Teste de Limba Romana

5/14/2018 Teste de Limba Romana

1/74

Gabriela Pana Dindelegan

TEsrEDE _ ~LIMBA ROMANA

Morfo logieSintaxaFoneticaOrtografieLexieStilisticaTeste recapitulativeEditia a III-a

::nHUMANITAS::LJ EDUCATIONi\L


2/74

Descrierea er p a Bibliotecii NatlonaleP AN A. D IN DE LE GA N, G AB RIE LATeste de Iimba romanli : admiterea in facultate /G ab rie la P an a D in de le gan . - B ucu re sti : H um an itas , 2007Bibl iogr.ISBN 978-973-50-1876-4

81i135.1(075.35)(079.1)

R ed ac ta re C AT AL IN S TR ATM aeheta F LOR IAN S ApUNA RES CUPaginate DOMN ICA ROTARU CADISAN S .A. )SEBASTIAN BOBCoperta D INU DUMBRAV IC IANHUMANITASPiata Presei Libere I, sector 1,013701, BucurestiTelefon: (021) 316 17 18 Fax: (021) 3161721e-mail: [email protected], www.hed.ro HUMANITAS, 2007 ISBN 978-973-50-1876-4

Nota asupra editieiAceasta noua editie a Teste/or s-a nascut din neeesitatea didactica de a le "pune de acord"en DOOM2, luerare normativa academics aparuta in 2005 si introdusa in practiea scolara(programe, examene, concursuri)ilfcepand eu anul scolar 2006-2007.Inconsecinta, modificarile propuss'dcnoua editie nu sunt numeroase, intervenind mai alesin eazul testelor eu cerinte defoneti.e~(aecentuare, silabatie) si de ortografie. Celelalte testeau rarnas, in mare masura, nemodificaje; exceptie fae cele eu cerinte lexicale privind neolo-gismele (pronuntia si grafica acestora), precum si cele destinate morfologiei referitoare lainveiitafiilde.variante" morfologice]iB6ie: Modificarile surit absoliifriece'sare'c':Lurmatc' a'doua caracteristiei ale DOOM-ufci2:"(a)introduce un mare numar deneologisme, regle-mentand grafia si pronuntia atat a'neologismelor nou introduse, cat si a celor eomunecueditia anterioara; (b) recomanda, in raport eu editia anterioara, un inventar mult modifieatde variante literare libere.Noua editie a testelor nu rezolva si cealalta cerinta, a punerii de aeord eu GALR, sigla pen-tru noua gramatica academica (Editura Academiei, 2005). Luand in ccnsideratie faptul cadescrierile si interpretarile din GALR nu au patruns inca in practica scolara (exceptie facprogramele si manualele clasei a XII-a, care, incepand cu aceasta toamna, au pre1uat anumite aspecte din GALR), consideram ca punerea de acord cu noua gramatica nu era incapotrivita pentru nivelul scolar, Ba, dimpotriva, ar fi fost ehiar daunatoare, atata vreme catclasele gimnaziale, cele in care se preda gramatica limbii romane, nu au adoptat programesi manuale care sa foloseasca noua editie a gramaticii. Cat priveste chestiunile deja intrateInprograrnele si manualele clasci a XII-a, cIe au "aeoperire" in testele existente, mai pre-cis, in cele destinate stilisticii functionale (stiluri $iregistre functionale, tipuri de vorbiri).Ca atare, pe masura ce programele si manualele vor prelua si adapta, pentru necesitatiscolare, noua editie a gramatieii academice, mai ales pentru clasele in .care se preda gra-matica limbii rornane, 0 noua editie (revizuita) a Teste/or (a IV-a) va fi absolut necesara. Eava facilita intelegerea sipreluarea corecta a solutiilor si a spiritului din GALR. Ramane insaIn sarcina viitorului realizarea acestei editii,
mailto:[email protected],http://www.hed.ro/http://www.hed.ro/mailto:[email protected],


3/74

Argument" Cartea cuprinde 25 de teste a ca te 10 puncte fiecare, t este concepute tern a f ic dindomeniile: morfologie (substantiv ~i adjectiv;articol; pronurne si adjectiv pronominal;verb; parti de vorbire neflexibile), siritaxa (sintaxapropozitiei; sintaxa frazei; sintaxa nor-mativa), fonetica ~iortografie; lexic; stilistica, la care se adauga 8 teste recapitulative(patru,pentru_recapitularea gramaticii: teste~~} ~17 _~iJ?~tru.'.r.~,~a]:li1:tll_a!~'1_~I?~_e,_cl!ch~stiuni dintoete domeniile: testele 22-25). 'Niciuna dintre culegerile 'de teste care circula in prezent nueste atat.de cuprinzatoare si de diversiticata tematic, ." Cu exceptia testelorrecapitulative, fiecare test este destinatunui singur capitol/ domeniual l imbii , anuntat in t it lu , pe care, prin cele 10 subpuncte, Hinvest igheaza sub diverseaspecte, cu intentia cuprinderii a cat mai numeroase chest iuni ce pot aparea la un concursde admitere. De exemplu, in tes te Ie de lexic (19 ~i20) , s -au urmarit , separat, forrnareacuvintelor, relatiile semantice dintre cuvinte: polisemie, sinonimie, antonimie, omonimiesiregistre lexicale: arhaisme, regionalisme, neologismetvezi, pentru testul 19, subirnpartireamceletrei subpuncte: A,B, C). Sau, in tes tul de s ti list ica (21),s-au urmarit , separat,aspectele de stilistica functionala (punctele 1-5), registre stilistice (6), tipurile de vorbire(7-8), aspectele de stilistica literara (9~10). '< i > , Ca tip 0og ie , t estel epropuse in aceasta carte sunt extrem de varia te. S-a trecut dela testele de tip clasie, care eereau analiza completa a unui text, la teste cu cerinte mult maidiversificate.si .mai nuantate: de selectie numai a anumitor . fapte, de alegere dintre maimulte solutii, de obicei, solutii usor- de confundat, de modificare a unui text intr-un anumepunct al luisi intr-o anumita directie, de argumentare a unor soluti i, de comparare a unorsituatii apr?piatqi, totusi, neidentice, desurprinderea ambiguitatilor, de rezolvare a unorchest iuniteoret ice etc.S-a trecut de la 0 formulare a cerintelor in maniera.clasica la for-mulari mai moderne.inepierzandu-se din vedere nici formularile tip grila, cu observatia ca,pentru a seevitarezolvarile intamplatoare, oricand posibile in testele-grila, s-a adaugat sicerinta suplimentaraa exemplificarii solutiei alese san, mai interesant, a gasirii unui exem-plu potrivit pentru solutia taiatii (vezi, de exemplu, testu114).-Diversificarea tern a tic ii si tip 0 log i e ii a urmarit ca aceste tes te sa f ie utile pen-tru pregatirea concursului de admiterede ' la t oa t e facultati le in care se dau probe de limbaromana, indiferent de tipul de examen pecare facultatea 11propune. A urmarit, de asemenea,scoaterea candidatului din rutina cu care scoala l-a obisnuit, obligandu-I 'sa faca fata unorcerinte cat mai diversificate sisase adapteze rapid unor situatii de testare cat mai diferite.~Inconceperea fiecarui test, scopul a fost, pe Hinga verificarea si fixarea cunostintelor debaza, si Invatarea propriu-zisa: completarea de cunostinte, In vederea atingerii obiectivuluide completare de cunos tinte, tes tele aduc spre rezolvare, pe langii chest iuni le de baza, s ichestiuni de maxima dificultate sau de mare subtilitate, precum ~isituatiile in care, in mod


4/74

(II~IfIi

curent, candidatii gresesc, constituind "capcanele" gramaticii si ale limbii romane in gene-ral. Parcurgerea testelor ~iconfruntarea propriilor rezolvari cu REZOLVARILE propuse deautor inseamna obligarea candidatului sa ia contact cu acestecerinte speciale sau cu gradridicat de dificultate, lnseamna avertizarea lui asupra diverselorxcapcane" si, in consecinta,deprinderea lui cu cerinte care depasesc nivelul mediu de pregatire, Cartea propune REZOLV.ARI complete, pentru testele 1-11, 21, ~i0REZOLVARE selec-tiva, pentru testul19, urmarind sa ofere solutii (in fond, sapropuna un model de rezolvare)pentru toate domeniile: morfologie, sintaxaIexic, stilistica. S-a evitat rezolvarea testelorrecapitulative, a celor cu grad mai mic de dificultate si a testelor care reiau, sub alta forma,chestiuni analizate anterior, rezolvari care raman in exc1usivitate in sarcina candidatului.REZOLVARILE sunt insotite de evaluare (se propune un barem de corectarepentru toatetestele lucrate), permitandu-se, astfel, candidatului sa se autoevalueze, adica sa masoareexact , in orice moment al pregatiri i, a cata par te din punctaj este capabil sarezolvecu pu-teri proprii.* ' REZOLVARILE sunt insoti te de COMENTARII,al carer scop a fos t, in modexpres ,aprofundarea cunostintelor ~icompletarea acestora. Prin COMENTARII, se atrage atentiaasupra "capcanelor"~i a chestiunilor dificile; prin COME:NTARII, se justifica diverselesolutii in cazurile de dificultate; prin COMENTARII, se subliniaza ambiguitatile si se pro-pun solutii duble de analiza.* ' Desi toate testele cuprind cate 10puncte, ele variaza ca dificultate si ca grad de conden-sare. De aceea, ele neces ita untimp difer it de lucru: 2 ore(ln cazultestelor 1 ,3 , 4 , 5 ,10,14, 15, 18,22); 3 ore (pentru tes tele 2,6 ,7 ,9 , 11, 13, 16,23,24,25); 4 ore (pentru tes tele8,12,17,19,20,21) . Introducerea unei asemenea ierarhi i a avut drept scop punerea can-didatilor in situatii diferite de lucru, obligarea lor sa se concentreze si un timp mal indelun-gat, iar, pentru domeniile mai tar cuprinse in cartile de teste (vezi, deexemplu, stilistica), a iurmarit cuprinderea a cat mai multe tipuri de exercitii ~ide cerinte.>I> Am convingerea ca, odata parcurse ~irezolvate corect aceste 25 de teste, continand 250 desubiecte, candidatul dobandeste nivelul necesar de cunostinte spre a face fata exigentelororicdrui examen de admitere, indiferent de facultate, de concurenta dintr-un anumit ail, indife-rent de tipul de examen sau de gradul de emotivitate al fiecarui candidat. Testele se adreseaza, In primul rand, candidatilor la examenul de admitere In facultate.Dar ele pot f i u ti lzate cu succes si pentru pregatirea examenului de bacalaureat la claselefilologice sau pentru pregatirea elevilor care participa la olimpiadele de limba romana, iar,in cepriveste partea de gramatica, unele teste sepot folosi si pentrupregatirea examenuluide capacitate, ale carui cer inte au devenit din ce in ce mai complexe in ult imii ani . In con-ditiile noilor programe ~imanuale de limba romans, incIusiv ale celor de liceu, cu cerintemult diversificate fata de cele anterioare, subiectele ~irezolvarile din aceasta carte pot fiunbun indrumar pentru profesor.>1 i Desi unele teste includ si subiecte demarc dificultatc ~isubtilitate, cartea, prin toate cerin-tele ei, se incadreaza in limitele programelor de limba romans in vigoare ~ireflecta soluti-ile adoptate de manuale. Este motivul pentru care, in cateva cazuri, mi-amincalcat propri-ile opinii, sustinute cu argumente in lucrari anterioare, adoptand solutiile de tip scolarrvezi,de exemplu,interpretarea sintactica a diatezei reflexive, a dativului posesiv, a predicatuluiinominal, a verbeIor dublu tranzitive, a complementului indirect, a articolului demonstra= ]tiv)1 !f

I.I

Testul nr. 1SUBSTANTIY, AD.JECTIVLSeda textul: , ,Pe cdnd nu era moarte, nimic nemuritor,

Nici sdmburul luminii de viata ddtdtor;Nu era 'azi, nici mane, niciieri, nici totdeuna,Cdci unul erau tolit~$i toate erau una;Pe cdnd pdmdntul.icerul, vdzduhul, lumea toatdErau din rdndul celor ce n-aufost nic iodatd,Pe-atunci erai Tusingur; incat md-intreb in sine-mi:Au cine-i zeul cdrui plecdm a noastre inemi?" (Eminescu)

1. Alegeti, d intre propuneri le de mai jos , seria de raspunsur i corecte, taindu- le pe celeincorecte:A. In text apar: a . unsprezece substantive in cazul nominativ; h . opt substantive incazul nominativ; c. sapte substantive in cazul nominativ; d . patru subs tant ive incazul nominativ.

