselea judeŃ al României (3,25% din teritoriul naŃional), iar judeŃul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naŃional. Repartizarea teritoriului regiunii intre cele 4 judete este urmatoarea: judetele Timis si Caras Severin - 27%, judetul Arad - 24% si judetul Hunedoara - 22%.

Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenŃa unor reŃele de suprafaŃă importante ce aparŃin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenŃi importanŃi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.

În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Se pot enumera: PorŃile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu pe râul Bârzava; Trei Ape pe râul Timiş; Poiana Mărului pe râul Bistra; Surduc pe râul Bega; Herculane pe râul Cerna; Cinciş pe raul Cerna, Valea de Peşti pe raul Jiu.

R

Judetul Arad - Raul Mures-

priveliste de la cetatea Soimos Judetul Caras-Severin - Lacul cu

nuferi de la Dognecea

Un aspect important este cel al existenŃei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului - lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei - în MunŃii Aninei; Iezerul łarcu, Pietrele Albe - lacuri glaciare în MunŃii łarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău PorŃii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, łapului, Galeşul - lacuri glaciare în MunŃii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş - lacuri glaciare în MunŃii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic - lacuri glaciare în MunŃii Şurianu. Lacurile antropice sunt lacurile ce s-au format în excavaŃiile executate pentru extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara. După conŃinutul chimic, apele din limitele judeŃului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:

� izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenŃa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

� izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; � izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice

din zona Mureşului legate de prezenŃa formaŃiunilor vulcanice neogene din zonă. Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi

munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeŃul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munŃii ocupă 65% din suprafaŃă, iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-Ńii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-Ńii Retezat).

Judetul Timis - Mlastinile

Satchinez

Judetul Hunedoara -

CheileCrivadiei

1.STAREA DE CALITATE A AERULUI SI A PRECIPITATIILOR

1.1. Calitatea aerului

a nivelul Regiunii Vest s-a pus in funcŃiune reteaua automată de monitorizare a calităŃii aerului, parte componentă a ReŃelei naŃionale. Sunt instalate 20 staŃii automate de monitorizare a calităŃii aerului, care sunt localizate astfel:

� 3 staŃii in judeŃul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic/ industrie localitatea Nadlac:suburban/trafic

� 5 staŃii in judetul Caraş Severin: 2 staŃii fond industrial la ReşiŃa şi OŃelu Roşu 1 staŃie fond urban/trafic la Moldova Nouă 1 staŃie fond trafic la Buchin 1 staŃie EMEP, pe muntele Semenic

� 5 staŃii in judeŃul Hunedoara: 4 staŃii fond industrial la Hunedoara,Călan,Vulcan si Deva

1 staŃie fond urban la Deva � 7 staŃii in judeŃul Timiş: 2 staŃii trafic in Timişoara

1 staŃie fond urban in Timişoara 2 staŃii fond industrial in Timişoara si Lugoj 2 staŃii fond suburban la Carani şi MoraviŃa

Deci, în regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este compusa din:

� 3 statii fond urban (judetele AR HD si TM) � 8 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM) � 3 statii de trafic (judetul CS si TM) � 1 statie trafic/industrie (judetul AR) � 1 statie fond urban/industrial (judetul AR) � 1 statie fond semiurban/trafic ( judetul AR) � 2 statii fond suburban (judetul TM) � 1 statie EMEP (judetul CS)

Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizează date de calitatea aerului in concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le furnizeaza reteaua trebuie sa prezinte un grad mare de incredere si sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu. Datele de calitatea aerului provenite de la statii sunt transmise la Centrele de date ale APM-urilor. De asemenea, ele sunt prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare , amplasate in zone dens populate ale oraselor. Toate datele de calitatea aerului si datele meteorologice vor fi transmise de la APM la Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului

În paralel, functioneaza sistemele de prelevare si analize care au la baza metodele specificate in STAS 12574/87, metode bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize pe principiile chimiei umede.

PoluanŃii monitorizaŃi în staŃiile de fond urban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 automat (nefelometric), PM 2,5, compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,o, m, p – xilen ) şi parametrii meteo.

PoluanŃii monitorizaŃi în staŃiile industriale sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO,O3, PM10 automat (light scattering), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen),parametrii meteo.

L

PoluanŃii monitorizaŃi în staŃiile de trafic sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili ( benzen, toluen, etilbenzen, o,m,p– xilen).

PoluanŃii monitorizaŃi în staŃiile de fond suburban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p – xilen) şi parametrii meteo

Monitorizarea semiautomată a calităŃii aerului, poluanŃi gazoşi, in judetul Arad se face doar într-un singur punct de prelevare – Sediul APM, deoarece instalaŃiile de recoltare poluanŃi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada de funcŃionare depăşită (achiziŃionate în anul 1989), fiind propuse spre casare. Pulberile sedimentabile se determina in 7 puncte din municipiul Arad si in 4 puncte in judet. Concentratiile poluantilor gazosi: oxizi de azot, dioxid de sulf s-au incadrat in concentratiile maxime admisibile (STAS 12574/87) Reteaua de supraveghere a calitatii aerului cuprinde in judetul Caras Severin zona Resita - 3 puncte ; indicatori: - poluanti gazosi (NH3,NO2,SO2) ; 1 punct pt. ozon; - pulberi in suspensie ; - pulberi sedimentabile (3 puncte); Pulberile sedimentabile se urmaresc si in alte centre urbane si rurale (14).

Monitorizarea calitatii aerului in judetul Hunedoara, conform STAS 12574/87, a fost asigurata prin 8 puncte de prelevare amplasate astfel: 3 in zona Deva, 2 in zone Hunedoara, 2 in zona Petrosani, 1 la Calan si 29 puncte de prelevare probe pentru determinarea pulberilor in suspensie si sedimentabile repartizate pe teritoriul intregului judet. Depasiri ale CMA, in conformitate cu STAS 12574/87 , in semestrul II 2011, s-au inregistrat la indicatoriul PM10.

În judetul Timis, determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in semestrul II 2011, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.

Tabelul 1.1.1 reda situatia centralizata a analizelor privind calitatea aerului efectuate in regiunea Vest, in semestrul II al anului 2011:

Tab.nr. 1.1.1 Nr. crt

Indicat. UM STAS 12574 sau O.M. 592

Nr. total probe

Nr. probe ce dep. CMA/VL/praguri♦♦♦♦

Minima masurata

Maxima masurata

Conc medie

Obs.

1. NO2 mg/m3

STAS 12574

724 - 0.0 HD 0.011 HD

0.00395

HD

2. SO2 mg/m3

“ 724 - 0.0 HD 0.014 HD

0.00335

HD

3. NH3 mg/m3

“ 127 - 0.00 AR 0.011 HD

0.00404

AR HD

9. Pulberi in suspensie

mg/m3

STAS 12574

850 - 0.021 HD

0.116 HD

0.1448 HD

10.

PM10 µµµµg/m3 O.M. 592

124 15 3.78 HD 86.97 HD

23.667 HD

11.

Pulberi sedimentabile

g/m2/ luna

STAS 12574

220 - 1.4 AR 16.81 AR

7.3745 AR HD

Comparativ cu aceaşi perioada a anului 2010, cand s-au inregistrat depasiri la masurarea concentratiilor de pulberi sedimentabile, in sem II 2011 depasirile s-au inregistrat in cazul indicatorului PM 10.

Maximele regionale, pe semestrul II 2010, ale concentratiilor indicatorilor: pulberi in suspensie, PM10 si pulberi sedimentabile sunt inregistrate in judetele Hunedoara si Arad.

Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului

La nivelul Regiunii Vest reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului este redata in tabelul urmator: Tab nr 1.1.2 Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului din Regiunea Vest Judet Localitate/Statie Tip statie Punct de prelevare Poluanti analizati Arad Arad/AR1 Trafic/industrie Pasaj Micalaca CO, SO2, NO, NO2, NOx,

O3, PM10, PM2.5, BTX

Arad/AR2 Urban Str. Fluieras, nr 10c Colegiului Tehnic de ConstrucŃii şi ProtecŃia Mediului

CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, PM2.5. BTX

Nadlac/AR3 Suburbana/trafic Str. Dorobanti FN CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10, BTX

Caras-Severin Resita/CS1 Urban Sediul APM CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, Pb

Otelul Rosu/CS2 Industrial Otelul Rosu CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, Pb

Moldova Noua/CS3 Urban/Trafic Moldova Noua SO2,BTX, PM10 Buchin/CS4 Trafic Buchin NO2 CO, SO2 , ,BTX Semenic/EM2 Emep Semenic NO2 SO2 CO O3 Benzen

Toluen Etil benzene p-xilen m-xilen o-xilen PM10 gravimetric PM10 aut. nefelometric

Hunedoara Deva/HD1 Urban Str. Carpati CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Deva/HD2 Industrial Calea Zarandului CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Hunedoara/HD3 Industrial Str. Biciclistilor CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Calan/HD4 Industrial Str. Furnalistului CO, SO2, NO2, NOx, O3, PM10, Pb, C6H6

Vulcan/HD5 Industrial B-dul Mihai Viteazu , SO2, NO2, NOx, PM10, Pb Timis Timisoara/TM1 Trafic Calea Sagului CO, SO2, NO2, O3, PM10,

C6H6, Pb Timisoara/TM2 Urban Pta Libertatii CO, SO2, NO2, O3, PM10,

C6H6 Carani/TM3 Suburban CO, SO2, NO2, O3, PM2.5,

C6H6, Timisoara/TM4 Industrial Str. I Bulbuca CO, SO2, NO2, O3, PM10,

C6H6 Timisoara/TM5 Trafic Calea Aradului CO, SO2, NO2, O3, PM10,

C6H6 Moravita/TM6 Suburban Moravita SO2, NO2, PM10,COV,CO,

Pb Lugoj/TM7 Industrial Lugoj SO2, NO2, PM10, COV In continuare prezentam valorile concentratiilor medii semestriale pentru poluantii monitorizati in statiile automate din Regiunea Vest

