01 Acta Musei Tutovensis I Barlad 2006

8/15/2019 01 Acta Musei Tutovensis I Barlad 2006

1/208

www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro


2/208



3/208

LUI R" ÂRLD

AG'A

MVSEI

n'OVENSIS

1



4/208


5/208

CUVÂNT ÎNAINTE

Mrca Mamaac

Pn adiţia şi pestigiul câştigat în cee nouă decenii de existenţă muzeubâlădean este ă îndoiaă unu din cee mai repezenative muzee din România. Înaceastă insiuie binecuvântată de Dumnezeu şi-au desşuat şi îşi desşoaăactivtaea o peiadă de ceceăor care pin munca şi taentu o au cut cinste

acesto locui şi în pimu ând muzuui bâădean, aducânduş o importantăconibuţie la dezvotaea ştiinei omâneşti Măuie stau sutee de atcoe şi atepubicaţi ca abodează o gamă agă de pobeme, din divese domeni ae ştinţei

Din nefecie însă n cei d ani de eisenţă muzeu bâădean, muzeu caepoartă numee unui iustu istoic şi aheoog, egat nt-o oaecae măsuă de acestemeeaguri ste voba de Vasile Pâvan nu a euşi să aibă popa pubicaţie în caespeciaişti instituii precum şi aţi coaboatoi din afaa sau din cadu sistemuuiuza să-şi pubice apid şi cu efo minim rezutatee muncii o

Gou istent încecăm să-I acopeim acum prin această evistă cae se doeşte unnceput, să sperăm, de bun augu Împinirea ceor de an ai muzeuui i-amconsdea a un exceent prej pent demaaea acestui poiect De atfe pimunumă a evistei va ddicat paa momenteo geneae de împiniea ceo deani pie cu cae o seamă de cecetăto din ţaă pecm şi ai muzeuui au susţinutinteenii pe difete teme.

Speăm ca evisa să aibă un pacus cât mai ung posibi pacus pesărat cu

importante eaizăi şi de ce nu succese umând să apaă sub foa unu anua n caevo pubicate toate studie ş aticoee ceo cae vo paticipa a sesiunieştinţice pe cae vem să e inoducem cu titu de peanenţă începând cu acest an

Nu voi încheia aceste ândui înainte de a aduce vii muum conduceConsiuui Judeţean Vasu c spijnu căa a fost posibiă mateaizaea acesupoect ambiţios

1ca m-s uen



6/208

CUPRINSMircea Mam


7/208

MUZEUL BÂRLĂDEAN ÎNTRE TRECUT ŞI VI ITOR

Al 2 ere er Me asâ Bâd dar f îdo ş clBâlad oe aor c le sefce ş sale ţe s eee d a careo ara ea a 9 de a de se care seo bcr de o aseeea sboare, deele r âdse l a â gea '5

a arle 191 s e bele acess d cre o â de eaş bor de clrde e acese eleg, fe c Gh. Cosaâcea cooe eesc oca eoacob Aooc, aldy ş c cocs şoal s acoda d lro roe

Belloesc, ce ca doa sa sâd ş Cs Naoal a sga sed ae

ce ca orce fos dce,dr d geerae d geera�e e cresc sa deola gâd aes o a el adsra ş aol l cre eeeor csgr c s

Mrca Mamaac

âd ree o oad de oc deoel eeer ş ele oasre ea al1 958, e bâde ds doa de 2 îceş era osesa aro cae deşea c 2 de se

aces oe îs e dse de ao de se de o a e d ceea c sa a d ce, a d c d edere adsrase oses a obe a aoe cdese eooal.

Al 2 a c ode secaţ e o, afos sa ec ss ese ee de boga real d obab d a ce a eeea soa s�

se lc becosc aces a elbâda a a r osesa o o sa�eo\oal a os sr s deschd d cc o eaee Bâlad asfoâdse, e se r ses, adeaorş e s a corec ss oraş aeeor, lsrâd îc o da dac a e eooca al L eoe de ese de a



8/208

Sedi Centa ş Casa Srdza) sa adăgateropeanl Palion Marcel Ggian c inegalablealor d patrimoni naţiona şi niesal pecm şiexpoziiil d Ştiinţee naturii Personaliăţ bârădene

Ca ş epoc sa Cabinet nmismatic, poziţi

găzdit d un dif i. v no r 1 Intra O

mwl

l mnc lo şi n c prpările colegilor

d ltrăO m d ca c s realizat n decrs ceor

o dcniJ de xstenă n ar fost posibi dacă t brădenă n ar benefcat de aprl noomeni deosebiţ care făct şi fac cinste cesteinsţii

ist ceor cre r merita să fie mintiţi n acescontext, est exrem de lngă cprinzând nm cu

onanţă n aţa cltrală a Bâradi şi n numaiDacă pentr primel dceni d eistenţă informaţiilnoastre snt lacnar, ceste ncp să i din ce n cemai bogate o dată cu an 40 '50, d când aminformaţii despre actiitatea nor speciaşt c MişDidesc Gheoghe Popesc cnoscu csode aanilor '50 Dmitr Tarază. Dar ără ndoală o

peronaitate cre a macat mai bine de tre decenixistenţ nsttţie a fost regreatl arheoog ş dirctoVasle Palad de nmele să find legată dezoltfără precedent mi n tmp dirctotu şifăă îndoilă mprn c coboto igurat