B. Substantivele in nominativ au functia sintactica: a . toate, de subiect ; h . unele desubiect, altele, de nume predicativ,

2. a . Indica ti daea exi st a in textul de laI substantive obtinute prin conversiune. Dadexista, selectati-le ~istabiliti clasele morfologice de la care provin.

h. Indicati alt e pa tru clase decat ce le existente in text care se pot substantiviza ;dat i cate un exemplu pentru f iecare.

3. In textul I, g rupul din rtindul se afla la l imita dintre locutiuni s i grupuri le analiza-bile (in aceasta ultima situatie, substantivul riindul i~i pastreaza autonomia).a. Indicat i ce urmari de riva din fiecare interpretare, anali zand grupul in ambe levariante.h . Indicat i alte patru grupuri neanalizabile ( locutiuni) in care se include substan-tivul riindul; exemplificati-le ~i s tabi li ti carei clase morfologice i i apart inefiecare Iocutiune,

4. A. Din enunturil e care urmeaza, al eget i soluti a corec ta, t aind-o pe cea incorec ta,Adjectivele din textul I sunt : a. toate in nominat iv; h. in nominativ si in geni-t iv ; c . in nominativ s i in acuzativ.

B. Construit i propoziti i in care f iecare adjectiv din text sa apara la cazul genit iv .9


5/74

Se da textul: Una dintre consec intel e campaniei din ce in ce mai energice nentruapararea mediului ambiant afost redescoperirea, mai ales de cdtre tdndra generatie,a mijloacelor de transport de dinainte de era automobilului.S. A. Alegeti, pentru grupul subliniat, solut ia corecta: a . este atr ibut subs tant ival

prepozWonal; h. este complement circumstantial de scop.B. Alegeii, pentru grupul de cdtre generatie, solutia corecta, taind-o pe cealalta:a. atribut substantival prepozitional; h. complement de agent.

C. Alegeti, pentru grupul de dinainte de era, solutia corecta: a. complement cir-cumstantial de timp; h. atribut substantival prepozitional.D. Pastrand sensul neschimbat, reformulati textul II, astfel incat cele trei grupuriprepozilionale sa indeplineascacealalta functie sintactica (veti face rnodificariminime in text, impuse de noile conditii gramaticale).

6. a. selectati din textul II adjectivele in cazul genitiv,h. Ari'ita~care adjectiv din text apare el insusi ca regent; analizati determinantul.'acestuia.

7. a. Indicati cu ce va lori morfologiceapare in text forma a.h. Gasi ti al te pa tru omonime morfologicea le acestei a.vexempli ficandu-l pefiecare; analizati-l sintactic, acolo unde este posibil.

Se da fraza: .Pr in tr -o ironie a dest inului , apdream acum ca demn luptdtor impotrivaminciunii tocmai eu, care nupusesem niciodatd pret pe adevdr" (Mateiu Caragiale)8. A. Alegeti, pentru substantivul minciunii, solutia corecta: a. este in cazul genitiv;

h. este in cazul dativ.B. Alegeti doua prepoziti i si t rei locutiuni prepozitionale care cer acelasi caz cueel din 8 A; construit i cate 0 propozitie cu fiecare si analizati sintactic si mor-fologic partea de propozitie introdusa.C. Alegeti, pentru grupul prepozitional impotriva minciunii, solut ia corecta: a .complement indirect; h. atribut substantival genitival; c. atribut substantivalprepozitional.

9. A. Stabiliti, pentru grupul prepozitional pe adeviir din textul Ill, solutia corecta:a. complement direct; h. complement indirect; c. complement circumstantialde loc.

B. Dati alte trei exemple in care prepozitia pe sa apara cu func tia de la A.10. verificati, in urmatoarele enuntur i, uadl sunt greseli , Incercuit i formele gresi te s i

rescrieti, numai in acest caz, enunturile cu forma corecta:-1n ciuda efortului asidu, viata lui afost un continu/esec.- El numai are putere sa spere la vro i no i re , c d ci am int ir e a a multor nereusite flsperie.

- Dac i se simte un invins in proprii ochi, cum sa suporte ochii aspritsi dojenitoriaijratelui si ai sorei lui?

- Datorita rusine i si a groazei de a fi compdtimit, isi ascunde esecul in[ata prie-t e ni lo r c e i m a i ap r opi a ti .10

- Zbuciumul fintei aceasta desruidiijduiui md impresioneazd.- Frati i lui ,proaspet i imbogdtit i, nu au nici 0 de intelegere pentru el.- Problemelecele ma i greu de rezolvat sunt cele de v i it or ; cdc i coperarea cufami-lia este ca si inexistentd.. .- Nepdsarea din ult imile sdptdmdni a "dragei" salefamili i este dezastroasd.

- E absolut nevoie de medic, cdc i numai medicul poate avea 0 solutie vindicative.

Testul nr. 2ARTICOL1. Analizati articolele din urmatoarele texte:a. , ,$ i a doua z i, mart i, taman in z iua de Ldsatul-sdcului depostul Sdn-Petrului,facand mama un cupt ior zdravdn de alivenci si pldcinte cu poale le-n brdu, sipdrpiilind niste put t ineri la frigare , [. . .] pe laprdnzul eel mic, cheamdpemdtusaMdriuca lui mos Andrei la noisi-i z ice cu dragd inimd:-cDoamne, cumruiticd-hdiccum se pot invnijb! oameniidin-nimica L}, ludn-du-sedupaguri le cere ralel"(JonCreanga) .

h. .si fncepuse a fnnopta cdnd ani ajuns in tr-o in funddturd de munti, unde.seauzeardsundnd glasul unui pdrduas], :], prdvi il indu-se ;;i izb indu-se de cele s tandfara voinia sa." (idem).

2. Identificati articolele hotarate si indicati, pentru fiecare, care este cuvantul-suport(cuvantul la care se ataseaza) ; explicat i in ce s ituatie se schimba natura morfolo-gica a cuvantului-suport:a. "cutrieram dumbrdvile /ii luncile frumoase, [. . .} cdmpul cuflorile si mdndrele

'dealuri, de dupti cari-mi zdmbeau zorile in zburdalnica vdrstd a tinereteil" (JonCreangd).

h. .se multdmise c-un sdrutat din partea frumoasei crasmdrite" (idem);C. "Cele ma i disparate spirite s-au putut intdlni s i s -a u putut insufleti in acest con-

tact: veselul voltairian Pogor cu sist emat icul polit ic Carp, me lancoliculTheodor Rosetti cu (pe atunci) humoristicul Jacob Negruzzi, [ . . .] N. Skelitti cufrantuzitul M Corne, inchisul estetic Burghele cu viirtosul glumet Creangii.] . . .]agerul si recele Buicl iu cu sentimentalul Gane, [ . . .] horat ianul Olldnescu-Ascanio cu li ricul ofit er Serbdnescu, tdcutul Tasu cu vorbaretul Ianov. [ . ..Jamarul crit ic Panu cu bldndul Lambrior, [ . ..J popularul Slavici cu rafinatulNaum, inaltul visdtor Eminescu cu nemilosul observator Caragiale, s i a lt ii s ialtii.:" (T. Maiorescu).

3. Identificati articole1e hotarate propriu-zise pentru cazurile genitiv si dativ, distingandarticolele enclitice de cele proclitice; indicati rolul special al articolului hotarat proclitic:a. .Din par tea tatei , care ades im i zicea in bdtaie dejoe ..." . . , ,Dapace bdietului,

[ . .. } cd- i feciorullui S tefan a Petrei, gospodar de lanoi din sat"; .nu-i 0femeiede inteles , ca mdtusa Anghili ta lui mas Chtriac"; " in z iua deLdsatul-sdcului depostul Sdn-Petrului"; .noaptea, la 0 clacd de dezghiocat pdpusoi, i -am scosMdriucdi un soarec din san"; .Oare Grigore a lui Pet re Lucdi de la noi din satpe la ce scoli a invdtat [ ...tr "mi s-a pdrut ca md aflu in sdnul lui

11


6/74

Dumnezeu"; ,Nalca - asa era numele nurorei lui jupiin Strut'; , ,Lui dascdlulVasilea Vasilcdi iipldteam numai cdte un sorocovdt pe luna"; ,,Darfost-a scrispdrintelui Duhu sa nu aseulte in totul s faturi le euviosului starit" ; , In ajunulSfdntului Vasile"(Ion Creangd);

b. .Uti li zarea mouse-ului in Windows"; ,In partea dejos a li st -boxului"; , ,PageDown este opusullui Page Up"; "ea in eazul fonturi lor si al altor t rdsdturi aleWordului"; "inaintea lui t din cuvdntul the"; "selectar~a lui known" (Word);.componenta lui GN din structura unei propoziti i" (DSL).

4. Indicati cazul substantivului subliniat din urmatoarele constructii , alegand unuldintre ra~punsuri si taindu-le pe cele considerate incorecte: a. genitiv; ~. dativ;y. acuzativ:a. .Paate cd acesta-i vesti tul Ochild, [...j nepot de sora luiPfindila",b. EI este nepotullui Tudor Vianu; .c. "observatiile exigentului.si, totusi, bldndului noslcu.profesot";d. impotrivacelor cinci studenti ....e. impotriva a cinci studenti, "f. fmpotriva.acinci dintr~.studenti.

5.. Indicati ce ;;lsuplimci:ttarl~depli~e~te articolul ( h 6 t ~ i i l . tsaunehotarat) incuvintelor sublimate; analizati morfologic aceste cuvinfe:a. .vreu sii-ti fae si eu un bine Inv iata mea"; "de-ti era mai mare dragul sa-lprivesti"; "caei de zbantuitul ista al dumitale nimica nu scapd"; "de pdrdiauroatele si sdrea eolbul in naItul ceriului"; ,,$i numai asa seputea l inist i biatamama de raul nostru"; "am ajuns intr-un tfirziu, noaptea"; .Iar stropsitul deIon {. . .} face 0 hodorogeala' (Ion Creanga); "un prostalau de scriitor";.Jnocentul de mine credea c a . . . " ; "uneori nu apuc sa sfdrsesc 0frazd, cd a sivenit maine-le" (Paul Goma); .

b. "Cele rale sa se spele, ceIe bune sa s-adune" (Ion Creangd);c. Un Enescu nu apare infiecare an; La intoarcere, am gdsit un Bucuresti ostil,

de nerecunoscut; .Bine, bine, arf l fdcut Saint-Just-ul de Slobozia" (RLib.j;A$ cumpdra un Luchian.6. Comparati din punct de vedere gramatical constructiile subliniate:- din prieina pacatoasel i storii - din pricina pacatoasel de istorii;- se afla cdlare pe eel mai strasnic cal - . se afla cdlare pe un cal de cei maistrasnlcl",- pleearea celor mai tineri profesori - plecarea celor mai tineri dintre profesori .

7. A. Indicati cu ce valori gramaticale apare forma a in urmatoarele constructii :a, "ell zburdalnica vil f stu a tineretei": 'b. .pentru hatdrul cdlugdrilor si ~ c~lugari.telor";c. .unde se pomenea scoli ca a lui Balos din Moldova?";d. .Apoi bine cd stiu a cui esti, mdi fica';e. .se face a 0 cduta de au";f. "Caei era acum a scdpare de ddnsul, drept sa va spun";g. "a sculat mai tot satul inpicioare";h. .Asa a fl, n-a ji asa, z ise mama, vreu sd-mi fac bdietul popo";

12

i. "a namild de om mdnca brazdele de pe urma a 24 de pluguri":j. "Cand s-e face mai mdrisor; are sa inceapd a-i mirosi a catrintd";k. .cu prietenul meu Chiriac a lui Golan";I. "care se zice caface avant si vreme rea";m. ,Necet, Berechet, Plescan, cum s-e fi chemdnd' (Ion Creangd).B. Indicati, pentru exemplele anterioare, care dintre utilizarile lui a sunt diferite denorma literara actuala; indicati In ce consta aceasta diferenta.

8. A. Aratati cu cc valori gramaticale apare forma cele in urmatoarele constructii :a. ,,sa-Ii deie toate darurilesale cele bogate";b. "e una din cele care seoate mahmurul din om";c. "eu cu Zaharia {. . .], mirdndu-ne de cele intdmplate";d. , jnca n-am vdzut asafemeie sapliinga de toate cele",e. ,,$i noi pe cdldurile cele,ne ungeam. cu lesie tulbure";f. , ,s -o fndosesc de mamavre:o doud zi le inpod prin cele putini hdrbuite";g. "fa lasd-md, giupaneasa;cu cdrti le cekad-voasir:a'(Jon Creangd).Analizati , In exemplele anterioare, parti lede propozitie dinstructura caroraface.parte formacele. _C. "A1cafuiti urr enunt potrivitt~re-sa includa Ul l gr11P'ol116foncu cetetfaceti anali-za gramaticala a acestui gmp. .