Tab nr.1.1.3. Valorile concentratiilor medii semestriale

SO2 µg/m3 NO2 µg/m

3 CO µg/m3 O3 µg/m3 Benzen µg/m3 PM10 automat µg/m3

Statii automate

Maxima mediilor lunare

nr depasiri


nr depasiri


nr depasiri


nr depasiri


nr depasiri


nr depasiri

Arad

AR 1 pasaj Micalaca

18.11 noiembrie -

26.37 august -

0.81 noiembrie -

47.70 iulie -

5.63 noiembrie -

40.04 august 13VLZ

AR 2 str. Fluieras

14.93 noiembrie -

28.87 noiembrie -

0.17 august -

70.06 iulie 8PT - - -

AR 3 Nadlac

9.40 noiembrie -

19.88 septembrie -

0.967 noiembrie - - -

1.30 august -

29.75 noiembrie 6VLZ

Caras Severin

CS1 APM

10.52 noiembrie -

23.93 noiembrie -

0.54 noiembrie -

52.34 septembrie - - -


CS2 Otelul Rosu

19.44 septembrie -


39.76 august - - -


CS3 Moldova Noua

14.27 noiembrie - - - - - - -

5.19 decembrie -


Hunedoara HD 1 Deva str Carpati

11.47 octombrie - - -

0.66 decembrie -


66.86 noiembrie -

HD 2 Deva Calea Zarandului

17.44 octombrie -

21.44 octombrie -

0.74 noiembrie - 30.52 iulie - - -

82.24 noiembrie -

HD 4 Hunedoara

11.59 noiembrie -

18.31 noiembrie -

0.76 noiembrie -


64.9 noiembrie -

HD 5 Calan

73.78 decembrie -

6.40 iulie -

1.88 noiembrie - - - - -

30.29 decembrie -

Timis TM1 Timisoara,Calea Sagului

8.85 noiembrie -

53.09 septembrie -


4.43 noiembrie -


TM 2 Timisoara, Pta Libertatii

14.15 noiembrie -

42.53 noiembrie -

0.62 noiembrie -

37.00 iulie -

4.57 noiembrie - -

TM3 Carani

11.90 noiembrie -

33.22 septembrie -

0.39 noiembrie -

60.40 iulie -

3.00 decembrie -


TM4 Timisoara,str. I Bulbuca

9.07 noiembrie -

32.06 noiembrie -

0.70 noiembrie -

44.78 iulie -

4.39 noiembrie -

37.76 noiembrie 5 VLZ

TM5, Timisoara, Calea Aradului

9.02 noiembrie -

31.32 iulie -


2.44 noiembrie -


TM6 Moravita

9.58 noiembrie -

10.81 septembrie -


3.72 noiembrie -

42.99 noiembrie 10

TM 7 Lugoj

14.08 noiembrie -

32.38 noiembrie - - - - -

6.92 noiembrie -

53.15 noiembrie 16

În semestrul II 2011, s-au inregistrat depasiri la statiile automate de monitorizare a calitatii aerului: � la PM10 – 161 depasiri ale valorii limita (50 µg/m3 conform Ord 592/2002), comparativ cu aceasi perioada a anului 2010

cand s-au inregistrat 72 depasiri ale valorii limita � la O3. – 8 depasiri ale pragului tinta (120 µg/m3 conform Ord 592/2002 ), comparativ cu aceasi perioada a anului 2010

cand s-au inregistrat 11 depasiri ale pragului tinta

EvoluŃie SO2 – maxima mediilor lunare - în perioada iulie - decembrie 2010 -2011 la statiile automate din Regiunea Vest

Valorile înregistrate în perioada iulie - decembrie 2011 si 2010 pentru SO2, în

urma măsurătorilor realizate la statii s-au situat sub valoarea limită zilnică pentru protecŃia sănătăŃii ( 125 µg/mc ), conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002. Valoarea maximă zilnică înregistrată în semestrul II 2011, la staŃia HD5, a fost de 43.78 µg/m3 in luna decembrie.

EvoluŃie NO2 – maxima mediilor lunare - în perioada iulie - decembrie 2010 si 2011

Valorile înregistrate în perioada iulie-decembrie 2011 si 2010 pentru NO2, în

urma măsurătorilor realizate s-au situat sub valorile limită admise de către OM 592/2002 ( limita an = 125 µg/m3 ). Valoarea maxima inregistrata pe Regiune in semestrul II 2011 a fost inregistrata in luna septembrie la statia TM1 si a fost de 53.09 µg/m3.

EvoluŃia CO – maxima mediilor lunare - în perioada iulie - decembrie 2011 si 2010

Maxima mediilor lunare înregistrate în perioada iulie-decembrie 2011 pentru

CO, în urma măsurătorilor la staŃiile automate s-au situat sub valorile admise de către OM 592/2002 ( limita la 8 h =10 mg/mc ).

EvoluŃia O3 – maxima mediilor lunare în perioada iulie – decembrie 2011 si 2010.

Maxima mediilor lunare înregistrate pentru ozon în urma măsurătorilor

realizate la staŃii în semestrul II 2011 au fost scăzute. Nu s-au semnalat depăşiri ale pragului de alertă de 240 µg/mc şi nici ale pragului de informare de 180 µg/mc - medie orară admise de catre OM 592/2002.

EvoluŃia PM 10 - maxima mediilor în perioada iulie - decembrie 2011 si 2010.

În semestrul II 2011, la PM 10 măsurat automat au fost înregistrate depăşiri

peste limita zilnică de 50 µg/mc, impusă de ordinul 592/2002, la nivel de regiune.

1.2. Calitatea precipitatiilor

În semestrul II al anului 2011, in regiunea Vest au fost analizate un numar de 136 de probe de precipitatii: 26 din judetul Arad, 60 din judetul Caras Severin, 20 in judetul Hunedoara si 26 din judetul Timis.

Calitatea precipitatiilor din semestrul II 2011, in regiunea Vest, este prezentata in tabelul 1.2.1.

Tab nr.1.2.1. INDICATORUL INTERVALUL - pH 4,61(CS) – 7.89(CS) - aciditate, mEq/l 50 (CS) – 400 (CS) - alcalinitate, mEq/l 0.22(HD) – 800(CS) -conductivitate, µS/cm 11.90 (CS) – 310 (CS) - sulfati, mg/l 2,0 (CS) –72(TM) - azotati, mg/l 0,02 (HD) – 14.62 (CS) - azotiti, mg/l 0,005 (CS) – 0.97 (TM) - cloruri, mg/l 1.36 (HD) – 42.54(TM) - amoniu, mg/l 0,02 (AR TM) – 27.15(CS) - ioni de calciu, mg/l 1.25 (TM) – 35.27 (CS) - ioni de magneziu, mg/l 0,24 (TM) – 5.71(HD) - ioni de sodiu, mg/l 0,10(CS) – 2.21(CS) - ioni de potasiu, mg/l 0,15(CS) – 4.69 (TM) - duritate,oGermane 0.33(TM) – 162(TM) - reziduu fix la 105oC 4(TM) – 195(TM) - suspensii totale, mg/l 0.18(CS) – 152(TM)

S-au inregistrat probe cu pH mai mic de 5,6, majoritatea in judetele Arad si Caras-Severin.

În regiunea Vest zonele critice, privite prin prisma poluarii atmosferei, prezinta o diversitate relativ redusa, in sensul ca sursele de poluare sunt cam aceleasi in

toate judetele: traficul rutier, prezenta instalatiilor mari de ardere si a obiectivelor industriale in apropierea sau in imediata vecinatate a zonelor locuite, deponiile de deseuri. De cele mai multe ori acestea produc poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie si sedimentabile a caror concentratie depaseste de multe ori CMA (in conformitate cu STAS 12574/87). Fenomenul este destul de bine urmarit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Este discutabila precizia rezultatelor obtinute, din cauza faptului ca echipamentele sunt invechite, depasite si subiective. Problema traficului este aceeasi in toate judetele : starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula, salubrizarea insuficienta si ineficienta a strazilor din localitati. Prezenta istalatiilor mari de ardere, uneori chiar in interiorul localitatilor (de ex : Arad, Timisoara) produce poluarea atmosferei , ele nefiind dotate, in totalitate, cu echipamentele necesare pentru evitarea emiterii de poluanti in atmosfera. Prin programele de reducere progresiva a emisiilor care au fost intocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus masuri care trebuiesc indeplinite in timp real pentru ca instalatiile respective sa poata functiona : inlocuirea arzatoarelor, realizarea desulfurarii gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 si pulberi, etc. O problema o constituie haldele de cenusa si zgura ale CET-urilor, care mai ales in timpul verii produc poluare avansata cu pulberi, fapt ce se concretizeaza prin depasirea valorilor concentratiilor determinate la pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile.

2.DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

gomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afecteaza starea biologica si psihologica a oamenilor. Zgomotul este sunetul puternic, neacordat, care printr-o actiune de durata, este suparator pentru om producand leziuni ale organului auditiv.