1 pmo 1 dmr d I poxmt d I 2 ncăper la

rn•f


9/208

dcvtă nvoilor şi pirţiilorpublicuui utoton şi trăincr ără lă modtitrebui ă pun că rămâne dece m mut ori mpriontde cee c găeşt ici

ă r ă n d o i l ă î n ă c e t ă c t i v i t t e d

dvoltre inttuţii trbuiă continue şi de ce nu ă mplic tl încât muzulă-ş tngă pncip euncţii cl de colctredzvoltre ptmoniului deonevrereturre şi nu nultimul rând de voricrpntru pubic.

t u n u c u b i n ecunocut depre muzee e

vorbeşte şi e cre n numeeunor intree pe cât de dieitepe tât d diver De petdouă ecoe muologi şi-găit un importnt oc nconştiinţ indivzilor şi orgnimor ocil-polticeloc cr t nă pdipu l m p l ş i c o n t i n u p r e c i m b ă r i o d t ă c uevoluţi ndiţilor conomice

tdiuU de cutuă şicivi lizţie Fără ndoilămuz şi impicit şi muzubârădn vor rprznt nmlnu I o urişă orţăcuturlă nouă omilor dinitm rvenndun cind n conving meni dmponţ de rolul p crm u z e e u r m ă ă îndepinecă n timpul c v

veniNimic înă din ce c-şi

propun muzeul şi ărăîndoiă din ce c v rliznu v v nic un en nu vv n o rlevnţă dă cunoi ş ături d noi nu v ipublicul n primu rând publicubârlâden el reprezentândun din rţiuni de exit inttuţei notre ără public

muzeul -r trnorm ntr-undepozit rece dtint unuinumă redu de pecilişti căror muncă r rămânn e c u n o c u t ă u p o t relevntă pentru mre pted in ocit t ent ru

e utes

prntâmpn o mn ituţie nouă ne revine rcin de găi noi ome detrger publicuui pre muzeu de duce muzeul cu tot cee ce dţin ncntrul tnţii Muul v trebui înă ă urmărcă un public dierenţit cnivl cultur ş ă pliz poi gm lrgă diritor nivluri de cultură ntrun cuvânt v rbui ă cunoştm mi bine pubicul pentru nţelege ce i ducepe omni l muzeu şi cre unt ştptările ctor Muzul bârăden prin totcee c v c pentru trzi şi mnţine intrul publicuui nu v trebui ă ibăn priul rând n centrul tenţie le cntitt dică un număr mre d cţiuni

dtinte publicuu deş şi cet pect ete extrem de mportnt ci citte(xpontor expunerii iormţiei ce decurge din cet şi nu n ultimulrând eicior şi compomntului pronluui d muzeu cr de ltl nurprezintă tcv dcât rpectul d ine şi cl ţă d pubc.

Audnţ lgă mpctul poztiv l cţiunilor muzului upr publicului nu ontruit şi nu e v ontru şi menţine uşor lip epectului pentru ctulculturl şi impcit pn public rprzintă cl igură pr şc

Relitt contmpornă n dmontreză n icr zi că bordreimpltă şi uprică ctului cutur detint publiculu trbui bndontădo elborre uno progrm complxe şi coeente pot igur tingredezidertului privind învăţ şi educre n ş i prin muzu.

Publicul p bună drptte prtind un nt tndrd l in omţlor bună

7



10/208

ş ese amsfer r semţale a, sa ş aame e msraerer sale

e asemeea aa d gd a mze ree s sfre ada sa degr dsal a sal a car zaz.

a d aegre sfesae rearee s se arde aeţe sr s f da

elel mze d lga sş rgazeze ş sşadaez aaea ş fce de el ş asease aeg. şca de ârs med şmc rmâe î sal desaa a mesajmzeal l desâd-se dfere r de mls rîdal mz se a ss ş da aesaa ea lza sae sae s dda, ar mee re mzel ae e âmaea elr şs mle ş aae m ar za gaza aaa şl za rgaza de ressal celd sţ rfes-mzegraf Ora de

desfşra şal maea dda mzal Orad rs desfşa mze s dereaes, Leae smzae remed acl emeae rem ş a ala mzel ae reg a de mârealza de re şal câ re es de aeare ea de la ee ese f ma esas decâa r

se adera s erm ş ae hareşm s e adam d mers eal emîs aâ d rad e câ am d e a sde

câ ma e asfm emcsale şf îdal lrae a a seaa ese ss aes mme cmre d mle şheazer fde gre aâ â ş s amdm de ş ra. Mzel ş sealşs fa ş fae ef sae e a e asl

mal asf geae de eeme daaa 989.