9. Indicati alte valori gramaticale.in afara celei de articol, ale formei lui. Dati cate unexemplu pentru fiecarc.

10. Alegeti constructia corecta, taind-o pe cea incorecta (taindu-le pe cele incorecte):- amdndoi fiii/fii nostri; amdndoi acesti f ii i l fi i;- toti geamgii i/geamgii din bloc;- inproprii i-i/proprii-i ochi;- din punctlpunctul de vedere is torie;- dinpultctlpunctul de vedere al istoricului;- centru de primire alai pensiilor;- gratie ajutorului privat s i a sprij inului/s i sprljinulul de fa stat;- proprietarul hotelului si restaurantelor /si al restaurantelor/si ale restaurantelor;- plecarea in strdindtate a prie tenei mele cele i mai bune/cea mat bunii;- plecarea celei mai bune prietene a melela mea/ale mele;- pleearea celor mici si a celor mari/si ai celor mari/si celor mari;- c lasa a intdia I intii i /Yntdia; clasa a doualdoua;- fn cazul agriculturii si al altor I a altor ramuri ale economiei;- Dtideam atentie fiecdrei apariti i ale dlstinsului profesor Ia distinsului profesor.

Testul nr.3PRONUME ~IADJECTIV PRONOMINAL1. Indicati c inci funct ii s intactice a le genit ivului prepozitional , exernplif ica ti pefiecare cu alt t ip de pronume si faceti analiza completa a genitivelor.

2. Indicati si exemplificati valorile specifice fonnelor neaccentuate de dativ alepronumelor personale si reflexive.

13


7/74

3. Indicat i ~i cxemplificat i cinci valori morfologice dist incte pe care forma ce le arein limba romana ,

4. Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~isintactice, acolo unde este posibil) aleformei idin urmatoarele constructii:a. I-a venit 0 scrisoare din strdindtate.b. Nu-i. mai pasd de eei din jur.c. I-au sosit copiii din strdindtate.d. ,,\~imd alintam fa sdnu-i, gdngurind si uitiindu-md in oehii-i cu drag" (Creangii)e. Zi-i un cdntec de fanoilf. Nu-i inuilneam decdt 0 data pe luna.g. .Dar si asta-i 0 avere, cdnd e omul sdndtos" (Creangd)h. "dar mi-i de-a mirarea de unde ai sa-l iei, dacd n-arefiinta pe lume" (Creangd)i. .Dacd le-i duce, dasctile, ti le dau degeabo" (Creangd)

5. Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~j sintactice, acolo unde este posibil) aleluisi din urmatoarele constructii: . .a. $i-a impus multe re~tri~iii dilimentare.b .Fetele de laghili t r o o . } 'numa-si daughiont una alteia" (Creangii)c. $i-a trimis nevasta la cumpdrdturi.d. "uneori, sdrindu-si din minti, isi rupea ciubotele.:" (Creangd)e. A intdrziat ~iastdzi.f. Astdzi, ~isa mori e greu.g. "cu ochii mari , negri ea murele ~iscdnteietori eafulgerul" (Creangd)h. Dorea sa md gdseascd ~isd-mi spunii neeazurile lui.i. ,jnsa veselia nu s-a inchiet numai cu atata; alta si mal si s-a inceput dincapdt," (Creangti) , ,

6. a. Indicati care pronume se pot adjectiviza.b . Dati cate un exemplu pentru f iecare t ip de adjectiv pronominal, u ti lizandu- l laforma de dativ feminin singular.

7. a . Indica ti care pronume nu se pot adject iviza.b . Dati cate un exemplu pentru f iecare pronume de la a, uti lizandu-l Iacazul dat iv .

8 . Se dau enuntur ile:a. "Crezandu-te cd esti mai mult decdt esti, nu vei inainta niciodatd spre eeea ce-tiinchipui cd esti" (Iorga)b. "Ca sa scapi degdndul mortului , iei asuprd- ti gr ija mormdntului" ( Iorga)c. "Cutare se mira cd in codri i dumitale sunt mal multe vreascuri s i frunze dec/i tfn livada lui." (Iorga)d. ,,$i, mat ales, vai de aeela care scrie ca sd-s i dovedeascd lui aceas ta!" (Iorga)e. .Rdzi de ce intelegi prea bine, dar si de ee nu intel egi deloe." (Iorga)Extrageti pronumele si aranjati-le pe coloane:A. dupa tipul de pronume, asezand in aceeasi coloana pronume de acelasi fel ;B. dupa identitatea de functie s intact ica, asezand intr-o coloana pronumelc careindeplinesc aceeasi functie (vor alcatui 0 singura coloana fonnele care, desi nuau functie de par te de propozit ie , au acelasi rol de marca a diatezei ref lexive).

14

9. loce rcum, acolo unde este eazul, grese lile , apoi rescriet i enunturil e sub formacorec ta:a. Parerea Ioanei este ca ne-am edueat gresi t propri i copii , dar cdpropr ii -i fii

sunt atent educaii.b. Incorect ii nostri i arbitri i s-au ldsat mitui ti de cdt iva membrii d in eonducerea

clubului.c. Uitdndu-md intr-ansa, descoptir intruna din laturi, prezenta a multor spdrturi.d. SJaturile profesoarei insdsi nu mai au nici 0 valoare in ochii nostri.e. Vi-orepet a nu s tiu cdta oard cd vi separe, cd nu- i adevdrat ceeaee spunet i.f. Copii, sterge-ti tabla si ldsati clasa in ordine!g. Ioane, sterge-ti picioarele in fata usii!h. Gratie celor ce ne-au ajutat d irect, dar si a celor multi d in umbra, am reusi t sa

rezistdm.I, Cartea da-tu-mi-s-a numai ieri si 0 voi inapoia-o sdpuimdna viitoare.j. AeeiQ$istaturd, aceiasi ochi, aceiasi delicatete, care le-am observat si lamamaei!

10. Alegetitipurile de pronume cu flexiunepentrugenitiv; construiti (c.1:l):}es;aretip)enunlur i in care acestegenitive sa indeplineasca functia de atribut pronominalgen itiva l. .... .

Testul nr..4RECAPITULATIV: SUBSTANTIV, ADJECTIY, PRONUME1. Alegeti patru prepoziti i care se construiesc cudativul , patru prepoziti i care se con-struiesc cu genitivul si doua locutiuni prepozitionale care se construiesc cu acuza-tivul; alcatuiti cu ele propozitii si analizati sintactic si morfologic partile de propo-zitie pe care le introduc.

2 . Indicat i funct ii le sintactice ale dat ivului neprepozitional (dati pentru f iecare catedoua exemple, exprimate prin substantiv si prin pronume, acolo unde este posibil).

3. Stabilit i (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valori le gramat icale aleformei 0; analizati sintactic si morfologic fiecare situatie,

4. Stabilit i (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valori le gramaticale aleformei va; analizati sintactic si morfologic fiecare aparitie,

5. Se dau constructiile:a. cartea lui - cartea lui Ion;b. in cartea sa - in cartea-i - in eartea ei;c. 1mi convine si tuat ia - lmi impun numeroase res trict ii ;d. acestei Jete - fetei acesteia;e. acestei Jete Jrumoase a mele - fetei mele frumoase;f. cartea aceluia - car te a acelui elev - cartea elevului aceluia;g. Ciirui elev i-am dat cartea? - Mii intreb ciirui elev i-am dat cartea - Dau

car tea ciirui elev are nevoie de ea;h. Ne intrebdm cum este mai bine - Ne pare bine - Ne doare capul- Ne-am pier-dut averea;

15


8/74

i. Dragul meu prieten a dispdrut. - Dragul meu, t i-am scris s i ier i. - Dragul meuprieten, revin la intrebarea de ieri;

j. Dumnealui imi cere des pdrerea. - Carte a .dumnealui este interesantd.k. Un bdtrdn suferind md impresioneazd totdeauna=- Femei suferinde sunt

mul te in tara asta;l. 0femeie pliingiind este un speetacol trist. - 0femeie pldnsii este aici 0

aparitie obisnuitd.A. Indicati, acolo unde este cazul, deosebirile gramaticale dintre forme, analizandfiecare situatie marcata grafic.

B. Printre cuvintele subliniate, exista ambiguitati morfologice (adica sunt unelecare admit dubla interpretare morfologica)? Daca exista, indicati-le si aratati ince consta ambiguitatea.

6. Stabili ti zece functii sintactice diferite (necircumstantiale si circumstantial e) alepronumelui relativ, dand pentru fiecare cate un exernplu,7. Stabiliti deosebirea gramaticala dintre: plecarea nebunei mele deprie te lli i - ple-carea prietenei mele nebune. ..

8. Seo,iJ,textul: ,~-Hei, dragele mele vere, zice Spdnulcu viclknia lui obici~uifq;d-voas- .trd Inca nu stiti ce-ipe fume." (Creangd)A. Alegeti pronumele ~iadjectivele pronominale din text care apar laalt caz decatla nominativ si acuzativ; analizati-le sintactic si morfologicoB. Forma ce apare la cazul: a. nominativ; b. acuzativ.Alegeti raspunsul corect, taindu-l pe eel incorect. Construiti un exemplu in carece, pastrandu-si valoarea morfologica din text, sa apara la celalalt caz.

C. Construiti doua propozitii in care sa apara doua omonime pronominale aleformei i din text, r e sp e ct a nd c ondi ti a ca in prima sa a ib a f u nc t ia de atribut, iarina doua, de complement; faceti analiza completa a celor doua forme.

9. Construi ti c inci propoziti i care sa cont ina cate un adjectiv posesiv, ast fel incatfiecare adjectiv sa apara la alt caz.10. Construi ti cinci propozit ii care sa cont ina cate un pronume posesiv, astfel incat

fiecare pronume sa indeplineasca alta functie sintactica; indicati fiecare functie sicazul fiecarui pronume.

Testul Dr. 5VERBSe da textul: ,,- [ ... ] Cdnd vet ajunge si tu odatd mare si tare, ii cduta sajudeci lueru-rile de-a fir a par si vei crede celor asupriti si necdjiti, pentru ca stii acum ce e

necazul. Dar pan a atunci, mai rabdd, Harap-Alb, cdci cu rdbdarea ii frigi pielea.Harap-Alb, nemaiavdnd ce zice, multdmeste lui Dumnezeu, si de bine, si de

rdu, si sfintei Duminecipentru buna gdzduire si ajutorul fdgdduit. " (Ion Creangii).1. a . Aleget i s i anal izati morfologic fonnele de vi i tor din text.b. Exemplificati un tip de vii tor inexistent in text, in structura caruia intra altauxiliar decat ccle din text.

16

c . Stabil iti cu ce valori apare in text forma ii. Indicati si alt omonim morfologic,unul inexistent in text.2. Comparati , sub aspect morfologic, verbul a rdbda din constructiile: a. Mai rabddHarap-Alb ce rabdd, pdnd cdnd totul i i ajunge de nesuportat. h. "Dar pdnd atunci,mai rabdd, Harap-Alb, cdci cu rdbdarea ii fr igi pielea. " (ultima este constructiadin text).

3. a. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista, extrageti-le si analiza-ti-le morfologic si sintactic.b. Indicati si exemplificati, pentru fiecare, cincifunctii sintactice (atunci cand esteposibil), diferite de cclc din text. .4. Alegeti forma corecta, taind-o pe cea incorecta:vei sti - vei stii; (Incearcd) sa sti - (Incearcd) sa stii;ai sa sti - ai sa stii; Stiu-tu-l-ai (asa de hain?) -: Stiutu-l-ai (asa de(De-)ai fit! - (De-)ai stii; hain?);(n-)am cesti - (n-)am ee stii; (vreau) sasefjtie - (vreau) sdse stiie;$tl (ceva?) - Stii (ceva?) ... nestiind - nestind;. ~~lpoti) fitt "'-WQji) st ii, .

5 . A . . A n a li za ti sintactic aparitiile'in text ale verbelor.a ajunge si aft.B. Stabili ti cu ce trasaturi sintactice apare a ajunge in urmatoarele enunturi:a. El ajunge lafacultate.b. Cine se grdbeste ajunge la timp oriunde este nevoie de el .c. El a ajuns la 0mai bund intelegere a situatiei.d. EI m-a ajuns in dreptul Cismigiului.e. Ajungdnd ce si-a dorit, a uitat de cei care l-au ajutat.f. A ajuns 0 mare durere sa ai nevoie de administratielg. Mi-a ajuns, nu mai vreau sa aud de tine!h. 1mi ajunge sa-l stiu sdndtos, ca safiu linisti t.i. El s-a ajuns acum, nu-l mai dai jos din masindlAleg e ti s o lu t ia corecta dintre urrnatoarele serii de t ra s at u ri : - predicativ personalintranzitiv; - predicativ personal tranzitiv, - copulativ personal intranzitiv; - copu-lativ impersonal intranzitiv; - predicativ impersonal intranzitiv; - predicativ per-sonal intranzitiv si reflexiv.