Sursele de poluare fonica sunt: traficul auto, feroviar si aerian; activitatile din constructii; zgomotul social (echipamente electrice si electronice, zgomotul generat de copii, de vecini). La efectuarea masuratorilor de zgomot s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238. Tab nr.2.1. Masuratori sonometrice efectuate in perioada iunie-decembrie 2011 la nivelul Regiunii Vest:

Raportarea s-a facut fata de limita superioara a intervalului de concentratie maxima admisa

Z

Luna Nr masuratori

CMA (dB)

Maxima masurata (dB)

Depasirea in % fata de CMA

Strada

Judetul Arad iulie 9 70 88,2 26 Arad, Str. Voinicilor – posta august 9 70 86,7 23,8 Arad, Subcetate 2 – intersectie septembrie 9 70 87 24,3 Arad, Str. Voinicilor – posta octombrie 9 70 85,3 21,8 Arad, Str. Voinicilor – posta noiembrie 9 70 86,2 23,1 Arad, Subcetate 2 – intersectie decembrie 9 70 85,8 22,5 Arad, Subcetate 2 – intersectie Judetul Caras-Severin iulie 39 70 95.7 36,7 Resita, “Centrul Civic” Resita. august 38 70 94.8 35,4 Resita, “Zona Intim” septembrie 38 70 91.9 31,3 Resita, “Zona Universitate” octombrie 39 60 83.7 39,5 Resita, Scoala Generala 9 noiembrie 38 70 98.2 40,3 Resita, “Pasaj CSR” decembrie 38 70 94,6 35,1 Resita, “ Politie” Judetul Hunedoara iulie 46 65 97,6 50,1 Hunedoara – Piata Obor august 46 75-85 96,5 13,5 Hunedoara – Magistrala septembrie 46 75-85 96,2 13,2 Petrosani – Magistrala octombrie 26 75-85 98,9 16,4 Deva - parcare Mall Piata noiembrie 0 - - - - decembrie 46 75-85 98,7 16,1 Deva – variantă trafic rutier Judetul Timis iulie 7 65 65,4 0,6 Timisoara, SC BPB PLAST SRL august 0 - - - -

septembrie 10 65 65,3 0,4 Timisoara, SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL

octombrie 2 65 66,9 2,9 Timisoara, SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL

noiembrie 4 65 76,2 17,2 Sannicolau Mare, SC "FRA.CA.DA TRADING" SRL –

decembrie 6 65 72,7 11,8 Timisoara, SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL

În concluzie, la nivelul Regiunii Vest , in semestrul lI al anului 2011 , se observa o tendinta de depasire a zgomotului in intersectiile si pietele din aglomerarile urbane ale tuturor judetelor. În aceasta perioada s-au efectuat masuratori de zgomot la solicitarea unor societati, a unor institutii si a GNM in urma sesizarilor, masuratori care se regasesc in tabelul de mai jos. Tab.nr.2.2. Masuratori totale de zgomot si la sesizari efectuate in Regiunea Vest in semestrul lI 2011

JUDETUL

Numar masurători

Numar masuratori la sesizari I II III IV V VI

Maxima masurată (dB)

Depasiri %

Procente sesizari din total masuratori

Sesizari rezolvate %

ARAD 54 0 0 0 0 0 0 88,2 83,3 CARAS-SEVERIN

230 0 0 0 0 0 0 98.2 54,3

HUNEDOARA 210 0 0 0 0 0 0 98,9 24,3 TIMIS 29 6 0 9 2 4 5 76,2 65,5 89,6 100 REGIUNEA VEST

523 26 5,5 100

3.DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII

adioactivitatea este un fenomen de emisie spontana a unor radiatii de catre nucleele unor atomi. Radioactivitatea poate fi naturala (proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiatii) si artificială (fenomenul de emisie de radiatii indusa prin

reactii nucleare). Starea radioactivitatii mediului rezulta din masuratorile beta globale pentru factorii de

mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape, sol si vegetatie. Monitorizarea radioactivitatii mediului se realizeaza conform Ordinului MAPM

nr.338/2002, prin masuratori beta globale specifice a principalilor factori de mediu si calcule de concentratii ale izotopilor naturali radon si toron. Monitorizarea se efectueaza in cadrul laboratoarelor de supraveghere a radioactivitatii din cadrul agentiilor pentru protectia mediului judetene – Serviciul Monitoring, Sinteza ai Coordonare, statii ce fac parte din Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului si Padurilor. Tab.nr.3.1. Aerosoli atmosferici – medii lunare (Bq/mc) masurari imediate Sem. Il, 2011

Statia RA........ iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie Statia RA Arad asp 02 - 07 4.42 8.78±0.18 11,73±0.24 9.17±0.19 13.61±0.27 4.82±0.10 asp 08 - 13 1.56 1.66±0.04 2,48±0.05 2.67±0.06 5.92±0.12 4.14±0.09 Statia RA Caras-Severin

asp 02 - 07 3.39 4.10 4.80 4.57 7.80 3.93 asp 08 - 13 1.28 1.50 2.04 2.07 4.80 3.05 Statia RA Hunedoara

asp 02 - 07 3,31 4,51 3,32 3,11 4,93 3,09 asp 08 - 13 1,23 1,32 1,21 1,49 3,41 2,30 Statia RA Timis

asp. 02 - 07 8.60 10.6 12.40 11.6 15,90 7.27 asp 08 -12 2.70 3.3 4.90 5.00 10,20 5.47

Valorile masuratorilor imediate inregistrate in semestrul Il al anului 2011 nu depasesc nivelul de atentionare de 10 Bq/m3 conform Ord. 338/2002. Tab.nr.3.2. Depuneri atmosferice – medii lunare (Bq/m2 * zi ), sem. Il, 2011 Statia RA...... iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie

Statia RA. Arad

Valorile medii lunare ale depunerilor atmosferice din semestrul lI 2011 s-au situat sub limita de atenŃionare de 200 Bq/m2*zi conform Ord 338/2002. Tab.nr.3.3. Apa bruta – medii lunare Bq/m3 sem. ll, 2011 Statia RA...... iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie

Statia RA. Arad < 180.3 185.7±41.25 174,5±40,64 185.8±44.68 223.1±48.98 215.8±47.33

Statia RA Caras-Severin

Tab.nr.3.6. Debitul dozei gamma in aer - medii lunare (MicroGy/h) sem. ll, 2011 Statia iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie Statia RA. Arad 0.100 0.099 0,104 0.114 0.122 0.110

Statia RA Caras-Severin

0.091 0.36 0.092 0,105 0.121 0.119

Statia RA Hunedoara 0,078 0,076 0,080 0,079 0,082 0,080

S.RA Timis 0.101 0.102 0,103 0,115 0,127 0.128

Mediile lunare inregistrate in semestrul Il 2011 nu au depasit limita de atenŃionare de 0.250 µGy/h conform Ord.338/2002.

Valorile radioactivitatii principalilor factori de mediu determinate, in semestrul lI 2011 nu prezinta diferente semnificative in raport cu cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2010 si se situeaza sub nivelul de atentionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu in parte.

4. STAREA DE CALITATE A APELOR

4.1 Ape de suprafaŃă

JUDETUL ARAD

n judeŃul Arad există două bazine hidrografice importante : B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb. Calitatea apelor de suprafaŃă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparŃinând filialei Arad a DirecŃiei Apelor Târgu Mureş în următoarele secŃiuni de control:

� secŃiuni de ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte Arad, Nădlac – pe râul Mureş � secŃiuni de ordinul II: � pe canalul Mureş Mort – amonte confluenŃă râul Mureş � pe canalul Ier – la ieşirea din Ńară – Turnu. � Petriş � Pârâul Mare - Dorgoş

Calitatea apelor de suprafaŃă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul DirecŃiei Apelor Oradea pe următoarele cursuri de ape:

� râul Crişul Alb - GurahonŃ, Ineu, Vărşand � Valea Sebiş – la Sebiş şi Prăjeşti � Canalul Morilor – Vărşand şi Seleuş � Valea Hălmăgel – Sârbi � Tăcăşele – Avram Iancu � Negrişoara – amonte Neagra � Cigher – Zărand � Musteşti – BonŃeşti � Gut – Şicula � Sodom – Seleuş � Matca – Zărand � Valea Nouă Chişer – Sintea fermă � Beliu – Cermei – Tăut � Teuz - Tămaşda

Supravegherea calităŃii apelor de suprafaŃă, efectuată de DirecŃia Apelor Crişuri Oradea în semestrul II 2011, in subbazinul Crişului Alb aferent judeŃului Arad, este prezentată centralizat în tabelul 4.1.1: Tab. nr.4.1.1 Râul Crişul Alb

Categoria de calitate Nr. Crt

Cursul de apă

SecŃiunea de supraveghere luni RO A2

NutrienŃi A3

Ioni gen. A4

Metale fr. diz. 5

Micropol A6

General

1 Crişul Alb GurahonŃ

VII VIII IX X XI XII

-

I

-

I

I

-

-

I

-

I

I

-

-

I

-

I

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

2 Crişul Alb Bocsig-Ineu


- I - I I -

- I - I I -

- I - I I -

- - - - - -

- - - - - -

- - - - - -

Î


Cursul de apă


NutrienŃi A3

Ioni gen. A4

Metale fr. diz. 5

Micropol A6

General

3 Crişul Alb Vărşand


II

II

III

I

I

I

I

II

I

I

I

I

II

I

I

II

II

I

I

II

I

II

II

II

II

II

II

II

II

II

-

-

-

-

-

-

4 P. Hălmăgel Sârbi


- I - - I -

- I - - I I

- I - - I -

- I - - I -

- II - - II -

- - - - - -

5 Tăcăşele Avram Iancu


- II - I II -

- I - I I -

- I - I I -

- - - - - -

- - - - - -

- - - - - -

6 V. Sebiş Prăjeşti


- I - II - -

- I - I - -

- I - I - -

- I - I - -

- II - II - -

- - - - - -

7 V. Sebiş Sebiş


- I - II I -

- I - I I -

- I - I I -

- - - - - -

- - - - - -

- - - - - -

8 Gut Şicula


- II - III III -

- I - I I -

- I - I I -

- - - - - -

- - - - - -

- - - CBO5=6.7 mg/l

CCO-Cr = 33 mg/l CBO5=7.5 mgO/l

CCO-Cr = 30

mgO/l -

9 Cigher Zărand


- V - II II -

- II - I I -

- I - I I -

- - - - - -

- - - - - -

- OD = 1 mg/l

CBO5= 6,5 mg/l

CCO-Cr = 30 mg/l

-

-

- -

11 Matca Zărand


- III - I I -

- II - II II -

- I - II II -

- - - - - -

- - - - - -

- OD= 3,5 mg/l

CCO-Cr = 27 mg/ - - - -


Cursul de apă


NutrienŃi A3

Ioni gen. A4

Metale fr. diz. 5

Micropol A6

General

12 Canalul Morilor Seleuş


- I - I I -

- I - I I -

- I - I I -

- - - - - -

- - - - - -

- - - - - -

13 Canalul Morilor Vărşand


III

IV

-

I

II

I

III

IV

-

I

I

I

III

II

-

I

I

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

OD=2,8 mg/l

P-PO4=1,007mg/l

Ptot=871 mg/l

OD= 2,10 mg/l

CCO-Cr= 43 mg/l

N-NH4= 11,38

mg/l

N-NO2= 0,035

mg/l

Ntot= 14,07 mg/l

-

-

-

-

15 Beliu TauŃ


II

I

-

I

-

-

I

I

-

I

-

-

I

I

-

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

16 Teuz Tămaşda


II

-

-

II

I

-

I

-

-

I

I

-

I

-

-

I

I

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Râul Mureş Rezultatele analizelor fizico-chimice interpretate conform Ordinului nr. 161/2006 pentru fiecare indicator în parte permite încadrarea râului Mureş în una din cele 5 clase de calitate. C.2. Regimului oxigenului:

În secŃiunile de ordin I ale râului Mureş calitatea apei din punct de vedere al regimului de oxigen se prezintă astfel:

În secŃiunile Arad şi Nădlac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II –a de calitate, înregistrându-se depăşiri la CCOCr, respectiv la CCOCr şi CBO5.