Asf ma ml îâm a eee d mzeelg r ş e ssleze a eg a a ş se seşe ma m de e mze em fea z cre ma deedeţ d aarae ş maş de

ega d â s sa c mzea

Bd s fchşl lal a deemla aa cme aâ de ecesa adeds mzeal.

ar deas a carae mzea,rse cle re mae ae deeseseţa r me rem ş a mz aea îeg ssem sa ea de mzee saeemeee de pdae eaa ş eescesl sa eşe mze ema rem ş ael d a ae r e se acâ d ml deza , aeşa fd sgr ae e da reae

asa e de a fţa a mzeer. aese mze s a e r e îş a eaee se a se rasfrma r s şeesar mţ ml ea îş desfşaaaea, dar î aeaş m a e s rez c de aae ş es e za s

res s ce srl m deereamzel ae ar î mzl, alcare ş asz ee m ada ese a el d alal rm 9 de a: e a a deaeaaes mze e âg c m face a ce

şe ş dee ş m sa secesa de a Cs deţea , r mraraş Bâlad d a r reera . . rm ş de ede se a gs de

8�c ş



11/208

SECTIA DE ARTĂ LA a 90-a ANIVERSAREA MUZEULUI BÂRLĂDEAN

La cep secl a XX-lea, Brad deafel e a aşe ae a esa sp cvci

char cş car, egse âd reeca acea e care a ees c ree sseeş caea câ a e

Aşa se ace c, la 10 aple 914 gp deilual ârld ontituiţ i ş-a ps sera pe dce p carese csea faea ze ac e gâd ca se declr c caracer

âra se deve eda ealae gaepf re Belesc, re, peada 9081909 a

aa rdcarea u l speca per a adps: o bibloă z ş pacec aşa cse spla atu de doaţi al dii , cre PraBârlad ac daa! 28 ere 909 ş sea dda

O cde esea nţa uui uu iau paiul a ot zovată Pr ca zel sse a era eve de par clra despiali ş râd d ge

C c a d nituţiil sa -a iliat aea i itţa zel acesa a ras

pâ al 1948 câd deve sţe de sa, aea ş srdea c ş paal, a PreBâad ses c sed zel d cldreacare era prpreaa pre aceasa spachelee de reee

acese cd ce care s cpa de saazel a deps ar e a gs sl per acs olţiil uzal ş a l valr peaele plc

Cf dcee de arhv esee ze paceca a fs pra sce a vl e

c srcr iă ca d al f a ecade groata a d d laae, Mdvade s ş Prppesc Acesea .a cpap al e, ar pa a cpra ... d ar aşa c ese ea careala C OAMNI BN N Â GLBÂ A Ş U OA, daa 29 e194

Aceas ceare p s fa fvlae ş rspâd Bârad ş g deva, cea câeva de cae a sa a azadeesrl ţarr, epcd s rea c

ţarea zel c s pa cs clcleaed aspa descper arhgceâplae ş a aes ssâd aspa dar

cpâd c nu194 pae d lcrrl d aae pe pac ar pa pac

t sei utOeT\

Nca ăutu

prv ca secţe a zel, era epse salaare a Case Naale ind asfe, pra epze ccaracer perae pza, deş avea prcp eac e sa ea ş preze psla dspzţa pc deved acelaş p dvad de aprecere ş e fa de c ae af da ş, de c , cha vae pe c cedecş a fac asea ace d geea

Cf dce ese ahva, aceas pead a cep, Bâada sa pc aa de pţ de a ş caa l sa pc avza ş car ege

ac acse apec p aa r ddceele vre, d de af despre papap a, ş ae (721923) ca perada 907190 a fs pfsr ddese ş cagra a c Ghg şaCdea

peada c a sa a Bâad pcr pa

frecv ca a Lra rzac, ge psa char delc csc caa sa şd s segze asfa ca a aş lgâdpee adva care a d p a dspaa saedrap d vaă

9



12/208

Sn bne cnscute relaiie de peene dintreast şi amia d !ac aifd n casa căia D mieHlec popsea adeseoi ca deael ş alinelectual, enru paicp a ntruniri e eme lieraresau audi muziae

n semn de areciee ş ecunoaşere faţă de acaeld de ndăgsiu de lteauă cre semna cupseudonimul Palda, ş de impicarea acesuia n vaţaspiituală Dm t Hâec i ae un caducnfateu n n cunsătr aer mâneşi ş nu

numai, ucrae dn ceaa sa nu dinte celemi buneporee cunsute ale astui n aceast lucrareDimi Hâlec a avu a mdel clega decncelae de la Liceul Cdrenu. pfesoara NathaliDoue cae a fst şi diretarea ExteauiSecnda de Fee dn Bârad ensin înina n anu7 de mama sa. Pra Oivari