6. a. Prin ce se deosebeste uzul din text al verbului a crede de uzul sin tact ic d inlimba literara actuala?b. Cuncasteti 0 unitate frazeologica (0 expresie verbals) continand pe a crede cuacelasi regim ca ~i eel din text (sau, a lt fel spus, care pastreaza constructia cuacelasi caz)?7. Comparati din punctul de vedere al diatezei urmatoarele enunturi in care apare acrede si faceti analiza predicatelor continand acest verb:a. Crede-ma, am dreptate!b. EI se erede Dumnezeul romdnilonc. in oras, se crede deja cdpoluarea a depdsit l imita admisa.d. El si-a erezut totdeauna copilul, neddnd nicio atentie pdrerii celorlalt i.e. E atdt de surprins, cd nu-si crede ochilor si urechilor.

17


9/74

8. A. Exista in text forme obt inute prin conversiune de la ve rb? Daca exi st a, ana li-zati-le.B. Compara ti, din punc t de vedere grarna tica l, urmatoare le apariti i ale formeifiigiiduit: 'a. i nainte de a fi fdgddui: asta, trebuia sa tegdndest i de 0 mie de ori;b. Ajutoarele, fiind fdgdduite, trebuiau aduse la timp;c. Nu s-a achitat de celefdgdduite;d. Ne-am sdturat defagaduit, am vrea sa ofer im s i Iucruri mai s igure;e. De fagdduit, t i-am fdgdduit eu, dar e destul de greu de indeplini t.

9. A. Analizati , in urmatoarele enuntur i, predicatele continand pe a avea, specifi-cand, pentru fiecare, valoarea gramaticala cu care apare a avea:a. EI are doud case;b. EZare de terminat 0 carte;c. El n-are ce seface;d. Sunt linistitd; n-are ce se intdmpla;B. EI n-are sa reuseascdsinour;f. N-avea sdmaiapuce.primavara;g. Aibti parte numai de necazuri!

B. Analizati .iacolo unde estc posibi l, si determinantii pe care i i are verbul a avea.10. Alegeti forma corecta, taind ce este incorect:sa aibd - sa aibe;

crednd - creind;creeazd - creiazd - creazd;se vor complace - se vor compldcea;Deie Domnul! - Dea Domnull;Beie edt 0 vrea! - Bea edt 0 vrea!;asazd - aseazd;fnfati$eaza - infati$aza;Nu meritd (sa faci efort) - Nu semeritd (sdfaci efort);va transpare - va transpdrea;

dainuieste - ddinuie;dezagrega - dezagregheazd,se chinuie - se chinuieste;ar umplea - ar umpIe;vazdcea - va zace ;va tace - va tdcea;a compare - a compdrea;indrumd - fndrumeazii;sapuie capdt - sa puna capdt ;inseamnd - insemneaza:cheltuieste - cheltuie;ne speriasem - ne speriaseram.

Testul nr. 6VERB ~I PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE1. Se da textul: .Ia, acum mai vii de-acasii, fdtul meu. Zicd cine -a zice si cum a vre

sii zicd. dar cdnd este sa dai pasto pamt; dacti i inainte, te silest! sd~l ajungi, iardacd- i inurmd, s ta i si-l astepti . Md rog, [ . ..j. Asa e lumea asta si , de-ai face ce-aiface , rdmdne cum este ea; nu poti s-o fntorci in ruptul capului. Vorba ceea: Zi-iIume si te mdntuielx" (Creangd)a. Extrageti s i analizati toate verbele care apar la alte moduri predicative decat laindicativ.b. Anal izat i formele de viitor din text ,

2 . a . Indicat i cu ce valor i gramaticale apar, in textul de la 1,verbele afi si a riimiine.b. Analizati predicatele din care aces tea fac par te .18

3. a. Care este valoarea din text a fonnei ia ?b. Stabili ti omonime gramaticale s i omofone ale acesteia, dand cate un exemplupotrivit pentru fiecare; indicati si valoarea lor gramaticala,

4. a. Extrage ti (din textul de la 1) cuvintele n~f1exibi le si grupati -le dupa partea devorbire careia ii apartine fiecare cuvant selectat.

b. Arata ti, acolo unde este cazul, ce functi e de part e de propoz iti e indepl inestefiecare, iar, pentru instrumentele sintactice, ce tip de relatie exprima,

c. Daca in text exi st a locutiuni adverbiale, alege ti-le si indica ti valoa rea lor se-mantica,5 . Se dau perechile de omofone:numai - nu mai;

. decdt - de cat ;deloc - de loc;degrabd - de grabd;

odatd - 0 data; fntruna - intr-una;aZtfel - alt feZ; numaidecdt - numai de cat;dejel-.de fel,. c -v- cacndva~ c.dndva. . .. .... . , , > . . . .Daii~.te unexemplupotrlvit pentllifiecare situatie.siexplicati gramaticaIdife-

rentele de grafie.6 . Dati , in enuntur i difer ite, cinci exemple de locutiuni adverbiale si cinei exemple delocutiuni conjunctionale. Faceti analiza s intact ica a locutiunilor adverbiale, ia~,pentru cele conjunctionale, indicati ce tip de relatie sintactic a stabileste fiecare.

7. a. Explica ti gramat ica l omofonele din grupuri le: Scriet i exercit ii le l - Scr ie-t iexercitiilelb. Alegeti exemple potrivite pentru perechea: ori - or; indicati care este diferentagramaticala dintre forme.

8. Selectati si comparati din punct de vedere gramatical predicateledin constructiile:Studentul Ionescu este preferat si fncurajat de profesori - S tudentul Ionescueste preferatul profesorilor - StudentuIIonescu este harnic si inteligent.

9. Realizati, separat pentru A siB, comparatia gramaticala a fonnelor subliniate; indi-cati, pentru fiecare situatie, si calitatea sintactica a determinantilor (eventual, a re-gentilor):A. a.Ion poate pleca; b.Ion poate sa pZece; c.Ion poate pleacd; d. Poate cdIon

pleacd; e. Peate sa fi plecat, dar nu sunt s igur.B. a. Trebule sa plecdm; b. Trebuie caIon e bolnav, de n-a venit; c. Lui Ion fi tre-

buie 0 carte.10. Comparati gramatical formele subliniate:a. Ion nu se cunoaste prea bine pe sine insusi - Se cunoaste deja c ine estefdptasul;

b. Ion se stie nevinovat - Se stie de cdtre toti care este data examenului;c. Ion i~ipregateste un ceai -Ionj~i pregateste copilul de plecare.

19


10/74

Se da textul: ,,- Riizi tu rdzi, Harap-Alb, [. . .} dar unde te dud, fani de mine rdu are:sd-li cadd. Fata impdratului nu se capdtd asa de lesne cum crezi tu. Din gardullOancei ti-a da-o imparatul, dacd n-oi ft si eu pe acolo. .- Hai si tu cu noi, dacd vrei, zise Harap-Alb, cd doar n-avem a te duee de;

mana eape un orb. JOchild atunci se ie si el dupd Harap-Alb si pornese tuscinci inainte. S imail

mergdnd ei 0 bucatd, numai iaca ee vede alta bdzddganie si mai si: 0pocitanie de)om umbla cu arculdupd vdnat paseri. Si-apoi chit it i cd numai in arc se inchia tot:mestesugul si puterea omului aceluia? Ti-ai gdsi t] Avea un mestesug mai drdcosisi 0putere mai sus decdt fiji poate draeul inchipui: cdnd voiaasa se ldtea de tare,1de cuprindea pdmdntul in brate. Si alta data, asa se lungea de grozav, deajungeajeu mana fa lund, la stele; la soare [ ... ]. Si dacd se intdmpla sd nu nimereascdipaserile eu sdgeata, ele tot nu scdpau de 'ddnsul] . .. j . !

-Daroare fie acesta cum mama'dracului l-a' j'i:lficlf::cherrland? " . . .>: - ZiJhnume, sd ti-1spun,raspunse atunci Ochlla,-zambihd pe subrizustete."l(Ion Creangd)j ~storiese cheamd eeea ee s-a intdmplat eu adevdrai, nu eeea ce am vrea sa se fi intdm-1. Ce forme de indicativ, exceptand pe cele de prezent, exista in text? Analizati-Ie.i I plat."2. Alegeti din text verbele la moduri predicative (exceptand indicativul) ~ianalizati-le] 1. Indicati care sunt subiectele si ce fel de subiect are fiecare propozitie,

3. Urmariti grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in acuzativ.i 2. Alegeti solutia corecta, taindu-le pe cele incorectc. Substantivul istorie are functia de:Stabiliti daca reprezinta 0 singura parte de propozit ie sau doua; justi fica ti solut ia.! a . subiect ; b. nume predica tiv; c. complement direct.4. Analizati grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in dativ.] 3. Comparati constructia de la I cu : C I t . Istoria inseamnd adevdrul intdmplat, si nu eelStabiliti ealitatea sintactica a r eflexivului, distingand reflexivele in dativ eu functiel . . . f.t 1 t . . t ~ t t ' t A I t c adevdrat indicand pen, '1 imaginat ~l t'. S ona 0 reprezin a a ce s-a In amp au, ,-de parte de propozitie de cele fara functie de parte de propozitie; justificati, int: tru a. si ~., care este functia sintactica a cuvantului subliniat.fiecare situatie, solutia adoptata. ~ Ii 4. Modificand ultima parte a textului: .Jstorie se cheamd eeea ee s-a intamp at cu5. Alegetidin text verbele la moduri nepersonale 9i analizati-le, ; adevdra t, nu eeea ce am vrea sa trdim cu adevdrat", urmariti , in aceasta noua

,6. Indicat i ~i exemplif ica ti, pent ru fiecare mod nepersonal existent in text, ca te cinci ] forma, care este functia sintact ica a cuvantului ceea ee.functii sintactice diferite de cele din text.!7. a . Cu ee valori morfologice si s intae tice apare in text forma a avea? .b. Care sunt in text valorile sintactice ale verbului a ajunge?!c. Caracterizati aparitii le din text ale lui a fl. Stabiliti alte valori morfologice ~i~sintaetice ale aeestuia, actualizate in alte situatii decat cele prczente in text~1exemplificati si caracterizati fieeare aparitie, td. Exista in text verbe impersonale? Daca exista, indicati-le, analizati-le si aratati~cum se manifesta trasatura impersonalitatii.!,

Testul nr..7VERB ~I PARTI DEVORBlRE NEFLEXIBILE

a. Cu ce valori gramat ica le apare in text forma tot?b. Indicati iexemplificati alta valoare dedit cele din text.

B. a. Cu ce valori gramaticale apare in text forma de?jb. In cazul unui de conjunctional, indicati si exemplificati trei valori circum]stantiale diferite de eea din text si trei valori necircumstantiale.

8. A.

20

C. a. Care sunt valorile din text ale formei a?b. Indicati si exernplificati alte trei valori ale omonimului morfologic a.

D. Preciza ti valorile gramatieale pe care le are in text forma si.9. a. Exista in textinterjectii? Daca existajindicati-le si stabili ti statutullor sintactic.h. Exista in text adverbe? Daca exista, extrageti-le, grupandu-le in doua clase: cufunctie sintactica si fara functie sintactica: Pentru cele din prima categorie, indi-cati si functia,

10. In afara celor de la 9, exista in text s i al te parti de vorbire neflexibile? Daca exista,alegeti-le, stabilind, pentru fiecare, partea de vorbire careia ii apartine si ce tip derelatie exprima,

Testul rrr, 8SINTAXA PROPOZITIEI: SUBIECT, PREDICAT, COMPLEMENTENECIRCUMSTANTIALEPleeand delacfiteva. ,;cugetari" ~lui'N ..Iorga, sa se r~~p.unda la urmatoarele cerinte..

l _ K . ~,,A refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale e a a sil i sd-si facd un alt vii tor fnte-meiat pe aeeste drepturi."1. Stabili ti functia sintactica a verbelor din text aflate la moduri nepersonale.2. Alegeti, pentru substantivul recunoasterea, solutia corecta: a. subiect; b. comple-ment direct.3. Comparat i constructia de la II cu: A i se refuza unei natii recunoasterea drepturilorsale ... si indicati daca, sintactic, s-a produs vreo modificare i n privinta substanti-vului recunoasterea.

4. Selectati ult imul complement din text; alegeti , pentru acest complement, solutiacorecta, taindu-le pe eele incorecte: a. complement direct; b. complement indirect;c. complement circumstantial.