În secŃiunea Şoimoş calitatea apei se încadrează în limitele clasei I de calitate, înregistrându-se depăşiri la CBO5.

În secŃiunile de ordin II, indicatorii C.2. se prezintă astfel: � pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, fiind depăşiŃi

următorii indicatori: oxigen dizolvat,CBO5 şi CCOCr. � pe Mureş Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, fiind depăşiŃi

următorii indicatori: oxigen dizolvat,CBO5 şi CCOCr.

� în secŃiunile Petriş şi Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I. C.3. Regim de nutrienŃi:

În secŃiunea Arad calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate , înregistrându-se depăşiri la clorofilă şi NO2

În secŃiunea Nădlac calitatea apei se încadrează în clasa a II-a de calitate, înregistrându-se depăşiri la clorofilă, NO2 şi P.

În secŃiunea Şoimoş calitatea apei se încadrează în clasa a II-a de calitate, înregistrându-se depăşiri la clorofilă.

Pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a de calitate, înregistrându-se depăşiri foarte mari la P şi clorofilă şi de asemenea s-au înregistrata depăşiri la NH4, NO2 şi N.

În secŃiunea Mureş Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a de calitate, înregistrându-se depăşiri foarte mari la PO4 şi P şi de asemenea s-au înregistrata depăşiri la NH4, NO2 şi N.

La Petriş, Pârâul Mare şi Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I. La Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a III-a ; s-au înregistrat depăşiri

la NO2, N şi NO3. C.4. Salinitatea:

S-a determinat numai pentru secŃiunea Nădlac. În secŃiunea Nădlac apa corespunde clasei a II-a de calitate , înregistrându-se depăşiri

la sodiu, cloruri şi sulfaŃi. În secŃiunile Arad, Şoimoş, Săvârşin, Petriş, Pârâul Mare, Bârzava, Canal Ier, Mureş

Mort s-a analizat numai reziduu fix, care nu a fost depăşit. În secŃiunea Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei II (s-a analizat numai

reziduul fix care a fost depăşit). C.5. PoluanŃi toxici specifici de origine naturală:

S-a determinat numai pentru secŃiunea Nădlac. În secŃiunea Nădlac calitatea apei corespunde clasei a II-a s-au înregistrat depăşiri la mangan,cadmiu, fier şi bariu. C.6. AlŃi indicatori chimici relevanŃi:

S-a determinat numai pentru secŃiunea Nădlac. În secŃiunile Arad, Nădlac, Şoimoş, Săvârşin, Canal Ier, Mureş Mort, Petriş şi Fiac

calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a; s-au înregistrat depăşiri la fenoli. În secŃiunile Pârâul Mare şi Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I; nu

s-au înregistrat depăşiri. JUDETUL CARAS SEVERIN

ReŃeaua de supraveghere a calităŃii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea ReşiŃa) cuprinde 32 secŃiuni de control în flux lent şi o secŃiune de control în flux rapid, Moldova, pe fluviul Dunărea.

În semestrul II 2011 calitatea apei a fost urmarita in 32 sectiuni de supraveghere situate pe raurile interioare din judet . Subsistemul a funcŃionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie ReşiŃa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor ReşiŃa.

Încadrarea calităŃii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecŃiei calităŃii apelor de suprafaŃă curgătoare.

În secŃiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenŃi; Bârzava; Caraş şi afluenŃi; Nera, Cerna şi afluientii Dunarii, Dunăre(flux rapid) calitatea apei se încadrează în limitele clasei I – III-a de calitate. Tab. nr. 4.1.2. - SituaŃia calităŃii apei în secŃiunile de control în flux lent – sem. II 2011

Categoria de calitate Nr crt

Cursul de apă

SecŃiunea de supraveghere luni RO NutrienŃi Salinitate

Poluanti toxici

Alti Ind.

Gen.

VII I I I I - I VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I - - I

1. Pârâul Rece Am.cf.Hididel

XII - - - - - - VII I I I I - I VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I - - I

2 Timiş Sadova

XII - - - - - - VII I I I - - I VIII I I I - - I IX

I I I I - I

X I I - - - I XI I I I - - I

3 Timiş Av.cf.Potoc

XII I I - - - I VII I I I - - I VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - -- XI I I I - - I

4 Bistra Am.cf.pârâul Lupului

XII - - - - - - VII I I I I I I VIII I I I I I I IX I I I I I I X - - - - - - XI - - - - -- -

5 Bistra Mărului Crâşma

XII - - - -- - - VII I I I - - I VIII II I - - - II IX I I I I - I X I I - - - I XI I I I I - I

6 Bistra Obreja

XII I I - - - I VII I I I - - I VIII -- - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I I - I

7 Bârzava Crivaia

XII - - - - - - VII I I I - - I VIII - - - - - -

8 Secul Am.cf.Bârzava

IX I I I I - I


Cursul de apă


Poluanti toxici

Alti Ind.

Gen.

X - - - - - - XI I I I I - I XII - - - - - - VII II III I - - III VIII I II - - - II IX I II I I - II X I I I - - I XI II I I - - II

9 Bârzava Moniom

XII I II - - - II VII II II I - - II VIII II III - - - III IX I II I I - II X I I I - - I XI I I I - - I

10 Bârzava Am.cf.Fizeş

XII I II - - - II VII I I I - - I VIII - - - - - - IX I I II I - II X - - - - - - XI I I I I - I

11 Caraş Caraşova

XII - - - - - - VII I I I - - I VIII - - - - - - IX I I II I - II X - - - - - - XI I I I - - I

12 Nermed Am.cf.Gelug

XII - - - - - - VII I I I - - I VIII I I - - - I IX I I II I - II X II I - - - II XI I I I - - I

13 Gârlişte Am.cf.Caraş

XII I I - - - I VII I I I - - I VIII I I - - - I IX I I I I - I X I I - - - I XI I I I - - I

14 Jitin Am.cf.Caraş

XII I I - - - I VII II I I - - II VIII I I - - - I IX I I II I - II X I I - - - I XI I I II - - II

15 OraviŃa Am.cf.Lişava

XII I I - - - I VII II I I - - II VIII I I - - - I IX I I I I - I X I I - - - I XI I I II - - II

16 Lişava Am.cf.Caraş

XII I I - - - I VII II I I I - II VIII - - - - - - IX I I II I - II

17 Caraş Vărădia

X - - - - --


Cursul de apă


Poluanti toxici

Alti Ind.

Gen.

XI II I I I - II XII - - - - - - VII II I I - II - VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I - - I

18 Ciclova Am. Ciclova Română

XII - - - - - - VII II I II - - II VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I I - I

19 Nera Pătaş

XII - - - - - - VII I I I - - I VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I I - I

20 Prigor Am.loc.Putna

XII - - - - - - VII II I I - - II VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I - - I

21 Nera Bozovici

XII - - - - - - VII I I I - - I VIII I I - - - I IX I I II I - II X I I - - - I XI I I II - - II

22 Steier Am.cf.Miniş

XII I II - - - II VII I I I - - I VIII I I - - - I IX I I I I - I X I I - - - I XI I I I - - I

23 Miniş Am.cf.Tăria

XII I I - - - I VII I I I - - I VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I - - I

24 Beu Am. păstrăvăria Bei

XII - - - - - - VII I I I - - I VIII I I I - - I IX I I I I - I X - - - - - - XI - - - - - -

25 Nera Sasca Montană

XII - - - - - - VII - - - - - - VIII I I I I I I IX - - - - - - X - - - - - -

26

Nera Naidăş

XI - - - - - -


Cursul de apă


Poluanti toxici

Alti Ind.

Gen.

XII - - - - - - VII II I I - - II VIII I - - - - I IX I I I I - I X I - - - - I XI I I I I - I

27 Globul Am.cf. Slătinic

XII - - - - - - VII II I I - - II VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I I - I

28 Belareca Am.cf.Cerna

XII - - - - - - VII I I I I - I VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I I - I

29 Cerna TopleŃ

XII - - - - - - VII I I I - - I VIII I I I - - I IX I I I I - I X - - - - - - XI - - - - - -

30

Valea Mare Am.priză captare Orsova

XII - - - - - - VII II I I - - II VIII - - -- - - - IX I I I I - I X - - -- - - - XI I I I - - I

31 Dragostele

Am.cf. Berzeasca

XII - - - - - - VII I I II - - II VIII - - - - - - IX I I II I - II X - -- - - - - XI I I II - - II

32

Valea Mare Am.cf. Boşneag

XII - - - - - -

JUDETUL HUNEDOARA

Din rapoartele transmise de DirecŃiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeŃului Hunedoara, calitatea apelor de suprafaŃă in semestrul II 2011 , se prezintă astfel:

bazinul hidrografic Mureş: Tab.nr. 4.1.3.

Categoria de calitate Nr. Crt.

Cursul de apă

SecŃiunea de supraveghere luni RO NutrienŃi Salinitate Poluanti toxici

Alti indicatori chimici

VII I I - - - VIII I I I - I IX I II - - - X II II(NO2) I - I

1. Mureş Branisca

XI I I I - I


Cursul de apă



XII II II(NO2) - - I VII II I - - - VIII II I I - I IX II II - - - X II II I - I XI III II I - I

2.

Oraştie Oraştie

XII II(CBO5)

III(NO2) - - -

VII - - - - - VIII II II(NO2) I - I IX II II

(N-NO2) - - -

X II II I - I XI II II I - I

3.

Cerna Săntuhalm

XII II II I - - VII I I - - - VIII I I I - I IX I I - - - X I I I - I XI I I I - I

4.