Petul ese data! 909 şi n aea sângă js aeo dedicaie: no ami Wleld ncacion

Această lucre a ăcu ae din cecţia fameiVneld până n anu 193 ând poprieu d acanfd o donează mzeu cu onvingeea căvlaea creaţe cesui pcor nu poae vaoiădecât n-un mze

Pvind aces pet ulei pe ânză esteonvngăor faul că as os neesa deersoan cre o cnsidera demnă de a f

0

rerezenaă, creând imagine emn mle pau expese pshogice

Pore eceează u dsen pres sside o paletă de n ş gu cre c nedezvăle cie ş smţu de osa a asli

Dmri Hlc mprimă poel n aermonumenta exmat pi g dsisă un lifo ntr inuă deapă n ozie şeănd, un

val a feei domin de o băbe e epmă hoăâ, uchi pănzăo, nţelegăo ş i l s


13/208


14/208

coeziunea pă lor ăsând impresia că iecare poiunpitată nu fac altceva deât să dmonstreze că a fostată o primă idee pst care a reni, până ând

ear poin pictaă va fi în armoni cu cealaltăPortul dărut pinacoteci i bâăden a intrat

împrună c scrisoara d donaţi care a ost înămatăca un tablou n expozţa di sala mare de a sediulmuzeului espre acestea nea obit cu adâncăemoţi adeso un iu al Bârladului, dl prfsor dr CD Zlin, cnosct a unu dintr mai sriitorcotemporani ar n perioada când ra elecodrnis" na la Casa Naţonală, ş unde,dirc toru muzeulu d tun sculptor DmiTraă, îi puna o masă ş un scaun în aşa el

poziţonat încât aea dasupra capului portretu şiscrisoarea de donai a i A Vuă al ăi conţnut isa ntipăi aşa d bn n mmori încât astăzi lreproduce cu fidliat d care dată dar ma ales cuemoţie şi venra.

Prioada primlu război mondial a catdsfuncţionaităţi n viaţa pnacotecii şi a mzeui aşacum a cea în toată societatea românească ş în toatăluma

n peroada uătoare războiului este de remarcathotărârea celor car se oupau d soaa muzului şicar au euşt să refuncţionalizez spaţiul din sala marea Casei Naţionale und au fost xpus toate lucrărilde aă isnt la acea dată

Când rănle războiului s-au ciatrizat poposşt laBârlad pctou S ov n cariera ddactică aaistuu, enumitul ieu Gh R dan" s

înscri ca locl unde, n poada 9698 prosoind obţn ş tUl d profso dn.

La pţin timp după stabl rea n âad porl smplică n viaţa spiritulă a oşuui deschd pmaexpoziţi personală în pioad omienoiembrie1 92 la sedil d la Casa a ioală Expoza a fostbin primită d pblic da şi de presa ocală, motipetr car n anl uător 27 asl c rajat d

ast succs n pioada 30 ape deschd oexpoziţi personală la aşi ş o a du a Bâad îte 1 iunie1 ue, aceasa nd ş ma, doarec n anlşcolar 1 928 92 î găsim p tau arasoprosor la Şcoaa Nomală d osaa

Preznţa p c torui S u aaso la Bârlad şiactvtata d ci s-au ăsfân pziv ş asuprapnacoec ii Î l ăsim l 2 an 98 lăti de al imembr a fondator a soc ăţ sociaa Casaină d c S sc asoaţi car acăpătat ranu de prsonaltat diă nfinţată cu

scopul aşa cum ra s pult stt ptru a ăspunded stnţa cl două Insttu i d ctură muzeul şibblioteca

S aaso calt de ondator şi mmbrua acsti sociăţ a cotza u bai dar şi cu ucrăr deată

n ondul prmar de aă al muzel urază şaselucrăi între care un oret d sod şi cnci peisajexistente şi astăzi n parimonul sc

in totau lucrăor ne om opri doar asupa adoă psaj ş asta pnu că nl pzintă c

Sinii Vo, dn zona cunosc tui aer •ud >> şi a doa lucra u psa, u n apect alvecii cas de apă a oraşului e tentă n aeaşi zonă.

Cel două lucrări d isp raţi bâlădanădemonstrează că ar ist a ost atas d pitoresclpisauli din această pae a oaşuu, doarc nacastă zonă a locuit avâd ocaza să o recven zemut mai des şi săi cnoasă sto a

ste posibl ca aistl să fost mprsonat dama medieală a acstu o cnosut şi sub numled «alu spânzuraţio, deoarec aici erau pdepsţ,

prin spânzurar oţi ci nu spectau ornea ddrept a ctăţ

Ce două peisae bârlădne s maă ptundesen cât ma aproap d realtat nscinduse ncernţele studiului dpă mod nt -o maieră tehnicăund pasta ste ntinsă ins ssţută de o paetăcromatiă soară cest trăsătr dau o anmităpaticularitate cor două cări aţă d at doăpisaj car eprzntă o bisă din g Oa, altedouă rprzntând o casă şi n nac sau porrtsoldatui, unde pasta st dstribă n staturi groas