21


11/74

rrr.,,A te supune cuiva care nu e decdt f iinta ta fnal ,tata, nu mi se pare a fi a umilinta,"1. Aleget i subiecte le din text, indicand, pent ru fiecare, cu ce verb intra in re lati e. 4.Faceti ~ianaliza morfologica a acestor subiecte.2. Alegeti pronumele din text ~ifaceti analiza lor morfologica ~isintactica,3. Exista in text nume predicative? Daca exista, selectati-le si analizati-le,4 . Ce modificari sintactiee sufera textul in urmatoarea var ianta de formulare: A tesupune cuiva care nu e altcineva dedit f iinta ta .. .

l\i,,,A Iecrede mai mare e totdeauna mai bine decdt a tecrede mai mic: mdrest i in acelasttimp dataria si idealul tau."1. Alegeti subieetele s i indicat i, pentru f iecare propozitie, t ipul de subiect . Cu ce va-loare speciala apare subiectul ultimei propozitii.

2. In textse: rcpeta aeeea~if,6rrna deprolll!).11.)ndieatUipuldepronume ~i situatiasintactica in care se afla,3 . Selectat i s i analizati predicatele nominale din text .4 . Ce mcdif icar i s in tact ice sufera textul in urmatoarele var iante de formulare (modi.ficarile sunt marcate eu aldinc): a. e mai Nne decdt ate crede mai mic: cresc fnace lasi timp datoria si idea lul tau; ~ sunt mdrit e inacelasi t imp datoria si ide .alul tau.

"Om in adevdr bun e numai acela care ar fi putut fi rdu # n-a fast."1. Selectati si analizati predieatele din text.2. Selecta ti si anali zati acel nume prcdicat iv care nu face parte din st ructura unuipredicat.3 . Exista in text eomplemente necircumstantiale? Daca exista, indicat i- le s i analiza.ti-le,4. Pentru urmatoarea var ianta de formulare: Se poate spune ca om in adevdr bun enumai acela care, desi arfi putut face mult rdu, n-a fdcut-o, a. alegeti infinitiveledin text si indicati functia lor sintactica; b. analizati sintaetic si morfologie cuvan-tul subliniat.

3. Analizati acele complemente necircurnstantiale din text exprimate altfel decat prinpronume.Alegeti, pentru forrnele subliniate, raspunsul coreet, taindu-l p.e.eelineo:-eet.:a. su~taeeea~i par te de propozitie ; h . sunt pat ti d ifcr ite de propozine. Explicati solut iaaleasa,

VTL ., .Jnvatc' itor de oameni inseamrui acela care e gata oridtnd sa te fnvete s i are orlcand stdespre ce sa te invete"1 . Alegeti, pentru cuvantul invdtdtor, solutia corecta, taind pe celelalte: a. estesubiect; b . este nume predicat iv ; c . este complement direct .2 . Indicat i ~i exemplificati alte functii sintactice ale pronumelui reladtivd:bcat)celeexistente in text (nu va vor interesa functi ile c ircumstant ial e si cea e atn ut .Aratati ce modif icar i morfosintactice sufera textul in urmatoarea var ianta de for-

3. mula;e:,,;.'.care e gataoricdnd sa te invete si are or icand despre C ,z tt;.fZ~if!.~'.:.4; Contraget ipar tea-de-text subliniata , . indicand forma rezultata din contragere; ara- .tati si ce modificari sintactice a suferit textul.

v~p,J~~at:'t e omul care nu mdntuie niciodatd de invdtat"1. Alegeti, pentru primul predicat, raspunsul corect, . t~ indu-l pe ~el incor~ct: a . estepredicat verbal; b . este predicat nominal . Construit i un enunt 111 care sa se ae tua-lizeze cealalta functie.

2. Analizati sintactic si morfologic forma verbala subliniata,3. Indicati si exemplificati t rei functi i nccircumstanti ale a le acestui mod verbal,d ifer ite de cea din text.4 . Comparati urmatoarele construct ii : a . Am terminat de rezolvat acest test; b. Mi-egreu de rezolvat acest tes t; c. E imposibi l de rezolvat de fntreaga clasd acest tes t~d. imi rdmdne de rezolvat aces t test; e. E tare dif ic il de rezolvat acest tes t; f.Mapregdtesc de rezolvat acest test. . ..Grupati constructiile dupa solutia de interpretare sintactica a cuvantulu~ subliniat:0:. are funct ia de complement di rect; ~. a re funct ia de subiec t; "(. admi te ambe leinterpretari.

rx< -"Ciindfaci un luau bun. f iecare-s i zice cd esti in stare sa-l indeplinesti si ~,ingur; fa . ofaptd rea insa, att iti a se gdndesc ca pop obosi si ar fi pdcat sa n-o mdntui .,In ceruri nu se poate tine nicio socoteaIii de ceea cesunt datori a-si da oamenii unul 1 . Stabili ti , pentru f iecare propozitie, care este subiectul, t ipul de subiect si prin cealtuia, precum nu se tine seamd florii de mirosul e i sau soarelui de lumina pe care 0 este exprimat.

rdspdndeste" 2. Exista in text nume predicative? Dad exista, extrageti-le si analizati-le.1. Indica ti ca re sunt subieete le si tipuril e de subiect pentru fiecare propozit ie. 3. Alege ti formele neaccentuate de pronume si indica ti st atutul lor sintacti c,2. Aleget i formele neaccentuate de pronume si faceti ana liza lor morfologica, iar, 4. a. Exista 'in t ext verbe lamoduri nepersona le? Daca exista , selectati-l e si analiza-aeolo unde este po sibil, si analiza sintactica, ti-le.22 23


12/74

b. Daca raspunsul de la a. este afirmativ, indicati ~iexemplificati alte treinecircurnstantiale dedit cea existenta (sau cele existente) in text.

.Niciodatd un om cinst it nu sepoate apdra cu atdta inversunare ca mincinosul care afost prins."1. Analizati predicatele din text.2. Analizat i pronumele reflexiv din text si indicat i care cste regentul acestuia . Datiun sinonim sintactic al constructiei reflexive din text continand pe a putea.

):(:kl ....Nu supdra pe cine nu st ie sa se supere"3. Indican funct ia sintactica a pronumelui relat iv si rela ti ile pe care le stabi leste lanivelul propozitiei.4. Comparati , din punct de vcdere sintactic, predicatele nu supdra si sd se supere; .atrageti in comparatie si constructia: Md supiirii cum t~porti (urmariti posibili-]tat ile. .ejecombinare ~icali tateasintEi,cticaa determinah111'9tY. . .

Testul nr. 9PARTIDEPROPOZqIE

Alegeti raspunsurile corecte, taindu-le pe cele incorecte; argumentati raspunsul,1. In constructiile: conteazd pe colegi; mizeazd pe ei; se bizuie pe colegi; se infurie 1pe colegi; se rdzbund pe colegi; ii cdsuneazd pe colegi; are ciudd pe colegi; "las' jpe mine, stripane" (Ion Creangd); "Cand auzeam noi de masd, tdbdram pe\ddnsa" (idem); invidios pe colegi; supdrat pe colegi; gelos pe altii , determinantul ~subliniat este: a. complement direct; b. complement indirect; c. complement cir-]cumstantial de loc. .

2. In perechile de constructii : apasd butonul= apasd pe buton; isi supdrd parinti i-lse supdrd pe piirinti; a da vina pe prieteni - a invinui pe prieteni; a incdleca pel!fa - a incdleca !faua, determinantii subliniati indeplinesc, in cadrul fiecarei]perechi: a. aceeasi functie sintactica; b. functie sintactica diferita, I

3. In constructiile: l-au ales director; I-au angajatpaznic; l-au trimisprofesor; 0 are!profesoari i, "Pe cine faci c ii rpaciu? ", substantivul sublinia t: a. are funct ia de icomplement direct; b. nu are functia de complement direct. 1A I4. In constructiile: Elevi i aufost anuntati z iua si ora examenului; Eleva afost fntre-]batd solatia ecuatie i; Odatd invdtaui tabla inmult ir ii , greul a trecut; Ce ai fost!r~gata?, cuvintele subliniate indeplinesc functia de: a. subiect; b. complementjdirect; c. nume predicativ. ;

1. In p~erech!leyde const~.~tii: Prdjitura afost arsd din n~atentie - Prdjitura epreajarsa st Jara gust; Prdjitura e coaptd cu ceasul In mana - in mai ciresele suntiJ , . ""

24

coapte; Sportiva e pregdtitd cu mare atentie In vederea concursului - in preziuaconcursului, am constatat cd sportiva nu epregdtitd; (Ciubotele) .fdceau paraleleacele, cad pusese piele bund, talpa la fund si erau cusute de tocmeald" (JonCreangd) - Pantofii erau descusuti , stabiliti, pentru fiecare pereche de enunturi,calitatea predicatelor continand pe a fi: a. ambele sunt predicate nominale; b. unuleste verbal, celalalt, nominal. Argumentati raspunsul.

2. Alegeti predicate le si stabiliti tipul de predicat din urmatoarele fragmente (indicati,acolo unde este posibil, si cazul numelui predicativ):a. " ...si popia are multe ndcdfale, e greu de purtat. St decdt n-a fl cum se cade,m a i b in e sa nu f ie ." (Jon Creangd);b. "Ori mi-or daf eciorii dupd moarte depomand, ori ba, mai Nne sd-mi dau eu

cu mana mea." (idem);c. "care si el se mira cum au ajuns profesor" (idem);d. ,Jnvatat mai trebuie sdfie si aceI carefacegramaticit" (idem);e. "Si era un ger uscat prin luna lui noiemvrie . .." ( idem);f. Elbagd de seamd tot ee e in jurul lui si le tine min te pe toate;g. "Ii~avuparte sd se preurejs:(]it~(Creanga);.c ..h. "pe cat~ra rlejrumO'asii,j/i?lfZit 'era:~YdeaaPiiica, mititical" (idem);i. "tovara~ia nu nise pdrea dreaptd";j. .Burui sd-ti f ie inima, cum ti-i cdutdtural" (idem);k. Si el hdrsti! 0pagind;1 . Elevul este apreciat si ldudat deprofesori.

BLIn constructiile: Im i trebuie 0 carte, imi convine situaiia, 1mi prieste aerul de munte ,imi ajunge un necaz, Im i revine 0 obligtuie, Nu-mi merge afacerea, Nu-mi stricd

putind odihnd, .indau; ft i v ine somn", Nic i prin cap nu-mi trece giindul dsta, imiscapd din vedere esentialul, Md doare capul, Md preocupd situatia, Mil mirarezultatul, Ma amuzd ideea, Md frdmdntd multe, Md copleseste durerea, M-ardzbit foamea, Md costa nepdsarea; Se intdmpld 0 nenorocire, Intervine 0 schim-bare; S-a aflat adevdrul, S-a musamal izat rezultatul anchete i, "Mi s-a iruicritsufletul de ddnsal", substantivele subliniate indeplinesc functia de: a. subiect;b . complement di rec t. Este valabi la solutia data pentru toate exemplele? Ras-pundeti prin: "da"; "nu".

1. In constructiile:1 1 . MJ.prcocupd fa ce te gdndesti;b. Nu stiu ciiruia dintre elevi ii va reveni bursa;c. Nu stiu pe cine sa md supdr;d. Pe cine nu lasi sa moard nu te lasd sa trdiesti;e. Md fntreb cine este rdspunzdtor de dezastru;f. Nu-mi inchipui deloc ce si cum va ajunge elpeste vreo zeceani;g. A~ vrea sa stiu ce se va alege de el;h. Elevul pe care de obicei pot eonta s-a imbolndvit;

25


13/74

i. Am mare respect pentru profesorii de care amJost ajutat;j. Md intreb ce inseamnd aceastd totald uicere;Indicati functia sintactica a pronumelor si a adverbelor relative.

2. In constructiile:a. Dorinta oricui fnvcqa este sa reuseascd;b. Cunose pe cine aintrat;c. Ma gdndesc fa ce se va intdmpla;d. Trimit cdrti cui are nevoie;e. Nimic din ce s-a spus nu e adevdrat;f. Semnificatia ace s-a intdmplat e mai addncd;g. Nu pot sa md pronunt asupra a eeea ee n-am vdzut,indican cazul si functia sintactica a pronumelor relative. Argumentati raspunsurile.