Strei Petreni

XII I I - - - VII II I - - - VIII I I I - I IX I I - - - X I I I - I XI I I II - I

5.

Geoagiu Geoagiu

XII I I - - - VII I I - - - VIII I I V - II IX I II(N-

NH4+) - - -

X I II(NH4) V(reziduu) - I XI I II ( NH4) V (reziduu

fix) - I

6.

Certej Bârsau

XII I I - - - VII I I I I I VIII I I I I I IX I I I I I X I I I I I XI I I I I I

7.

Bărbat priza Hunedoara

XII I I I I I VII I I I I I VIII I I I I I IX I I I I I X I I I I I XI I I I I I

8,

Râul Mare priza Deva

XII I I I I I VII I I - - - VIII I I I - I IX II II - - - X I I I - I XI I I I - I

9.

Galbena HaŃeg

XII II I - - - VII - - - - - 10. Cerna TopliŃa VIII I I I - I


Cursul de apă



IX - - - - - X I I I - I XI I I I - I XII - - - - - VII - - - - - VIII I I I - I IX - - - - - X I I I I XI I I I - I

11. Strei

Baru

XII - - - - - VII - - - - - VIII I I I - I IX - - - - - X I I I - I XI I I II - I

12.

Geoagiu Balşa

XII - - - - - VII - - - - - VIII II I I I I IX - - - - - X I I I I I XI - - - - -

13.

Lac Faerag pr. Certej

XII VII - - - - - VIII II I I I I IX - - - - - X II I I I I XI - - - - -

14.

Peştişele priza Ghelari

XII - - - - - VII - - - - - VIII I I II - I IX - - - - - X I I I - I XI I I IV(reziduu

fix) - I

15.

Ardeu Bozeş

XII - - - - - VII - - - - - VIII I I I - I IX - - - - - X I I I - I XI I I I - I

16.

Sârbi Sârbi

XII - - - - - VII - - - - - VIII II II(NO2) II - I IX - - - - - X I II(NO2) II - I XI I I III - I

17.

Boholt Şoimuş

XII - - - - - VII - - - - - VIII II I I I I IX - - - - - X II I I I I XI - - - - -

18.

Sibişel pr.Orăştie

XII - - - -- - VII - - - - - 19. Valea

Luncanilpr. Boşorod

VIII I I I I I


Cursul de apă



IX - - - - - X I I I I I XI - - - - -

or

XII - - - - - VII - - - - - VIII I I I - I IX - - - - - X I I I - I XI I I I - I

20.

Zlata Gura Zlata

XII - - - - - VII - - - - - VIII I I I - I IX - - - - - X I I I - I XI I I II - I

21.

Peştiş Nandru

XII - - - - - VII - - - - - VIII I I I - I IX - - - - - X II II(CBO5

,CCO-Cr)

I - I

XI I I II - I

22.

Şăcămaş Şăcămaş

XII - - - - - VII - - - - - VIII I I I - I IX - - - - - X - - - - - XI - - - - -

23.

Raul Mare Nalati Vad


24.

Raul Mare Santamaria Orlea


25.

Valea Morii

compl. Carstic Ciclovina

XII - - - - - bazinul hidrografic Criş Tab.nr. 4.1.4.

Categoria de calitate Nr Crt.

Cursul de apă

SecŃiunea de supraveghere

luni RO

NutrienŃi

Salinit.

Poluanti toxici

Alti indicat. chimici

Ind. Caract.

VII I I I - - - VIII - - - - - - IX I I I - - - X - - - - - - XI I I I - - -

1. Crişul Alb

Dragu-Brad

XII

Categoria de calitate Nr Crt.

Cursul de apă


luni RO

NutrienŃi

Salinit.

Poluanti toxici


Ind. Caract.

VII I I I I II - VIII I I I I II - IX I I I I II X - - - - - - XI - - - - - -

2. Crişul Alb

Crişcior

XII I I I I II - VII I I I - - - VIII I I I - - - IX I I I - - - X - - - - - - XI - - - - - -

3. Crişul Alb

Baia de Criş

XII I I I - - VII I I I - - - VIII - - - - - - IX - - - - - - X - - - - - - XI I I I - -

4. RabiŃa Am.RabiŃa

XII I I I - - - VII - - - - - - VIII - I - - - - IX I I I I II - X - - - - - - XI - - - - - -

5. V. Znil Capt. Baia De Cris

XII I I I I II - bazinul hidrografic Jiu Tab.nr. 4.1.5.

Nr. Crt. Râul SecŃiunea luni R.O. G.M. NutrienŃi

Clasa generală

VII fb fb fb fb VIII fb fb fb fb IX fb fb fb fb X fb fb b b XI fb - fb fb

1

Jiul de Est Livezeni

XII fb - fb fb VII fb fb fb fb VIII - - - - IX fb fb fb fb X fb fb b b XI - - - -

2

Jiul de Vest Iscroni

XII - - - - VII fb fb fb VIII fb fb fb fb IX fb fb fb fb X fb fb fb fb XI fb - fb fb

3

Jiul de Est Petroşani

XII fb - fb fb VII fb fb fb fb VIII fb fb fb fb IX fb fb fb fb X fb fb fb fb

4 Taia amonte priza

XI fb fb fb fb

Nr. Crt. Râul SecŃiunea luni R.O. G.M. NutrienŃi

Clasa generală

XII fb fb fb fb VII fb fb fb fb VIII fb fb fb fb IX fb fb fb fb X fb fb fb fb XI fb fb fb fb

5

JieŃ amonte priza


6

Polatişte amonte priza


7

Izvorul amonte priza

XII fb fb fb fb VII fb fb fb fb VIII - - - - IX fb fb fb fb X fb fb fb fb XI - - - -

8

Jiul de Est Amonte loc. Cimpa

XII - - - - VII fb fb fb fb VIII - - - - IX fb fb fb fb X fb fb fb fb XI - - - -

9

Jiul de Vest amonte confl. Rostoveanu

XII - - - - VII fb fb fb fb VIII - - - - IX fb fb fb fb X fb fb b b XI - - - -

10

Jiul de Vest aval confluenta Braia

XII - - - - VII - - - -

VIII - - - - IX fb fb fb fb X fb fb fb fb

XI - - - -

11

Buta amonte priza

XII - - - -

VII - - - - VIII - - - - IX fb fb fb fb X fb fb fb fb XI - - - -

12

Buta aval priza

XII - - - -

JUDETUL TIMIS

Apele curgătoare care se regăsesc în cele doua bazine hidrografice : B.H. Bega –Timis si B.H. Aranca, sunt urmatoarele :

� Râul Bega – traversează oraşul Făget, respectiv municipiul Timişoara - prin canalul Bega, � Râul Timiş – traversează municipiul Lugoj, � Râul Bârzava - trece prin oraşul Gătaia, � Râul Aranca - traversează oraşul Sânnicolau Mare, � Râul Şurgani (afluent al râului Timiş) - trece prin oraşul Buziaş, � Pârâul Birdanca (afluent al Bârzavei) - trece prin oraşul Deta, � Pârâul Timişu Mort (afluent al râului Timiş) – trece prin oraşul Ciacova

În semestrul II 2011 în judeŃ au fost în urmărire un număr de 27 secŃiuni de monitorizare a calităŃii apelor. Subsistemul a funcŃionat corespunzator fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al DirecŃiei Apelor Banat.

Încadrarea calităŃii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecŃiei calităŃii apelor de suprafaŃă curgătoare.

În semestrul II 2010 calitatea apei râurilor din judeŃul Timiş se încadrează în clasele de calitate I-V , au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinŃe.

SituaŃia calităŃii apei în secŃiunile de control în flux lent din judeŃulTimiş, sem.II 2011