şi foar suc ulnt.Cele două epoziţi ogaizate la Bărlad d tav

araso a fost n pri lj pnr amatori d aă ar fau achiziţionat ucrări pentru a le ava acasă (pe arenoi lam ăst în coec în ua crctărilor făcute) ela ac iziţonat pentu a l dona muzeuui

n semn de preţur a trcer pictoruli prin Bârlad

Jta si u to eni www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro


15/208


16/208

�

i

ciiţioa-o după cae o şi aneă la Bâlad, ude ajung n 9 Cea d a doua lucrare pisau ispira din Ba, daa! 932 a na

mzeu pn ransr d a acelaş mier n au 937 ş car proal a os

odusă n epoţe alăur de portogra aiu a adus n aceasă lucare moul di eisajl caaHaulu aram da no aă viun mu mai ineică crareanoasă ia eviă amănunle esemniicaive, şepuind puă, onurândupaeţele şi oumel dealilo -o sndae a pauilo vzue d sus os Mse ş nd aces c s dae de cae dearor car se desăşoaă n sepenină o scaă pe cae ucă şi coboaă doăpsoae nvălie n misel vălulo cae e acoperă rprle. Spdosir d amosera pesajuli din cara Hnulu lcareanoasră misel peiauui da ş a pesonaeo e duce c găd la o atăcae aliaă anu 939 u pesaj nspia asului de mpurme

monae de la Siaia coidra un cânec de adio a acia e smadecinul zic şi asţiul său aisic. eisaju de a Snaia, coidera ca iidima luca a aslui se aă n olecţia cuoscului coleonabâădean dr Consanin Teodoresu, ae deţne colecţia sa ş ale douăcăi impoate pn craţia lui onia şi anume ucăe de lcenă alaiui

Pv su aspecu impui cănd au os aliae şi paicipaea laxp�i a celo două căi naăm căcara Han Ca a figurat nExpoia Gpu lo pa, din -3 mai 934, dsciă la Saa alles nmp c pes s a ga n ExzVa de pcră spră ş desen agpuui, descisă acaş oţe da cu un a ma âi n 935

Acsor lcă din creaţia lu i N onia li s-au adăuga p pacrs ş aeepicură şi grafiă) pov pn achziţ, fi pn doaţii

sima xpoiţi descsă n anl 928 aşa cum se mnţiona n aşigurau ş lucări di ca\ia unu al impoan ais Ion hodorecu - on(882-939). Asu ac pae din geeraia imedia umăoar lui tfanLuca Todor Palady ş Gorg Ptracu o geerai umăă şi pe Ncolae Tonia tea Dltrecu Francc irato Ncola

4

Dăăcu nru ai nm doa po pa di ei care peoadade c două ăzoaiemondal a consui guplaşir d e a pcomânş mee

C cudi xpiad a Casa Naţionaă a figa, a

ncep lcara Un oatonem care sub aspcemaicii se ncadea n sacelor rări eaa eoada 9 9 ănd aisa o moiia şi m aă dl� aişi ru a ca ope cemai speciă de ăo nscopu nfinăi nui muzeaoa

Lucrea de dmnsiuni mc44 034 uei pe on s e m a c ă p n c h b r u compoi ona sus nut duaea de semn, ralaăp acord dinr psajdeoa şi saa suească aaisuli

Pico penă cu mlăaecie cipl ui ăan u omoust, nua n panaloni şcămaşă cazonă da ncţa c

onc suns âgă o maău peisaj c u oon oaerdica, n oaiă� ş acord du-căămzi ş gisve repu n vaoar albl cia aşade imaca a măşi caas u sudiu de onom alu ăa tâăr ude desenle e agulos ş cu cuiaspre dând anlu, dvenioaş, momenlla

Alătui d aceas lcar nondu pima e ma afă şi douăpae ude asul aodeaăa mă maa Ame ucrăia o caacisică comunmaa daă ca o spaancremeniă cae s con ucsc dieie şi c voumeeoa m dn r Aă arc!a ma măr a Cotaa şin fct d un la ae piajese consi p conrasulormeo ş voumeor divsoeae n spau ş nnderamă a ap măi din prspivaunu i on di

I prmul pia atisocup to pm pau lcă c o

Aca t



17/208

conscie oare tmată şi cotstantă de oepomind d la vizinea uşo ponantă a dm stăide o vgeae bogaă dm ce n diagonală dncolţul dep al lucă costind u ngi asc csălpul neg de lma, r se dică seme pevela din dreapa planl do ol accidaeae ereu sut ritmae de consta nor barăcPespectva ese domnată total cotrast cu restu de

spraaţ nemăsraă a mări fect de lă la mae amosera este mairomatcă astl acodâd cea ma mare paesprafee linştte a ape măi stăiă de n soae careape ş ale cău aze oşeice se reeă apelemăii n coul dn deapta adce o coscie mlatăa nor stâci care se rdică pe diagoaă lipsesc dinaceastă compoziie şi doă peoaje, uşo cotaeadmirând ntro pozi�e de relaxae alnecaea ină au vas c pânze pe ciul apei