Din urmatoarele "cugetari" ale lui N. Iorga, selectati si analizati sintactic si morfologicatributele: '.

a. "Mor~litatea serazimd perespectul de altii sipe respectul de sine."b. "Curajul tuturoranu sealcdtuieste totdeauna din eurajul fiestecdruia."c. .Existd 0 consideratie de sine care se hrdneste numai din lauda altora."d. .Achile s-ar fi pdzi t rdu dacd st-ar fi ferecat in vederea tuturora cdlcdiul unde

putea fi rdnit,"e. ,,Multi tepretuiesc pentru cdte 0faptd a ta; tepretuieste in adevdr numai acelapentru care existi intreg, pentru tine insuti"f. .Aurul unui s ingur adevdrat scrii tor ajunge sa poleiascd 0 scoald intreagd:putini potJace deosebirea intre aurul de deasupra si eel dinduntru"g. .Cea mai mare mdndrie a omului poate fi aceea cd el are dreptul de a se simticolaboratorul defieee clipd al marilor puteri ascunse in el,"

A. In enunturile a-e, analizati cuvintcle subliniate:a. l-am omagiat pe toti acei neinfricati eroi.b. Pleearea a zece studenti ne-a dezamdgit .c. Despre acesti doi noi profesori nu ne-am informat inca.d. Discutiile asupra examenului nu md intereseazd.e. Succesul a doi dintre cei mai buni prieteni ai nostr i ne-a bueurat imens.B. Cornparati urrnatoarele enunturi, stabilind, atunci cand este cazul, diferentelesintactice dintre componentele subliniate:a. Pcntru elevii din ult ima clasd, ampregdti t deja bibliografia - .Dacd am adus

ea exemplu si aceastd poezie, este anume pentru veselia ei zburdalnicd"(Maiorescu) - Si dacd a lipsit astdzi de la scoald, este pentru revedereamateriei de examen - L-a caracterizat toatd viata grija pentru ceilalt i;

b. El este a ltfel decdt mi-am imaginat - EI procedeazd altfel decdt am sperat -A:;dori safii mai atent; alt fel , renunt la colaborare - Mi-ar trebui un altfel decolaborator;

26

c. Ne-am intdlnit in locul dinainte stabil it - in locul prie tenului meu, asprocedacu totul alt fel - in locul banilor a primit promisiuni;

d. Nu-mi rdmdne dedit speranta - Nu-mi rdmdne altceva dedit speranta;Ni-am cumpdrat dedit Jruete - Nsam cumpdrat nimic altceva dedit fructe.vrr.Dandu-se urmatcarele perechi de enunturi, s tab ili ti daca, pentru fiecare pereche:

A. cuvintele subliniate au aceeasi calitate morfologica; B. au aceeasi functie sintactica,a. Mdndncd orice - Mdnancd orice i se dd:. b. Vine oricine - Vine oricine are nevoie;c. Trimit pe oricine - Trimit pe oricine vrea sa vind;d. Mdndnc oriciit - Miindnc oriciit mi se pune;e. Lucrez oriciind ' --Luerez oriciind sunt solieitat;f. Povestea orieui - Povestea orieui avea rabdare sa-l asculte.

vrrr.Alegeti raspul1surile corecte, taindu-le pe cele incoreeterexemplificati fiecareraspunsc O r e c t :,A. Regentul unui complement apartine urmatoarelor partide vorbire.a, verb;h. pronume; c. interjectie; d. substantiv; e. adjectiv; f. adverb;g. numeral.B. Regentul unui atribut apartine urmatoarelor parti de vorbire: a. pronume;b. verb; c. interjectie; d. substantiv; e. numeral; f. adverb; g. adjectiv.

rx,Aleget i s i exempli ficati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte , ta indu-le pe celeincorecte:Adverbul indeplineste urmdtoarele functii sintactice:

a. subiect - complement di rec t - complement indi rec t - nume predica tiv;b. subiect - nume predicativ - atribut - complement de timp;c. nume predicativ - predicat - atribut - complement de loc;d. nume predica tiv - predica t - complement de agent - a tr ibut.x.Aleget i ~i exempli ficati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte , taindu-le pe celeincorecte:Adjectivul indeplineste urmdtoarele functii sintactice:

a . subiect - nume predicat iv - a tr ibut - complement direct;b. subiect - nume predicativ - complement de loc - atribut;c. nume predlca tiv - complement de limp - courpleiueut tie cauza - auibut,d. complement direc t - complement indirec t - nume predica tiv - at ribut .

27


14/74

Testul nr. 10SINTAXAFRAZEI: SEGMENTARE; PROPOZITHNECIRCUMSTANTIALE '1,Se da textul: , ,Pe cat, insd, este de sigur ca un om cu.minte face mai mult decaf 0 sutd

de mdrginiti, pe attit este de sigur cd indatd ce din mijlocul unui public estecdstigatd opin ia acelora cu judecatd, si ceila lti din public vor urma, ca unii cesunt deprinsi sa se ia dupd judecata altora." (Titu Maiorescu)

1. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principale) din text.2 . In text , exista: a . doua subiective si 0predicativa; b. doua subiective si nicio predi-'cativa; c. 0 subiectiva si 0 predicativa. Alegeti raspunsul corect, taindu-Ie pe cele-lalte dona, .....

3. Ultima propozitie este: a. completiva directa; b.completlva indirecta; c. predica-.tiva. Alegeti solutia coreeta, taindu-le pe cele incorecte-4. Analizati sintactic si morfologicpredicatele continandverbul a fl.5. A. . . In text, a; existli 0Pl"OPo~itieatributiva; h. pIl.~xistao PtQPozitie atributiva .Alegeti,solatia corecta, taind-o pe cealalta, Dacaexista, extrageti propozitia, indicandelementul de relatie, precum si termcnul regent.

B. Forma ce apare la cazul: a. nominativ; b. acuzativ. Alegeti solutia corecta.C. Construit i un enunt in care ce, introducand acelasi tip de propozit ie , sa fie lacelalalt caz.rr.Se da textul: "Cauza acestei disproportii trebuie sa jie mai addncd si, dacd am fi

chemati sa 0 exprimdm intr-o singurd frazd, am intrebuinta urmdtoarea formuladin teoria evolutionistd aplicatd la viata spirituald a poporului: pdtura psiholo-gica a generat iei noastre de astdzi este pregati ta pentru poezia l ir icd sinovela poporand, dar nu este inca pregdtitd pentru lucrarea sti inti ficd [...).

Dar ceea ce nu este astdzi trebuie sa fie maine; si pentru ca sa fie, trebuiejie 'pregdtit" (Titu Maiorescu).6. In text, exista: a. patru propoziti i subiective si nicio predicativa; b. treisi 0 predicativa; c. doua subiective si doua predicative. Alegeti raspunsultaind cu 0 linie pe cele incorecte.7. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principal e) din text.8. Una dintre relatii le care se stabilesc intre propoziti ile textului se exprima prin

t


15/74

y. ,jn ciuda faptului cdjandarmii in eurtea cuiva nuputeau fi eeva de laudd, Catrinainspdimdntatd de obicei fnasemenea imprejurdri, aeum stdtea in tindd, neputdndsd -s i i ruibu se plfnsuZ." (Marin Preda).6, a, Selectati si indicati felul propoziti ilor continand grupurile: de teama, de dra-

gul, in ciuda faptului.b. Analizati sintactic si morfologic aceste grupuri.7. a, Exista, in cele trei enunturi, subordonate subiective, predicative si completivenecircumstantiale? Daca exista, extrageti-le ~i calificati-Ie sintactic (facetiabstractie de calificarea dupa scopul comunicarii).b. Indicati si exemplificati cinci ' tipuri de subordonate introduse prin dacii (doua

necircumstantiale si trei circumstantiale), care s a fie diferite de tipul existent inII~.8. a. Exista, in enunturi le de f a IT ; p ro po zit ii c ir cu m st an tia le ? D a ca e xis ts , s el ec ta ti -l e

s i ana liza ti - le. .b. Caracterizati gramaticalforma numai din fraza ~; indicati propozitia din careface parte si explicati includereain.aceasta propozitie, ..9. a. Exista propozitii atributive.incele trei frazc'rDaca exista, selectati-le si indi-

cati , pentru fiecare, care este termenul regent.b. Analizati morfologic (iar, acolo unde e posibil) si sintactic elementullor intro-ductiv.10. Comparati sintactic cele doua aparitii ale verbului a putea din fraza y, indicand, infiecare caz, functia lui sintactica si calitatea sintactica a determinantilor,

Testul nr..12SINTAXAFRAZEI ~I A PROPOZITIEILSe da fraza: "Crezand cd esti mai mult deciit esti, nu vei inainta niciodaui spre eeea ce-{iinchipui cd esti," (N. Iorga).1. Extrageti din text propozitiile completive necircumstantiale; indicati felullor, pre-cum si calitatea morfologica a termenului regent.2. Indi.c~t! functia sintactica a pronumelui relativ din text si explicati prezenta pre-pozitter spre.3. Care cste statutul morfosintactic al cuvantului decal? Ce tip de propozitie intro-duce?4. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista, indicati functia sintacticaa acestora.

H E .Se da textul: Constatdnd cd, in ciuda eforturilor de cti tiva ani, nu se obtinuserd incd

rezultate eonvingatoare, investi torul a renuntat sa ne mai finanteze proiectul,1ecizand ca, in timpul eel mai scurt, sd-si indrepte jondurile spre alii cercetdtori ,In stare sa-i aduca beneficii rapide si sigure. Noud nu ne rdmdne, in acesteconditi i, decdt sa reludm cercetdri le anterioare, cdci proieete not este aproapeimposibll sa primim.

30

1. Extrageti din text propoziti ile subiective, predicative ~icompletive necircum-stantiale; indicati felullor, relatiile fiecareia si calitatea morfologica a elementuluiregent.

2. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate grafic prin aldine (scrise cu uncaracter de litera mai ingrosat).

3. Analizati sintactic si morfologic primul verb care apare la un mod nepersonal.4. Pentru componentele subliniate, realizati, dupa caz, contragerea sau expansiunea;rescrieti textul in forma noua, indicand ce mcdificari sintactice s-au produs.

lOll"Se da fraza: .Presupundnd cd era cu putin td sa aibd de vorbit eu Pantazi, de care se[ega din ee 'inee rna!strdns, si lucruri ce-i priveau numai pe ddnsii :;i temdndu-md

cd i-as fi putut stdnjeni cuprezenta mea, luasem obieeiul ca, dupd cajeanulJUJ,ide-eat, jara' saf iu observat. isd mdretrag si sd-i las un ceas-doud singyri." (Mateiu~~~ .

l.Jjitragyti din text propozitiile subiective,predi()ative~icompletivencircum-stantiale;indicati felullor, relatii le pe care le stabilesc si calitatea morfblogica aelementului regent. .

2. Analizati.sintactic si morfologic verbele din text la moduri nepersonale.3. Anal iza ti s intact ic ~i morfologic predica te le continand pe aft; indicati, pentrufiecare, valoarea grarnaticala cu care apare a fi.

4. a. Analizati morfologic si sintactic grupurile marcate grafic prin aldine.b. In cazul celui de-al doilea grup, faceti cornparatia cu forma put in modificata:luasem obicei ea. .. (in care substantivul apare nearticulat); stabili ti care suntconsecintele pentru analiza sintactica a frazei.

IV.Seda fraza: Interesati sa gdseascd intelec tuali atasati, apti sa ocupe posturi de con-dueere, guvernantii programau intdlniri intre patru ochi, incercdnd sd-i aleagddupd necesitdti si opinii s i, apoi, sd-i convingd pe eei alesi sa aeeepte.

1. Exista in text subordonate completive necircumstantiale? Daca exista, extrageti-le siindicati t ipul de subordonata, precum si termenul din regenta pe care il determina,

2. Analizati sintactic si morfologic adjectivele din text.3. Apare in text fenomenul "dublarii unui complement necircumstantial"? Identificatisituatia ~iaratati in ce consta.

,1 . Roalizati oontragerea i1doua tipuri difcrite ri e snhordnnate; rescrieti textul in formanoua si aratati ce modificari sintactice s-au produs.VSe da fraza: .Pdsdrile, invdtate sa se roteascd deasupra a eeva inalt , acum, cd acel ceva

nu mai era, dddeau tiircoale si croncdneau a pustiu din ciocurile lor negre."(Marin Preda)

1. Exista in text 0 propozitie care admite dubla interpretare. Analizati si explicati ince consta aceasta.

31


16/74

2. a. Extrageti prima propozitie principals din fraza.b. Extrageti propozitia circumstantiala (sau propozitiile circumstantiale) dinaratati felul si elementul de relatie.

3. Utilizand un element de relatie specificat la 2. b, indicati ~iexernplificati alte douatipuri de propozitii circumstantiale introduse prin acelasi element.4. Extrageti si analizati sintactic si morfologic complementele circumstantialetext.

Se da textul: "Tot ce rdvnisem pdnd inajun cu ardoare: putere, parale, distinctii, nu numaicd, odatd dobdndite, nu-mi procurau nicio satisfactie, dar.md indispuneau, md iri-:tau, tdmdierile imi pdreau ofense, insdsi voluptatea razounarii 0 gdseam fadd" ...(Mateiu Caragiale) .

1. a. Ce tip de raport sintactic se stabileste intre primele dOlta propoziti i principaleale textului si care este mijlocullui de realizare?b. Ce t ip de acord aparc in prima propozi tie principala?

2. Aleg~tiTaspunsul corecttaindu-le R.ecele inc.orecte:_..i~' .'. ,.....In fraza .exista 0 propozi tie : a. subiect iva ; b. at ribut i~a;c. complet ive di rec ta,Dupa cealegeti raspunsul, indicati si natura morfologicaa tennenului regent3. Extrageti si analizati complementele circumstantiate din.text.4. Analizati sintactic substantivele aflate in nominativ.