Cursul de apă


luni

Regim Oxigen

Nutrienti Salinitate

Poluanti specifici


General

VII VII v

II II I I - II

VIII - - - - - - IX I I I I - I X - - - - - - XI II I II - - II

1. Bega Luncani

XII - - - - - - VII VII v

- - - - - -

VIII - - - - - - IX - - - - - - X - - - - - - XI I I I - - I

2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea

XII - - - - - -

3 Cladova Am.loc. Cladova VII VII

III I II - - III


Cursul de apă


luni

Regim Oxigen


Poluanti specifici


General

v VIII - - - - - - IX - - - - - - X - - - - - - XI - - - - - - XII - - - - - - VII VII v

I II I - - II

VIII I - - - - I IX I I I - - I

X - I - - - I XI I I I - - I

74 Bega BalinŃ

XII I I - - - I VII VII v

II I I - - II

VIII - - - - - - IX - - - - - - X - - - - - XI - - - - -

5 Săraz Loc. Saceni


- - - - - -

VIII - - - - - - IX - - - - - - X - - - - - - XI - - - - - -

76 Biniş Coştei –łipari


I I I II I II

VIII I I I I I I IX II I I I I II X I I I II I II XI I I I I I I

7 Bega Am.Timişoara

XII I I I I I I VII VII v

II I I II I II

VIII II II I I I II

8 Bega Otelec

IX II II I I II II


Cursul de apă


luni

Regim Oxigen


Poluanti specifici


General

X II II I II II II XI I II I I I II XII I II I I I II VII VII v

II II II - - II

VIII - - - - - -- IX III I II - - III X - - - - - - XI II II II - - II

9 Bega Veche Pişchia

XII - - - - - VII VII v

III II II - - III

VIII II I - - - II IX II II II - - II X II IV - - - IV XI II II II - - II

10 Apa Mare Av.cf.Slatina


IV II II - - IV

VIII III II - - - III IX III II II - - III X II I - - - II XI III II III - - III

111 Apa Mare Becicherecu Mic

XII II II - - - II VII VII v

II III III - - III

VIII II II - - - II IX III IV III - - IV X II II - - - II XI II II III - - III

12 Bega Veche Sânmihaiu German


III II III - - III

VIII III II - - - III IX III II III - - III X II II - - - II XI II II II - - II

113

Bega Veche Cenei

XII II II - - - II 14 Nădrag Am.cf.Timiş VII II I I - - II


Cursul de apă


luni

Regim Oxigen


Poluanti specifici


General

VII v VIII I - - - - I IX I I I I - I X - - - - - - XI I I I - - I XII - - - - - - VII VII v

IV IV II - - IV

VIII IV IV - - - IV IX III III - - - III X V V - - - V XI II I II - - II

15 Spaia Am.cf.Timiş

XII II I - - - II VII VII v

I II I II I II

VIII I I I I II II IX I I I II II II X I I I I I I XI I I I I I I

16 Timiş Lugoj

XII I I I I I I VII VII v

I I I - - I

VIII II I - - - II IX II I I - - II X I IV - - - IV XI II I II - - II

117 Timiş Am.cf.Timişana

XII I I - - - I VII VII v

III IV III - - IV

VIII IV IV - - - IV IX III IV IV - - IV X II I - - - II XI III IV IV - - IV

118 Şurgani Chevereş

XII III IV - - - IV VII VII v

II I I - - II

119 Pogăniş Otveşti

VIII II II - - - II


Cursul de apă


luni

Regim Oxigen


Poluanti specifici


General

IX II I I - - II X II I - - - II XI II I I - - II XII II I - - - II VII VII v

I I I II - II

VIII I I - - - I IX II II I II - II X I II - - - II XI II II II I - II

220 Timiş Şag

XII I II - - - II VII VII v

III III II - - III

VIII II III - - - III IX IV II II - - IV X II II - - - II XI II II II - - II

21

Lanca Birda Am.loc.Ghilad


I I I III - III

VIII I I I I - I IX I I II I - II X II I I II - II XI II II II I - II

22 Timiş Grăniceri

XII III II II II - III VII VII v

II II II - - II

VIII III II - - - III IX III II II - - III X II II - - - II XI I I II - - II

23

MoraviŃa MoraviŃa

XII II I - - - II VII VII v

II II I - - II

VIII II II - - - II IX II II I - - II X I II - - - II XI II II I - - II

24 Birdanca Am.cf.Bârzava

XII I II - - - II Bârzava Partoş VII III II I - - III


Cursul de apă


luni

Regim Oxigen


Poluanti specifici


General

VII v VIII IV IV II - - IV IX III III II - - III X II II II - - II XI II II I - - II

25

XII III II II - - III VII VII v

III II II - - III

VIII III II - - - III IX IV II II - - IV X III II - - - III XI II I III - - III

26

Aranca Am.Sânnicolau


IV III II - - IV

VIII IV II - - - IV IX IV II III - - IV X IV II - - - IV XI II II III - - III

27

Aranca Valcani

XII II III - - - III

4.2 Ape uzate

Monitorizarea calităŃii apelor uzate se bazează pe datele primare furnizate de

laboratoarele: APM- uri si de către agenŃii economici care posedă laboratoare proprii sau efectuează monitorizarea factorilor de mediu prin laboratoare terŃi şi transmit în mod ritmic la APM -uri rezultate obŃinute în urma analizelor. Prin prelucrarea datelor s-au constatat depăşiri faŃă de valorile avizate, în special pentru apele uzate evacuate de staŃiile de epurare orăşeneşti, a caror instalaŃii sunt uzate fizic şi moral, apa fiind insuficient epurată. Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanŃi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reŃelele de canalizare ale localităŃilor) se constată depăşiri ale concentraŃiilor indicatorilor analizaŃi. JUDETUL ARAD S-au analizat apele uzate de la mai multe staŃii de epurare (aflate în evidenŃa monitoringului SGA Arad), amplasate în judeŃele Arad şi Timiş, cu evacuare în emisari naturali:

Tab nr 4.2.1 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2011 AR

Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ.

Indicatori depăşiŃi (mg/l), iulie

Indicatori depăşiŃi (mg/l), august

Indicatori depăşiŃi (mg/l),

septembrie

Indicatori depăşiŃi ( mg/l),

octombrie


noiembrie


decembrie

ARAD S.E. / jud.

Arad MUREŞ Apă,canal populaŃie

P: 1,31/1 = 1,31

NH4: 2,91/2 = 1,455

NH4: 2,88/2 = 1,44

P/1 : 1,265/1 = 1,265

Nu sunt depăşiri P/1 : 1,12/1 = 1,12 Nu sunt depăşiri

Nu sunt depăşiri

PECICA S.E. ARAD MUREŞ

Apă,canal populaŃie

NH4: 40,55/30 = 1,35

NH4: 50,95/30 = 1,7

NH4: 61,6/30 = 2,05

CO

MP

AN

IA D

E A

PĂ

AR

AD

SA

ZONA IND. NV S.E. / ARAD

MUREŞ MORT MUREŞ

ProducŃie domeniul industriei

alimentare

NH4: 86,5/30 = 2,88

CBO5: 315/200=

1,575 CCOCr:

674,5/500= 1,349

NH4: 68,2/30 = 2,27 CBO5:

345/200= 1,725

CCOCr: 678/500=

1,356

NH4: 38,7/30 = 1,29

NH4: 42.9/30 = 1,43

NH4: 81,4/30 = 2,71

CBO5:213/200 =1,065

NH4: 76,45/30 = 2,55

LIPOVA/ jud. Arad MUREŞ

Apă,canal populaŃie

Evac. staŃie epurare

NH4: 71,35/30 = 2,38

Evacuare 1 NH4: 128,5/30

= 4,28 CBO5:

408/250 = 1,632

CCOCr: 1028,5/500 =

2,057 Evacuare 2

NH4: 139,5/30 = 4,65 CBO5:

520/250 = 2,08

CCOCr: 1108/500 =

2,216


Evacuare 1 Evacuare 2


Evacuare 2

NH4: 102,3/30 = 3,41

CBO5: 420,7/250 =

1,68 CCOCr:

883/500 = 1,77


Evacuare 1 Evacuare 2

Evac. staŃie epurare Nu sunt depăşiri

Evacuare Pod CBO5:265,7/25

0 = 1,06 CCOCr:

623/500 = 1,246

NH4: 99.8/30 = 3,33

Evac. staŃie epurare Nu sunt depăşiri

Evacuare Pod

NĂDLAC S.E./ jud. Arad MUREŞ Apă,canal populaŃie


NH4: 44,7/30 = 1,12


NH4: 54,35/30 =

1,81


NH4: 52,2/30 = 1,74


NH4: 40,2/30 = 1,34


NH4: 61,05/30 = 2,035


NH4: 59,55/30 = 1,99

C.A.I. CURTICI

CURTICI / ARAD

CANAL DESECARE Fermă zootehnică

CBO5: 42,65/25=

1,706 CCOCr:

187,5/125= 1,5

NO3: 277/37= 7,49

CBO5: 41,4/25= 1,66

CCOCr: 185,25/125=

1,482 NO3: 165/37=

4,46

CBO5: 38,45/25 =

1,538 NO3: 125,35/37

= 0,68 NH4: 3,8415/2

= 1,907

CET HIDROCARBURI ARAD MUREŞ

ProducŃie energie electricăşi termică

SC ASTRA VAGOANE SA ARAD CANAL MUREŞEL

ConstrucŃia şi repararea

materialului rulant (vagoane marfă)

Unitate în insolvenŃă

S.C. APEMIN BĂI LIPOVA

(semestrial)

LIPOVA/ ARAD MUREŞ

Industrie alimentară

MTS: 83,8/35 = 2,79

CBO5: 60,5/25 = 2,42

NH4: 6/2 = 3

MTS: 81,5/35 = 2,72 CBO5:

150,3/25 = 6 NH4: 10,34/2

= 5,17

JUDETUL CARAS –SEVERIN

Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanŃi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile ale apelor uzate evacuate în reŃelele de canalizare ale localităŃilor) se constată depăşiri ale concentraŃiilor indicatorilor analizaŃi, după cum urmează:

Tab.nr. 4.2.2 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2011 CS



Indicatori depăşiŃi

(mg/l), august


septembrie


octombrie


noiembrie


decembrie

SC Aquacaraş Herculane Cerna Gospodărire comunală Amoniu – 4,03 ori

- - -

Extractibile – 1,3 ori

CCOCr – 1,32 ori

CBO5 –1,72 ori Amoniu – 32,2

ori

SC Aquacaraş Caransebeş Timiş Gospodărire comunală

Ev. By-pass CCOCr – 1,05 ori

CBO5 – 1,36 ori

Amoniu –

- - -

Ev. By-pass CCOCr – 1,1

ori CBO5 – 1,4 ori Amoniu – 9,9

ori




(mg/l), august


septembrie


octombrie


noiembrie


decembrie 6,5 ori Evacuare finală

CCOCr – 1,02 ori

CBO5 –6,4 ori Amoniu – 9,9

ori

SC Aquacaraş OŃelu Roşu Bistra Gospodărire comunală Amoniu –

3,9 ori - - -

-

SC Aquacaraş (pod CFR, statie PECO, Gara de Nord , Statia de

epurare )