Sb aspectl orgn celor tei că din ceaa i

Ion Theodoreco compoziia n odatcoemnat a fost doa de Manoec trgacnosctă pesoatae a impli, docor coomieuntaş lbera ş fost misru a indse ş come nGve Gh Tătărăsc craea a fost donaă al1928 donaie care e demostreaă că eoule şdemesrie îtreprise de cei car se ocpau dedesee mzeu eau benefce s aspectlmoăiii cociior

Ceeae doă pesaje au os tasferate de laMiister Ceor şi eo n a 193 făâd pae

d c mai ssanal tansfer (n total 14 lcră) făct această peoadă piacotci ş proai ne dneacestea a ajs şi experea pemaetă. Dcreaa aistuui Oav Băcilă 872-194 nexpoiia deschisă an 1 928 igra o sigră caretitaă ăioaea nd temă re -a preocupama pi pe ast. lcrare fap u sem n d aisueazază cţit pastă îgoşată n sdi easce pe evdeţă roseea ş săăaea tuplne femei iere uşo poetat pr poa semprouşor gemiă ş mai ales lmată de aee

icadesce date de n foc ptec cae vi dedeva d deapta lucăii eemene ce amitesc decomponea smolisă a aei omâeşi de la ceptlsecolui a XX-lea

De altfe pmele deceii ae selu rcntâim această concepe smbostică ş ceaa lKimo l 1873-192) mai aes n poee carevor otrib la răspădrea gustlu smols Kimol a ost elevl li Fra von k ş caremprenă cu ai eev a maeslui munchene arăspândi n Europa gsu pet nee emete de

natră tearmitologă al smoismulDi ceaa i Kimo Logh n expoia din 1 928 a

grat pret ntitlat Pore de femee dn mrăcare deş n este da! l ndrăm nogasimboisă a magini mei o guă gingaşă, ânăă darmai aes elegată otă daă de vestimenaţa loasă şireioasă i de pălăria mpodoiă c o tânăra fnd

}a s uÎ

Ion Thdr-i

sprisă tr-n gest cet de a ne prv de sbrrie ma ae păărie

Coform aşl ami constaăm că n expoziiadescisă a 1928 gua ş ate lcră d aaiza



18/208

Petru Bulgăaş ra pz x�o; ţ 1 bbil u du lur u

u pi�


19/208

Ptr Bugăraş udaă cu grjă ll dxprsvă iu ca i d araa dscrpvăcd uu ll d pisaj valr dsblu alu d cul rcpa p vu şi dipsu ăi aa aclu c d auă

xandr Potin tty 187999 a spz xpzii pbabi cu duă lucăr ua cpzi ulaă, Cizmar atu şi cala u

pisaj di aşi, Brica ipovnacă d p Bahuab ucrăi al arisuui au gua a Salul Ocial diau 928 după ca au s asra piacciibărăd.

Cmar atu s rarcă pi rbusacsci cpaă biuă pr dzargurasă a bc ş ussi spcic uui aid cizăi, u ccurâd spr pura vaar aivuu cal cizau sus p c lucază pscăuul d uc

pisaj, pcu prpu dail u z d a

Pdul Rşu d laşi surpsă pul ui grasd iaă, văuă d prspcivă, şi ud aa sriuă d apa Bauuui, p a cărui a s aăasuasa csuci a Bsrci Lpvşicpii c dsază că iuiziaabsa păă vaar dcuară dsbă.

Szaa pică d adâc a pisajuui d iaăs spiă d rdiar a giurir bupr aa ică a ubrl ca şi pua

Ta ucrăr pra au igura xpia cucaracr pa gaiaă pru public, îcpâd

cu au 928 După acasă daă, paiiul piacciia ciua să s îbgăască pr acaşi căispcc, r au dus a csuira a ca c i a ui Jdulpriar, d ca p ai '8 di sclu rcu uăra ca 00 ducrări c ăsuă raa ur ucrări i paiiu paccii ssda ş cu dcaa ciuuu xpi pa, s gru dpciza c ipssc u ua va di acasă piadă dar şric aă a cu pvi a acs d

crca, cuar, să pră as d sub aspcul ·ciuuui, cpa căruia, aşa cu a vău guaă ucrăisa d aur a cărr cai s daă cuscu

}c msi u

psaliă al pcur d dipada bcă

Acsa i s adaugă ş ulur aşi a pu cuscu alcăr ucă ac pa di pariululr uz sau lci aş ază udau ui pc p cas-au cra aril va

ai xisă d, d acaşuda a ui pci u aprap

cuscu ca ş a,hc vdc d aă sa dac a l p s d u l a v â u l ş dăala au ăas la aa dcăuar a acl d xps au aus la vziu dlaă cul d ubă a u psaăsau d al pulu.