Se da textul: ,,Banul trebuie sri meargd: if strdngi, il furi. E ca si cum ai opri un rdufara sa ai 0 moard" (N. forga)1. Indicati care sunt subiectele fiecarei propozitii, tipul de subiect si cu ce valoare apare.2. Exista in text propoziti i circumstantiale? Dad exista, extrageti-le ~iaratatilor. Indicati prin ce mijloc se realizeaza subordonarea.3. Exista in text propoziti i subiective ~ipredicative? Dad exista, extrageti propoziti-ile ~iaratati felullor.4. Utilizand elementul de relatie ca ~icum, construiti alt t ip de subordonata decat eeldin text; indicati felul subordonatei.

Se da textul: ,,- Poate asa sa fie, mdicutd, zise Harap-Alb, dar prea multeingrdmddit deodatd pe capul meu.- Ci ite a dat Dumnezeu, Harap-Alb, zise sfdnta Duminicd; asa a trebuit sdseintdmple si n-ai cui biinui : pentru cd nu-i dupd cum gdndeste omul, c i- i dupd cumvre Domnul." (Ion Creangd)

1. Extrageti propozitiile principale din text si indicati, pentru fiecare, tipul de principals.2. Exists in text propoziti i subiective, predicative sicompletive directe? Daca exista,extraget i- le si indicat i, pentru fiecare, felul s i relati ile s intac tice pe care le sta-bileste.

32

3. a. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate cu aldine. .b. Avand in vedere cali tatea morfologica a lui cdte, cum explicati prezenta lUIlainceputul frazei?4. Transpuneti in vorbire indirecta prima replica (prima fraza) a dialogului; aratati ce

modificari sintactice s-au produs.('VS~~~extul: .Ceea ce il uimise insd pe Tugurlan si i l fdcuse sripdrdseascd gdndul de

a-si mai bate joe de el era faptul cd ei, naivi cum erau, pluteau pe apa aceasta alo~ in atdta senindtate incdt era cu neputintd sri nu- ti dai seama cd acest fel de aji era defapt bucuria si l ibertatea lor." (Marin Preda)

1. Extrageti propozitia principala (~au propozitiile principale).2. Exista in text propozitii subiecti~e ~iprcdicative? Daca exista, selectati-le si aratatirelatiile 'incare intra fiecare.".:

3. Exi~ta 'in fraza propoziti i atriiri tl~e? Daca exista, selectati-le si indicati tennenullor regent.

4. a. Exista i h text 10cutiuIli.'ZU~~l$xista, selecfilli"-Ie,aratatiGareipartidevor~ir~iiapartine fiecare ~i analizati-l~sintactic. . .b. Daca exista in fraza predlcaf~ nominale, selectati -le si analizati-le sintactic ~1morfologico

:> LSe da textul: ,,0 constatare ce se impune oricui lucreaza cu manuscrisele este nevoiade a-si asimila grafia respectivd a manuscrisului. A stabil i cronologia tex telorinseamnd sri schitezi f iliatia versiuni lor care duce la determinarea vdrstelorfiecdrei poezii" . (N. forga)

1. Exista in text propoziti i subiective, predicative, completive directe si i~directe?Daca exista, extrageti-le, indicati felul fiecareia ~iaratati relajiile in care intra.

2. Identificati subiectele pentru fiecare propozitie, aratati tipul de subiect ~ivaloareaspeciala pe care 0 are in unele propozitii,

3. Analizati sintactic si morfologic componentele marcate grafic prin aldine.4. Realiza ti , pentru fragmentele subl inia te , ' in functie de situat ie, contragerea sauexpansiunea. Rescrieti textul in noua forma ~iaratati ce modificari sintactice s-auprodus.

'restnl nr. 13SINTAXA NORMATIV ARescrieti, in forma corecta, enunturile in care descoperiti greseli:a. l-am oferit cdteva cadouri acestei deosebit de apropiatd prietend a mea.

b. Lucrdrile elevilor cei mai buni vor ji publicate.c. Tezele studentilor acestia s-au rdtdcit.

33


17/74

d. Efectul medicamentelor acestora nu este inca vizibil .e. Mi-am propus evitarea oricdrei greseli datoratd emotiei si a neatentiei.f. -1plicarea hotdrdrii de curdnd adoptate inuimpind mari greutdti.g. Inceputul celei de a doua zi a viz itei oficiale afost dif ic il.h. Depldngem disparitia dragii si sensibilei noastre profesoard.i. Ca tineri proaspdt cdsdtorii i, eisunt in atentia intregii familii .j. Una dintre problemele largi dezbdtute afost integrarea legislativd.k. Zilnic apar sute deprobleme grele de rezolvat.1. Cali elevi au lipsit nemotivati?m. Celor mai multor sinistrati l i s-au dat ajutoare.n. Nu lis-a oferit sprij in substantial tdrilor fost comuniste.o, Ne-am ridicat cu totii impotriva mdsurii considerate injuste.p. Situatia cea:mai frecvent intdlniui este de abandon scalarq. Md uimesc dintii ei strdlucitori dealbi.

rr,Apar greseli d~ acord in urmatorulset deenunturi? Rescrieti in forma wrectaenun-turile in care descoperiti asemenea greseli:

a. Treizeci de milioane este 0 avere.b. Ma doare ca niciodatd ochii.c. Mi se trece cu vederea greselile.d. Mi se iau in calcul toate abaterile.e. Ce-s cu caietele astea murdare?f. in ceprivesc timpii obtinuti, concurentii nostri au rdmas ultimii .g. Dat fiind proastele rezultate, s-a renuntat laproiect.h. Jocul de tenis si eel de baschet rdmdne pasiunea vie/ if mele .i. Grija pentru copii si bdtriini au atras multe asociatii umanitare.j. Fiecare dintre noi ne descurcdm asa cum putem.k. Niciunul dintre ei nu hotdrdsc singuri.1. Din neglijentele anterioare decurg 0 sumedenie de neajunsuri.m. Important, pentru mine, este terminarea liceului.n. imi ajunge certurile din fami lia mea; nu mai vreau sa aud si alte le.o. Se stie prea multe despre noi.p. Mi-au fost dat sa vdd prea multe in viatd.q. Tipul structural de limbd, precum si sistemul lingvistic nu se poate surprinde

decdt in sincronie.r. Esential, pentru analiza constructiei, este acceptia data conceptului de "expre-

sie verbals".]j].Corectati greselile pe care le descoperiti, rescriind enunturile:a. Dau mare atentie acestei prezente ale mele la sdrbdtorire.

b. Sunt nereguli in respectarea actelor normative si ale hotdrdrilor luate.c. Sunt cozi imense la ghiseele de incasare ale pensiilor.d. Se iau mdsuri contra inflatiei , a coruptiei $1 ai speculantilor:e. Se intdlnesc reprezentanti aipeste 100 de state.

34

f. Conform intelegerilor anterioare $1 a calendarului stabili t, inuilnirea va avealoc duminicd.g. In cazul substantivului $i a adjectivului, articolul hotdrdt participd laflexiune.

h. Criteriul de clasificare al substantivelor priveste terminatia de singular.i, Cuprilejul Crdciunului si a zilei tale de nastere, i ti trimit aceste flori .

Alegeti constructia corecta, taind varianta incorecta (sau variantele incorecte):a. Steaua este echipa a cdror initiative/ale cdrei initiative/a cdrei initiative le-amadmirat.

b. Steaua este echipa In ale ciiror rezultate/in a ciiror rezultate/in ale ciirei rezul-tate am sperat multoc. Am de dat socoteald asupraa multor mi lioane/mul tor mil ioane/a mul te mil i-oane de lei .

d. Elevii a ciiror opinie/a ciirei opinie/ai ciirei opinie a con tat sunt puiinnumerosi.'lRescrieti enunturile corectand greselilede constructie, Indicati in ce constau aceste

gre~eli:a. Imi place de el, dar imi place si pe Maria.b. Faptul apartine de trecut, deci nu mai are mare importarud.c. S-a simtit bine cu ei s i s-a incadrat usor noului colec tiv.d. Nimic nu e bine, totul t rebuie de re fdcut, de corectat.e. Nu se meritd sa te superi pentru atdta lucru!f. In locu' la sefa, amfost trimisd eu.g. , ,Averea lu'femeia asta nu e curatd, prea efdcutd usor"

V'LRescrieti enunturile, corectand, acolo unde este cazul, folosirea relative1or:a. Copi lul care i -am dat cartea a dispdrut cu ea.b. Intrebarea care am pus-o la profesorul care a venit de curdnd nu rn-a ldmurit

deloc.c. .Dumneata nu vezi cum se-ncurcd lucrurile in polit icd, care nupori pentru casa sti i de azi pe maine." (J.L. Caragiale)

d. , In,teleg si eu atdta lucru, fi indcd nu mai merge cu sis tema asta, care, cdnd tegdndesti, te-apucd groaza, mom/cr." (J.L. Caragiale)e. Omul de l-ai vdzut e tare bolnav.

f. , ,Ai si dumneata cheltuielile astea, de tot zisesi" (G. Adamesteanu)vrr.Indicati pentru fiecare enunt, ce greseli privesc tipul de vorbire si folosirea elementelorderelatie in fraza. Rescrieti enunturile in forma corecta:

a. .Atunci il intreba cd di ce-o vinii?" (TD)b. ,,[...}si ei a tunci sa vorbesc acolo cd ce-i dd la[atd dupd nuntd?" (TD)

35


18/74

c. ,,[. . .] sa vadd toti cd cine cu ce cinstesc pe mireasa" (TD)d. ,,[ ...J pi urmd s-au fntales cd sa sa ie cdnds-or lua." (TD)e. ,,M-am rugat de el cd sa md amdne pdnd maine."f. , ,M-a intrebat cd vreau sa merg?"g. ,Jmi spunea des e e l cefrumoasd sunt s i cd ce pdrinti cumsecade am!"h. "Ma intreabd infiecare zi unde plecdm?"i. Au hotdrdt ca sa plece impreund.j. , ,Aflafi despre mine cad sunt siinatos,"

Selectati enunturile in . care descoperit i inconsecvente de organizare sintac tica sirescrieti-Ie eliminand asemenea inconsecvente; indicati ce tip de constructie (sau degreseala sintactica) "uni;~te" toate aceste exemple:

a. , ,Mosneagul, cdnd a vdzut-o, is-au umplut ochii de lacrdmi si inima de bucurie."b. .Credinciosul lmparatufui, auzind aceste, pe deo parte, I-a cuprins spaima,iar pe de alta, s-a indrdcit de ciudd," .c. Eu, cdnd magandesc la cele intdmplate , rna cuwinJe 0 mare tristete.d. Fratele meu,dupa.ceartacuparintii, nu-mi mcdpaSd-de el. .e. Cine se poartd . asacu familia, nu-i pasa de ea.f. ,,[...} unbanc.prost in toati i regula, [ . ..]pe care, atunci cdnd il aud, depund-

tori i nu schiteazd decdt un zdmbet vag amar" (Rl. ib.)g. A avut si el 0 casd frumoasd, si din faptul cd lumea n-o cunoaste, asta nuinseamnd cd ea n-a existat .h. "Cei ce cred, in adevdr; cd limba si scrierea romdnd se va indrepta dupd d.

Cipariu sau Pumnul , {. . .J, cu aceia nu avem de discutat"i. 1mi cerea sa semnez, ceea ce n-am acceptat aeest lucru.j. Faptul cd a intdrziat trenul, eram nervos.

Exista, In frazele urmatoare, aspecte de incalcare a normei lingvistice? Indicati inconstau ele si corectati greselile, rescriind constructiile:

A. a. Nu mai m-a ldsat saplec.b. Ion cam s-a ldudat.c. Mai ampovesti t s i altora ce ti s-a intdmplat.d. ,,- A$ vrea alta rochie. Mai avet i dedit asta?/ - Am decdt una cu defect."

B. a. S-au privatizat doudzeci intreprinderi.b. Petrecerea.concediului fa munte si mare m-a costat destul.c..Mlf glind('~r s n petrec vacanta la munts sail mara, cufamilia sau unpriaton.C. a. Asemdnarea dintre Ion si dintre sora lui este izbitoare.b. 1nfamilie, existd un conflict dintre generatii.c. Nu dau atentie la cearta intre copii.d. EI este unul din cei mai mari speciali st i ai nostri.e. Ca si co leg, te sus/in neconditionat.

D. a. Afost bolnav, dar insd, cu eforturile fdcute, a terminat cu note mari .b. Au venit toti, si inclusiv prietenii sorei lui .

36

c. Am crezut cd ne-am impdcat; ori astdzi a fnceput-o iar cu cearta.d. Desi totusi afost bolnav , a reusit insi i sa ia examenul.e. Pled or rdmdi?