ReşiŃa Bârzava Gospodărire comunală

Pod CFR pH slab acid

– 6,14 Stația PECO pH slab acid

– 6,05 Amoniu –

3,6 ori GARA de

NORD pH slab acid

– 6,12 Amoniu – 3,72 ori

Stația de epurare

pH slab acid – 6,24

CBO5 – 1,5 ori

- -

- -

Pod CFR Amoniu – 3,7

ori Stația PECO Extractibile –

1,6 ori Amoniu – 4,1

ori GARA de

NORD CBO5– 1,1 ori Amoniu – 2,04

ori

SC Aquacaraş Bocsa Bârzava Gospodărire comunală - - - - - CBO5– 1,25 ori Amoniu – 1,31

ori

SCAvia Agrobanat Bocşa Bârzava

Creştere intensivă păsări - -

CCOCr – 1,1 ori CBO5 – 1,4 ori Amoniu – 12,3

CBO5 – 1,08 ori

Amoniu – -




(mg/l), august


septembrie


octombrie


noiembrie


decembrie ori

Azot total – 1,9 ori

10,27 ori Azot total –

1,6 ori

SC Ductil Steel Buzau Otelul Rosu Bistra otelarie electrica

pH acid – 5,8

Cu – 1,6 ori CBO5 – 1,22

ori

- - - -

SC Plastomet ReşiŃa Bârzava ConstrucŃii metalice -

CBO5 – 1,15 ori

Amoniu – 6,7 ori

- Amoniu – 10,27 ori -

SC TMK ReşiŃa Bârzava Otelerie electrica - - - - - pH acid – 6,08

JUDETUL HUNEDOARA Principalele surse de poluare în b.h. Mureş, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelele de mai jos. Tab.nr. 4.2.3 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2011 HD- B.h. Mures





septembrie


ctombrie


noiembrie


decembrie

SC APAPROD SA, CO DEVA

DEVA / Hunedoara

r. Mureş Epurare ape uzate orăşeneşti

- - - -

Evacuare canal

Amoniu 30,26/30

Evacuare canal

Amoniu 5,25/5

SC APAPROD SA-CO HAłEG

HaŃeg/ Hunedoara

r. Galbena Epurarea apelor uzate orăşeneşti - -

Evacuare st. epurare Amoniu 20,12/20

- - -





septembrie


ctombrie


noiembrie


decembrie SC APAPROD SA-CO Calan

CalanHunedoara

r. Strei

Epurarea apelor uzate orăşeneşti

- - -

Evacuare st. epurare Oraş

Nou Amoniu 33,35/30

-

Evacuare st. epurare Oras

Nou Amoniu 33,40/30

SC APAPROD SA-CO

GEOAGIU

Geoagiu/ Hunedoara

r. Geoagiu

Epurarea apelor uzate orăşeneşti - -

Evacuare st. epurare

Geoagiu Oraş perioada de amorsare Amoniu 23,51/15

după amorsare Amoniu 23,51/3


Geoagiu Băi după amorsare

Amoniu 4,35/3

-

Evacuare st. epurare ORAŞ

Amoniu 12,33/3

Suspensii 135/60 CBO5

27,03/25 -

SC APAPROD SA-CO

HUNEDOARA, p.1.Teliuc

Hunedoara/Hunedoara

r. Cerna Epurare ape uzate

orasenesti - - Evacuare canal

Amoniu 59,36/30

- -

S.C. APA PROD SA -CO Simeria

p.1 Bacia

Bacia /Hunedoara Canal Batiz

Epurare ape orasenesti


Suspensii 81,5

CCO-Cr 197,97 CBO5


Suspensii 157

CCO-Cr 232,22 CBO5

-


Suspensii 143/60 CBO5

44,535/25 Amoniu

-

Evacuare st. epurare Bacia

Suspensii 73,5/60 Amoniu 34,82/3





septembrie


ctombrie


noiembrie


decembrie 81,15 89,815

Amoniu 54,16

53,78/3

S.C. APA PROD SA -CO Simeria

Simeria/Hunedoara R. Mures

Epurare ape uzate orasenesti -


Suspensii 131

Amoniu 30,7045


Suspensii 207,5/120 Amoniu 32,35/30


Suspensii 145,5/120

- -

S.C.AVIS 3000 S.A.

Bacia

/Hunedoara

R. Mureş Creştereşi abatorizare păsări

Evacuare st. epurare Amoniu 3,3018

Evacuare st. epurare Amoniu 3,809

- - - -

SC CHIMSPORT SA ORĂŞTIE

Orăştie/ Hunedoara Vidrighin-r. Mureş Prod. Mat. plastice - -

Evacuare ape tehnologice

Amoniu 5,08/3

Evacuare ape fecaloid-menajere Amoniu 25,70/3

-

evacuare ape menajere Amoniu 36,17/3

evacuare ape tehnol. Amoniu 15,29/3

-

SC APAPROD SA-CO Hateg HUNEDOARA

Hateg /Hunedoara

r. Cerna Epurare ape uzate oraşeneşti - - -

Evacuare st. epurare Amoniu 21,13/20

- -

SC REVA SA Simeria/ Hunedoara

r. Strei ReparaŃii material rulant

- - -

Evacuare sist. epurare

Amoniu 18,70/3

evacuare sist.epurare

CBO5 41,215/25

-





septembrie


ctombrie


noiembrie


decembrie Amoniu

31,511/3

SNTFM SIMERIA,

DEPOUL CFR

SIMERIA/Hunedoara

Canal Batiz ReparaŃii material rulant - - -

Evacuare sist. epurare

Amoniu 3,94/3

- -

Principalele surse de poluare în b.h. Crisul Alb, prin deversare de ape uzate sunt redate in tabelul de mai jos: Tab. nr. 4.2.4 Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2011 HD- B.h. Crisul Alb





septembrie


octombrie


noiembrie


decembrie

S.C.APA PROD S.A. Deva

Sucursala Brad

Brad/ Hunedoara Crişul Alb Gospodărire locală

evacuare decantare Tarantel

Ptot 2,1/2

- - - - -

Consiliul local Vata de Jos

Vata de Jos/ HD

Crisul Alb Gospodarire locala Ntot 15,42/15

- - - - -

Key Safety System RO SRL

RabiŃa

RabiŃa/ Hunedoara

Crişul Alb

- -

evacuare : staŃie

preepurare Suspensii

103/35 CCO-CR 179/125 CBO5 38/25 Ntot

- - -





septembrie


octombrie


noiembrie


decembrie 41,7/10

Ptot 4,94/1

Tab. nr. 4.2.5 - Ape uzate indicatori depasiti pe semestrul II 2011 HD- B.h. B.h. Jiu





septembrie


octombrie


noiembrie


decembrie SC AVJ

Petroşani – St. Lonea Blocuri

Petrila Jiul de Est Epurare apă orăşenească

NH4 +

2,00

NH4 +

2,34

NH4 +

2,52

NH4 +

2,52

NH4 +

1,86

NH4 +

2,23

E.M. Petrila

Petrila Jiul de Est Exploatare carbune - - -

NH4 +

1,47

- -

În ansamblu, in semestrul II 2011, se constată o stare de calitate a apelor de suprafaŃă comparativă cu semestrul precedent. Calitatea apelor în secŃiunile urmărite sistematic prezintă îmbunătăŃiri sau înrăutăŃiri periodice, din cauza volumului de ape uzate neepurate corespunzător, deversate de către agenŃii economici, din cauza modului de funcŃionare a staŃiilor de epurare existente, din cauza lipsei staŃiilor de epurare, în unele cazuri. Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staŃiilor de epurare a unităŃilor de gospodărire comunală, întrucât toate prezintă depăşiri faŃă de indicatorii reglementaŃi şi au obligaŃia conformării cu Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul de poziŃie – Anexa 3 din CAP. 22 Mediu.

5. GESTIUNEA DESEURILOR În tabelul de mai jos se redă situaŃia cantităŃilor de deşeuri generate, colectate, valorificate şi eliminate în semestrul II 2011 , în Regiune.

Tab.nr. 5.1

stoc/ t Cantitate / tone Stoc/ tone Nr.

crt. APM Denumire material iun. 2011 colectată valorificată eliminată dec.2011

REGIUNEA 5 Vest TIMIŞOARA 1. Deşeuri municipale 0 110537,61 677,19 109860,42 0 2. Sticlă 20,79 4,64 22,48 0 2,95 3. PET 16,86 182,27 185,56 0 14 4. PE 85,43 606,36 430,89 184,85 76,05 5. Hârtie/carton 212,03 13081,82 12179,79 346,78 767,28 6. Uleiuri uzate 13,61 187,2 176,98 0 23,83 7. PCB/PCT 0 6,34 0 6,34 0 8. Acumulatori auto 46,61 513,46 501,46 0 58,61 9. Anvelope uzate 142,6 3087,61 3024,02 0 206,19 Deşeuri lemnoase total, din care 676,35 14004,08 13669,94 0 1010,49 10. rumeguş 373,34 3603,63 3481,06 0 495,91 11. alte deşeuri lemnoase 303,01 10400,45 10188,88 0 514,58 12. Deşeuri spitaliceşti 0 141,43 0 141,43 0 13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 7,03 342,4 261,13 0 88,3

1 Arad

14. Deşeuri textile 0 2602,77 1,2 2601,57 0 1. Deşeuri municipale 0 104455,01 0 104455,01 0 2. Sticlă 43,16 25,09 6,6 0 61,65 3. PET 18,182 668,107 628,79 0 57,499 4. PE 19,733 83,861 80,386 0 23,208 5. Hârtie/carton 0 1045,46 937,68 107,78 0 6. Uleiuri uzate 51,998 117,719 131,897 2,62 35,2 7. PCB/PCT 0 0 0 0 0

2 Caraş-Severin

8. Acumulatori auto 34,829 74,494 85,367 0 23,956

9. Anvelope uzate 90,29 33,361 6 0 117,651 Deşeuri lemnoase total, din care 386,667 8084,107 8039,537 0 431,237 10. rumeguş 199,575 4360,284 4279,224 0 280,635 11. alte deşeuri lemnoase 187,092 3749,17 3785,66 0 150,602 12. Deşeuri spitaliceşti 0 53,086 0 53,086 0 13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 3,075 36,593 37,585 0 2,083 14. Deşeuri textile 3,61 1,254 0,847 0 4,017 1. Deşeuri municipale 0 104201,278 5998,418 98202,86 0 2. Sticlă 3,7 398,8 392 0 10,5 3. PET 36,103 402,755 418,163 0 20,695 4. PE 111,72 1438,856 1346,532 0 204,044 5. Hârtie/carton 121,199 8845,207 8535,247 0 431,159 6. Uleiuri uzate 47,815 3,17 7,08 0 43,905 7. PCB/PCT 0 0 0 0 0 8. Acumulatori auto 31,417 408,717 391,805 0 48,329 9. Anvelope uzate 4006,462 6088,288 9159,138 0 935,612 Deşeuri lemnoase total, din care 7540,871 38381,572 38153,754 0 7768,689 10. rumeguş 3921,747 13210,693 13364,229 0 3768,211 11. alte deşeuri lemnoase 3619,124 25170,879 24789,525 0 4000,478 12. Deşeuri spitaliceşti 0 76,4187 0 76,4187 0 13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 10,162 53,053 56,392 0 6,823

3 Hunedoara

14. Deşeuri textile 0 0 0 0 0 1. Deşeuri municipale 250224 148838 71953 27461 299648 2. Sticlă 446,35 14,146 20,44 0 440,056 3. PET 312,99 1359,525 1205,285 0 467,23 4. PE 477,428 2710,383 2972,621 0 215,19 5. Hârtie/carton 1001,991 15288,239 15508,218 0 782,012 6. Uleiuri uzate 43,7 324,231 273,08 0 94,851 7. PCB/PCT 0 5,42 0 5,42 0 8. Acumulatori auto 134,074 1796,027 1823,226 0 106,875 9. Anvelope uzate 506,963 1872,179 1841,638 0 537,504