cuda ijlac piuau s acşia au uşsăş căşig u publc, pllr au cicula diul cuuralâsc augâd ş cciul

xsă u al uă d lucă u au u proa sc ş u d isc psal i a

7



20/208


21/208


22/208

Vasie Am em ne ceei pn ceolci die mzel pob de a oni oexpo�e ovă: n sala m a CaseNaţione pe eoaa 5 oobrie ombie, docmen ăz n hv mzeli

Exenţ cei dmen ee o dovdă clă fpi pe lângă expozi peneă oniză S e Casei Na ioae ce ce e ocp de

mze eze opog p� niă mă ddă inilo epoeCeee fo pobă, expozţi v oc n

imp ce că le ceo ii fondecţiei ind i n b piej pe oi ă căchi i doi

Ee pobl c doă d ce e că exene od eie c enă i W legi, epecv poe pej bele lcă de fă, de1930 ă o pezene n expoţi oă ce l ed mze Depe ce de ei ce

pi ei d\ 936 im ce codţii câd in fodl pncociDpă ceă dă W Segfie v decide o

expozţe peonă ien, n n 933 mă lnele ev ce de ip, de expoie din n934 Pi 1 936 Bc Pe d936 poib ă ăc pe dn ceă expoiţe

ncepâd c 936 v fi ceo meee din Bce n 1 957 expne cnocGleie Beeim dn Pi ăâne n pnăl il viei e

on Pe povne dn-o cnocă fie dnBâld popei e mpoe ipog deîncepând c ecol XXe pă ce mi epe pbliilo bâădee

Dpă expoi� de p, d n 193, o Pedecide Casa oă pi expo�e peonlăn 1933 i m expozie peoă n 1 937iţ i fo că l do31 de i

Dn ceţ c i fod eci de ăexiă doă lcă n peij qelă d! 1930ce cziionă d expozţ ce v loc n

ce de căe cnoc cee cllăAaemia rlăeaă i donă mei. M exăo lce di cp de băâ enă mixădonţie ăcă mei n 1 935 de fml ŞenG dn Bâld

Crsea oesu el de ele memb dinpl e exp l me, n l 930, de ăc l on cle liee Bâd in peiod 1 9331938 o eevl Ton i

n pmo e ă p lcăi, n pe n ei n 930 l pe do n n 1953, de

coecio bălăden bii n Bce, po.Rem Cc, e de lfel n cel domze o mpoă c din ce pcolŞefn Dimec n pej inpi d zonTnlvnie

Umee doă peije c emică mnă

npi dn o ăee o nd Ceoec - bi c pe e nexpoi� nlă g i de oeaeaAcaema ăan, iă n 1990 ncolboe c r Cosanneoores e i e NNona pielăbăoi pc pne 8 de de vă

a veil i epozi nocl pfeo

nive cio dcăo Cee n claede memb de pede d oo enineocă ce oi peoie i cel ce o emb m ăl npi peodă civă ee ocieăi ne 1 9 5-1 957 e e, e p pl că, n 1 930ocee c�o n pe ce o donpieci.

Depe Geoge Poase n docenăoe pâă peze im c f eev ceGeoe o pip

expoii d 1930. Lce n pe le ohizio de me ne de 60 e c ee en�o de cie, e epezei i i

căle ne de W i C oesu Peu G Poase exene fodl pdovedec pec pen o miă diece ae vz ce e- pemi elo p i ăce vo ce e ăe ope de e ce îiăe ev dn vlole coce i cocvepecce pc omâne dn piee decni e

eco XX-e oc peogvee eiiveD fond p de că m eo n l

p de i Goi Groe Mscu 1 885XX)Vasle Vesara 18959) Nesc ecXXXX) eon 1 o 1885-1936) ooriuCreţueu 897197 e căo ă pov pdoţ c e deilo înp de coleSioec

l n ee l decâ pimlibe l Bâldl ce ce n 10 pie 1914 n

clie pe ce o ve eneză ă depoeol peo 1 nooc poeoi GCosaescRâmceau Peresuoc nean coone 1 Em Paay i Gh.Aexanescu dep poeo de ce c ce confi ţe eli

Mi âi cle de dep de ov, Non dnoo de pobleele pice câ mp n Bcei făc ocă pincoec eeele cee � ind nvină o eede cole pe ă fcă donţ de ă zeli

Aide N Sone e l bă nmcel pi cvc d ed i find n om ebe fecven Bcei n li mpdponbl nn e d n dl Fnaei Cao ! ăide geeţi de nei conideţi doa� ineel,comp dn M. El ae EM Cora Euen oes

20

J mse ueis



23/208

n s a n n N c a e r uCmarnecu ş al

De ale , dspe prol claal N.Soesc aşe ciareru Cmarnescu ain enl eda 23 d aoc eaeaz c daa de 2eare 932 a ss cad

Fda o coe c ea Aecas ş eropes cr a e aşa c prezaor a os prezeţ oţ aceeecal lradoa prre caereaz ş N Soesc srlde ae oala d aor cca pe care o aea d depa şoc de or Bad