- - ; : ; : ; t[nventariati greselile sintactice si indicati in ce consta dezorganizarea totala a acestei.,fraze":, "Considerdnd cd din cercetarea ce amfdcut-o aseard, cdnd amji putut pentru ca

safacem proces-verbal de ult ragiu adus guvernului s i noud ca ag~nti ai fortei pu-blice de cdtre sus-numitul propietar , dar am credut de cuviintd a nu mai cont inuanfCiun scandal, deoarece ne-am mdrginit a duce la sectie pe provocator pdnd i vatrece momentele de prima furie fiindcd pretindea cd pdrui la sosirea noastrdambele chiriase impreund cu mama si mdtusa lor l-ar jii1sultat si ehiar l-ar jilovi t, incdt de-abia a scdpat spre a veni sa reclame, care hoi n-am constatat fi :inddus.la 0 alta chestiune de aceeasi natura in strada Pacientii. " (I.L Caragiale,Proces- verbal)

Testul nr. 14GRAMATICA GENERALA 1LSe dffraza: , ,Dafiecdruia ce i se cuvine, iar tie ajunga-ti ce rdmdne," (Iorga)1. Ultima propozitie este: a. predicativa; b. subiectiva; c. cornpletiva directs.A. Alegeti raspunsul corect, taindu-le pe celelalte doua;B. Dati cate un exemplu de fraza in care sa apara celelalte doua tipuri de propoziti i,pas'trand ea regent aceeasi forma verbala (evident, cu alt sens decat eel din text).

2. In fraza data, verbele apar, in ordinea din text, la urmatoarele moduri:a. imperativ - indicativ - imperativ - indicativ;D . indicativ - indicativ - imperativ - indicativ;c. imperativ - indica tiv - conjunctiv - indicativ.Alegeti seria de raspunsuri corecte, taindu-Ie cu 0 linie pe celelalte doua,

3. Pronumele ti este in text: a. personal; b. reflexiv.A. Taiati raspunsul incorect.B . Dati un exemplu in care sa apara cu cealalta valoare.

4. In fraza, forma ce apare eu valoarea de: a. pronume relativ; b. pronume interoga-tiv; c. adjectiv pronominal relativ; d. adjectiv pronominal interogativ; e. adverbexc1amativ.A. Alegeti raspunsul corect, taindu-le pe cele ineorecte.B. Construiti alte patru enunturi In care ce sa fie folosit cu celelalte valori,

5. In fraza, pronumele relative apar in cazul: a. acuzativ; b. nominativ.A. Alegeti raspunsul coreet, taindu-l pe eel incorect,B. Dati un exemplu de fraza in eare acelasi pronume sa apara la celala lt caz.

37 .


19/74

Se da fraza: .Dacd ti-a fost la inimd, Maria Ta, sa md iei de sotie, nu trebuie sa rnamdntui de prostia mea si sa md faci a vedea mai limpede dedit mi-era ursit savdd' (Creangd)

6. In aceas ta fraza, apar: a . t rei subiect ive si 0 predicativa; b. patru subjective si nicioprcdicativa; c. doua subiective si doua predicative.Alegeti raspunsul corec t, taindu-le pe cclcla lte doua (se va face abst ract ie deaparitia altor tipuri de propozitii).

7. Verbul a fi apare, in textul al II-l ea, cu urmatoarele doua va lori : a . predica tiv siauxiliar; b. predicativ si copulativ; c. copulativ ~i copulativ. .A.Alegeti raspunsul corect, taindu-le pe cele incorecte.B. Construit i a lte doua fraze in care a fi sa apara, pe rand, cu una dintrecelelalteserii de valori.

8 . Forma mea apare in text la cazul: a . genit iv ; b . dat iv ; c . acuzativ,A. Alegeti raspunsul.corect, taindu-le pe cele incorecte,R Corrs trui ti a lte dotra-propcei ti iincerc, pas trand clasa morfologicacsaapara . la 'celelaltedoua cazuri.

9 . In text apar doua forme de dativ .Acestea sunt: a . ambele pronume ref lexive; b . am-bele pronume personale; c. una pronume personal, cealalta, reflexiv.Alegeti raspunsul eoreet, taindu-le pe cele incorecte.

10. In text, forma deciit este: a . adverb de res tr ictie; b . adverb de comparatie cu valoa-re conjunctionala; c. adverb de cornparatie cu valoare prepozitionala,A. Alegeti raspunsul corect, taindu-le pe cele incorectc.B. Construit i a lte doua enuntur i in care dedit sa apara cu celelal te doua valor i.

Testul nr. 15GRAMATICA GENERALA 2Se da textul: "Avea dreptate Goethe cdnd spunea cd cine pret inde a nufi invdiat nimic

de la inaintasi e un nebun pe propria-j socoteald. Dacd nufolosesti ceea ce aucucerit veacuri le inaintea ta, est i un incult s i un barbar; iar dacd vorbest i altfeldecdt cum se vorbeste , ametest i lumea ca un canar, care fluierd in coliv ia ! J 1 i , $1sporovdiala fa e ridicold. Dar dacd puterea traditiei es te s i se cuvine safie atdt demare inseamnd cd nu mai avem nimic de fdcut si cd PE. giindea bine cdndpret indea cd, deoarece antic ii au creat modele le, noud nu ne rdmdne dedit sa lecopiem? Dacd aufost vremuri care au cugetat astfel, lucrul se explicd prin [aptulcti au existat totdeauna oameni azvdrli ti inpanted de schimbarea lucrurilor si denoutate. " (Tudor Vianu)

1. Exista In text propoziti i subiect ive, predicative si complet ive indirecte? In cazulunui raspuns afirmativ , extrageti-le, cal if icat i- le s i aratati relat ii le pe care le s ta-bilesc In text.

2 . Formulati cinci f raze in care conjunctia subordonatoare dacii sa introduca altecinci t ipur i de subordonatc dedit cele existente in text.

38

3. Formula!i t rei f raze in care pronumele relat iv ceea ce saintroduca alte trei t ipur i desubordonate dedit eel din text.

4. Exista in text verbe la moduri nepersonale?a. Daca raspunsul este afinnativ, extrageti-le si.analizati-le sintactic ~imorfologicob. Construit i, pentru f iecare, alte cinci enuntur i (sau mai putine, in functie de si tu-ati e) in care verbele la moduri nepersonale sa apa ra cu al te functi i sintacti cededit cele existente in text.

5 . Exista in tcxt trei cuvinte subliniate grafic. S tabi li ti :a . in ce consta deosebirea grarnat icala dintre ele;b. in ce consta asemanarea acestora.

6. Exist a in text cuvinte la eazuril e geni tiv ~i da tiv? Daca raspunsul este afirmativ,extrageti-le si analizati-le sintactic si morfologico

7. Analizat i formele s i construct ii le in care apare in text afi si indicati, pentru fiecaresituatie, valorile lui gramaticale.

8. I n text.jn.afara de complemente directe i indirecte, mai exista ~ialt tip de.comple-rnentneoircumstantial. Stabiliti careeste acesta.si exemplificati-lcusituati~adin text.

9 . Extrageti toate adverbele din text, grupandu- le dupa dis tinctia: cu functi~ de par tedepropozitie - T a r a funct ie de par te depropozitie. In.cazul celor cu functie de par tede propozitie, faceti analiza completa.

10. a . Exista asemanari intre verbele: se vorbeste, se cuvine, se explicit? Daca raspunsuleste afirmativ , aratati in ce constau ele.

b . Exista, intre aceste verbe, ~ideosebir i de s tatut s intact ic s i de ccnstruct ie? Dacaexista, indicati-le si explicati-le.

Testul nr. 16GRAMATICA GENERA.LA 3Se da fragmentul: .Dacd dar in aceste rdnduri de introducere am amintit 0 luptd acum

impiicatii din mica noastrdmiscare literard, nu este pentru a redestepta violentavechilor dezbateri, c i es te , din contra, pentru a ne anita bucuria cd fntru dezle-.garea multe lor intrebdri ce mai sunt fa ordinea zi lei pentru vorbirea si scrierearomdneascd de astdzi avem un camp mai l iber aldiscutiunii s i ne putem asterta lao ascultare mai linistitd a argumentelor pentru si contra, din a carol' dreaptdcumpdnire, fara insinudri si prepusuri, va rezulta mai curdnd aflarea adevdrului.

Intre acele intrebdri care astdzi sunt inca deschise pentru intemeierea vorbiriisiscrierii romdnesti , este mai ales una, asupra cdreia ne credem datori sa atragemluarea-aminte a celor care iubesc limba romdnd si doresc dezvoltarea eifireascdin juna noastrii literaturd: este intrebarea neologismelor. " (T. Maiorescu)

1. ~legeti raspunsul corect, taindu-le pe cele incorecte.In cele doua frazc: a. exista 0 propozitie subiectiva; b. nu exista nicio propozitiesubiectiva; c. exist a doua propozitii subiective.

39


20/74

2. Exemplificati sase tipuri de subordonate introduse prin dacii (trei circumstantiale]si trei necircumstantiale) ; urmariti ca cele sase tipuri sa fie diferite de ceea ceexista in text.

3. Extragcti prima propozitie principaladin text si aratati calitatea morfolcgica a ele-mentului introductiv, Indicati ~iexemplificati alta valoare a aceleiasi forme.4. Extrageti din prima fraza trei atributive introduse prin clemente diferite de relatie.5. In a doua fraza exista 0 at ribut iva de tip specia l. Ind ica ti care este aceasta si in ce"consta natura ei speciala; nu uitati sa mentionati si mijlocul de realizare a relatieisintactice, precum si marcarea grafica a acestui mijloc.

6. ~Jegeti raspunsul corect, taindu-le pe cele incorecte,In fraza a doua, in afara atributivelor, apare: a. 0 completiva directa; b. 0 comple-tiva indirecta; c. 0 predicativa, "

7. Contrageti prima subordonata din fraza a doua; indicati.care sunt modificarile sin-tactice interveni te.

rr.L a .

b .

2 . a .

b .

Exista in fragment pronllme$iadverbeI"e1ative?Qaca exista, extrageti-leanalizati-le sintactic si morfologic." .Construiti doua fraze in care sa apara pronume relative af late la alte douacazuri deeth cele din text; indicati felul propozitiei pe care 0 introduc si anali-,'zati-Ie ca parti de propozitie, ..Analizati sintactic si morfologic predicatele continand pe aft; indicati valoareagramaticala a lui a fi din componenta acestora.Construiti un exemplu in care sa apara un ornonirn al unuia dintre predicate ,astfel incat calitatea predicatului sa fie diferita (daca in text este nominal, el sa.devina verbal).

3. Extrageti din text alt t ip de atribute decat cele substantivale si analizati-le si11taC-!~tic si morfologico 'j4. Exists in text subiecte postverbale (adica asezate dupa verb)? Daca exista,~extrageti-le si analizati-le.5. ~xis~a i11text Iocutiuni? Daca exista, selectati-le, stabiliti tipul de locutiune si ana-!;hzatl-le.1i6. a . Extraget i din prima fraza parti le de propozi tie introduse prin pentru si intru ~ii

~nalizati-le sintactic si morfologico ,~b. In prima fraza, cuvantul pentru apare in doua ipostaze gramaticaIe; indicati~diferenta morfologica dintre ele si aratati care sunt consecintele sintactice.'l

7. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aidine'M8. Comparati din punct de vedere gramatical urmatoarele constructii: "a. dezlegarea multelor intrebdri - dezlegarea a multe intrebdri;b. (in) dezvoltarea g j_ - (in) dezvoltarea sa - (in) dezvoltarea-j;c. fntrebarea neologismelor - fntrebarea asupra neologismelor;d. dezvoltarea limbii in literatura romdnd =limba romdnd, dezvoltatd ln literaturii.j;

40

a. coordonatoare - subordonatoare; b. cu rol de relatie in propozitie - cu rol derelatie in fraza,

10. Stabiliti cate 0 constructie sintactica sinonima cu grupurile: neputem astepta; necredem datori, indicand, pentru fiecare, 0 constructie identica semantic, dar cu altacomponents sintactica (pentru a putea raspunde corect la aceasta cerinta, va oferimun exemplu asemanator de sinonimie sintac tica: Ne considerdm geniali =Considerdm ca suntem geniali).

Testul nr. 17GRAMATICA GENERALA 4.L .S e da textul: "Oricat d~ firesc ni separe ea un artist sa se preocupe in primul rand de

legile estetice generate, nupuuNn Iua in nume de rdu nici interesul cercetdtoruluiis toric p!ntruvarietatea f~r.m~lW sub care apare arta si rdmtine o problemd"demnc(deafiluata inconsiderZ{li;e aceea de' a,se(ltiitaconattiile careproyoqc/icristal

Date post:	17-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	veronica-matei
View:	2,878 times
Download:	37 times

Teste de Limba Romana

Documents