4 Timiş

Deşeuri lemnoase total, din care 914,875 6818,507 6686,221 0 1047,161

10. rumeguş 675,465 4779,471 4737,889 0 717,047 11. alte deşeuri lemnoase 239,41 2039,036 1948,332 0 330,114 12. Deşeuri spitaliceşti 0 283,218 0 283,218 0 13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 40,605 529,712 482,641 0 87,676 14. Deşeuri textile 96,895 134,401 167,188 0 64,108

1. Deşeuri municipale 250224 468031,888 78628,608 339979,28 299648 2. Sticlă 514 440,676 439,52 0 515,156 3. PET 384,135 2612,598 2437,309 0 559,424 4. PE 694,311 4835,46 4826,429 184,85 518,492 5. Hârtie/carton 1335,22 38260,286 37160,495 454,56 1980,451 6. Uleiuri uzate 157,123 632,32 589,037 2,62 197,786 7. PCB/PCT 0 11,76 0 11,76 0 8. Acumulatori auto 246,93 2792,698 2801,858 0 237,77 9. Anvelope uzate 4746,315 11081,438 14030,796 0 1796,957 Deşeuri lemnoase total, din care 9518,763 67288,266 66549,452 0 10257,577 10. rumeguş 5170,127 25684,078 25592,402 0 5261,803 11. alte deşeuri lemnoase 4348,636 41334,188 40687,05 0 4995,774 12. Deşeuri spitaliceşti 0 554,1527 0 554,1527 0 13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 60,872 961,758 837,748 0 184,882

TOTAL REGIUNE

14. Deşeuri textile 100,505 396,578 168,388 2601,57 68,125

6.STAREA DE CALITATE A SOLULUI

n semestrul II din anul 2011, s-au efectuat analize de sol in 2 judete dupa cum urmeaza: � in lunile iulie, august, septembrie, octombrie si noiembrie in judetul Arad; � in lunile septembrie si noiembrie in judetul Hunedoara.

JUDETUL ARAD Punctele de prelevare au fost urmatoarele:

� in luna iulie: Cermei, Curtici, Crocna, Avicola Arad, Baratca; � in luna august: Semlac, Simand, Sintea Mare; � in luna septembrie: Dieci, Fantanele IAS, Horia, Labasint, Minisul de Sus; � in luna octombrie: Neuforf, Ostrov, Sinpetru German; � in luna noiembrie: Turnu, Rosia Revetis.

Din aceste probe s-au determinat următorii indicatorii: pH, humus, P asimilabil, K asimilabil, textura. JUDETUL HUNEDOARA

În lunile septembrie si noiembri din anul 2011, au fost efectuate analize de sol de către Laboratorul AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Hunedoara, pentru următoarele metale: Pb, Cd, Cu, Cr, Fe, Zn şi Ni la urmatoarele puncte de prelevare:

� in luna septembrie: Mintia, Chiscadaga, Ribita; � in luna noiembrie: Certej si Teliuc.

Î

7.CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE

JUDETUL ARAD

n cursul lunilor iulie-decembrie, în cadrul Compartimentului Arii Protejate, s-au realizat urmatoarele:

� s-au emis 17 puncte de vedere catre Serviciul Reglementari., din cadrul A.P.M. Arad; punctele de vedere, identifica daca, locatia activitatii, care se supune, obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinatatea unei arii naturale protejate, declarata prin acte normative in vigoare si constituie un raspuns, la documentatiile inregistrate la sediul APM Arad.

� s-au intocmit 28 raportari: � 12 catre Prefectura si MBD referitoare la activitatea lunara din cadrul

compartimentului; � 6 catre ARPM Timisoara referitoare la fisa judetului; � 1 catre ANPM referitoare la derogari in perioada 2009 – 2010, � 1 catre ANPM referitoare la Baza de date IBIS si proiectul SIM, � 1 catre ARPM , referitoare la derogari pentru perioada 2007 – 2011, � 1 actualizare site APM Arad, � 6 raportari catre PP.

� s-a emis un plan de implementare, monitorizare si evaluare a actiunilor pentru problema “Biodiversitate” Cod PM – 08, Categoria De Probleme: Biodiversitate, Obiectiv General: Oprirea degradarii biodiversitatii si a mediului natural, reechilibrarea mediului natural.

� s-a emis un numar de 18 autorizatii mediu conform Ord 410/2008.

JUDETUL CARAS – SEVERIN

În lunile iulie-decembrie s-au desfasurat urmatoarele activitati: � au fost analizate si s-au eliberat referate de specialitate, pentru : � refacere pod peste raul Radimna-Primaria Pojejena; � cariera calcar Dealul Cheii - SC Eurolemn Trans SRL; � spalatorie auto, vulcanizare, garaj auto - Sporea Gheorghe; � racordare la SEN a parcului eolian Vrani - SC Enel Distributie Banat. � consolidare DN67D - CNADR SA - DRDP Timisoara; � lucrari construire MHC, Valea Borlovei - SC DIERNA HYDROENERGY

SRL; � alimentare cu energie electrica statie GSM - IJPF CS; � ferma de crestere a pastravilor - DAMIESCU ALEXANDRU; � parc fotovoltaic - SC THIROM PRECISION & ENGINEERING SRL; � casa P+1 Corornini - TUNDREA NICOLAE; � modernizarea infrastructurii de apa si canalizare in judetul Caras-Severin,

(aglomerarile Baile Herculane, Caransebes, Moldova Noua, Oravita, Resita, Bocsa, Otelu Rosu;

� constructie laborator pt. controlul calitatii apei - A.B.A. JIU - S.G.A. Mehedinti;

� construire casa de vacanta - Lazar Franz Anton; � centru local de informare turistica - Comuna Garnic; � alimentare cu apa a localitatii Brebu - Consiliul Local Brebu;

Î

� canalizare menajera si staŃie de epurare - Consiliul Local Brebu. � Centru de cercetare in recupererea oncologica - S.C. Sanogenetic S.R.L; � renovare cladire sediu primarie Socol - C.L. Socol; � conservarea patrimoniului natural in Balta Nera - C.L. Socol; � afterschool si loc de joaca pentru copii - C.L. Socol; � refacerea lucrarilor calamitate la acumularea Oravita 1 - A.B.A. Banat

Timisoara; � exploatare halda Paraul Porcului - S.C. Doreco 2001 S.R.L. � instalare cablu fibra optica - SC TOPTEL CONSTRUCT SRL; � lucrari de construire parc eolian Toplet - SC TOPLET ENERGY SRL; � amenajare pârtie de schi si montare telescaun Casa Baraj - SC CASA

BARAJ SRL; � perimetru exploatare Bocsa Sud - SC SPEED PROD SRL; � consolidare DN 67D - CNADR Timisoara; � valorificare halda de steril in perimetru Apele Albe-Floriminda-Suvarov -

SC CATYCRIN SRL; � construire spatiu magazin mixt - STOLERU OLGA RAMONA; � perimetru de prospectiune Cozla-Radina - SC TOP REAL SRL. � s-a participat la 24 sedinte CAT, si au fost transmise mai multe adrese de

raspuns � s-a emisa Declaratia Autoritatii Responsabile de Monitorizare a Siturilor

Natura 2000, pentru modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Caras-Severin - S.C. AQUACARAŞ S.A pentru urmatoarele aglomerari: Anina, Resita, Oravita, Moldova Noua si Baile Herculane.

� a avut loc lansarea proiectului Life+10NAT/RO/740 "Imbunatatirea statutului de conservare pentru speciile si habitatele prioritare din zonele umede ale Portilor de Fier".

� s-au realizat sondaje pentru proiectul LIFE+2011; � s-au eliberat 3 declaratii ale Autoritatii Responsabile de Monitorizare a

Siturilor Natura 2000 � s-au eliberat 15 autorizati de mediu, din care: 3 autorizatii pentru

recoltarea si achizitionarea de plante din flora salbatica si 12 autorizatie pentru vanatoare.

JUDETUL HUNEDOARA În perioada 01.07.2011 – 31.12.2011 s-au desfasurat activitatilie:

� s-au efectuat 22 controale în teren pentru verificarea starii de sanatate a habitatelor/speciilor protejate si anume:

� 4 controale in Padurea Bejan; � 3 controale la Dealul Colt si Dealul Zanoaga; � 2 controale la Dealul Cetatii Deva; � 2 controale la ROSCI 0236 Strei – Hateg; � 2 controale in Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina; � ROSCI0250 “Tinutul Padurenilor; � Locul fosilifer Ohaba – Ponor; � Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului; � Podul Natural de la Grohot; � Rezarvatia Boholt; � Locul Fosilifer cu dinozauri de la Sampetru;

� Magurile Sacarambului; � Codrii seculari de pe Valea Dobrisoarei si Prisloapei; � ROSPA 0132 Muntii Metaliferi;

Custozii/administratorii ariilor naturale din judet nu au semnalat deteriorari ale starii de conservare a habitatelor naturale sau atacuri ale ursilor/lupilor asupra animalelor domestice din gospodariile izolate.

S-a efectuat un control la Gradina zoologica Hunedoara pentru verificarea starii de sanatate a animalelor detinute in captivitate, care s-a dovedit a fi buna avand in vedere faptul ca amplasamentul este in curs de modernizare.

În perioada 02-17.08.2011 au fost organizate 6 sedinte de lucru cu reprezentantii primariilor din judet pentru stabilirea unui set de masuri pentru eradicarea ambrosiei, planta cu efect puternic alergen asupra sanatatii umane.

Au fost emise 25 autorizatii de mediu, din care: 13 autorizatii pentru fauna de interes cinegetic si 12 autorizatii pentru vanatoare

JUDETUL TIMIS În luna iulie-decembrie 2011, compartimentul Arii Protejate a desfasurat urmatoarele activitati:

� au avut loc cate

Date post:	13-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Raport semestrial privind starea factorilor de mediu în Regiunea...

Documents