Gi G Mircescu rea c pesaj c ac ar o

crae e sena edaa ac de doae daa 1928dpa C. resc caae dedoaor preceaz aâ c şaor crr foaţ ae d of c o reze

aceas crare ars sasa flea de lcraea G Seura a Dumincăe ară eps al 1 886 a asş re a sea apara e o

ede a eopresosc sae G G Mrcecu

a pacpa\ a Saoae cae da 192-1928 ca ş d 193. presa erec a ap o see decoc la adesa as r carş cea seae de N Toza careapeca od deose paleaas

Despre In Nţscu p pree d oaa parcrs

a s c ca s jaoez cde c persoaa sa as odprar dee pore sea ş•edaa proed doaţe a1931 d paea al depacreşea D Aea. Poeceeaz p sceaa dexprare a aor afa aa ode

esaj a e malumbiei e cao esesea c r y s ce pae pco Vasle Veliaraus care os sde la Adeade A d Bceş A dea c oxpoz persoal a 1913dp cae a pacpa c rlaaea Saoae cale d peoada

:ca Is us

Pisaj a laj

erec pes afa coeca oasr reaa srcr a aese da eeeaea eras d specc presos

Le Vcu reaz c pesaj e sea ş edaa.Aor a os coe c Ncoa Toa p sdor de a laş al 92 pacp a Epoa pcoo odoe sa Bcreş deepe ar de Peraşc C. Baca Ş Dresc N.oa ş h.Zaropol epoe a cre aş a os reaa de N oza aâd eee cera cosc Cap de or"" presa e Ncoae Toa

a scrs câea croc aprecd od speca accre seae deos s coe oresc

l as d aces rp ese i Clc ao a docr aee acoae car de depa N Siminescu ş doae

2



24/208


25/208

pofesor de matemat a lce bâădne a fosdepua de Tutova ş nu n ultmu rând, un mecenapostuă cae, cumea irone, i-a adus sfârştu ve� nducis de un grp d nmc ae nu au înees căpoesou idicase Casa Na�oaă la Bărad şaăbsercă ş poreul ui Cua d la Griviţa omunăfoae apropaă de Bârad numai dn banii de dascălbne admnstai.

Ceălat poret tot un cap de bărn n uei deşi nuese datat es oaia Pars; probabl ă aistul areuşt să aungă n Franţa de und a vnt cu atstudu

n ambee poete astul dovedeşte scupu şinelegee pobtat ş seotate faţă d impoantatemă a poetuu, eovate cu acuratţe demonsăndcă modelee erau apoap de sue

ri Codoiu s-a născut n 24 ocombri 1897 ncomuna Băăşeşi dn ostu jude Tutova ş a fostabsoven n anul 1919 a Licuu G Roşc

Codru" dn Bâad.Conom declaaţior făcute n-un intiu apătn presă (Clpa 1 73 26 febr 1928) V.Condou aprecacă ncepuul caee sae este egat de ncdnu cudecuea ceu bădean unde ea eev concdatoat ue caicatu făcută n sl napoleoneanpofesorui său de mba română cacauă cooată ca a av cuaul să o expună n vtna une băidn oaş Această ndăneaă a ndgnat diecţiunea ş pe a dascăi cae au ceut exmaculaea. eaeaa ven tocma dn paea ceui cae a consttuit susa de

inspraţe profeso de imba română cae nu numa -a ieat dar a şi spjnt n ontnuae n aapofunda discpna desenuui

Sude admice e face la Bucureş undeaătu de alţ eg paicipă a nnara Academeiibe de pcuă sculptuă ş ară decovă de subcondceea pctoluAGVerona.

n anu 926 susne eamenul de pacta nspecialtatea desen ş cagraf după cae sencadeaă ca pofesor la Şcoaa superioară de comdn Poeşt ntre 929943 a funconat la dfeite le

dn capaăDebutul expoiţional se pare că sa trecut n

peoada c a fos eev băădea după re găsm cupatcpă a ep� de gp ş personale la SaoaneleOca d a Bucurşi, und s-a emarcat aşa cum adbutat, cu cacatua clorată

Cacauristul a avut şi peocupări n domniulcrtc de aă semnând o srie d conc pasicepub n al Clipa cu pseudonimul Caudl Vrgosemnătuă cae nu ea altva dect anagamareanumeui său

In fondul pmar Vgi Condoiu guea douăucă un pesaj ue intituat urună" şi data 1 9 6 şo coană, daaă 928 ambele dmonstând nceleunui cacaturst n picură aten la ornăle din aaplas românas, din primele deceni ale seulual Xea

Gor Crolcl ste autol un sngulucăr exstne n ond, un peisa uli data! 927 şiachţonat de Pimăra Brlad din atelie aristuui dnBucureşi penru suma d 6000 lei aşa um odovedesc documentee de acie, existent arvamueulu.

Asul oginar din Craiova şia făcut studle aşaa de aă bucueşteană paicipând n perioada

ntebecă a expoţiile ocae ale mpuu dupădebutu r a avu oc n u unei po�peona, deschs n Bucueş n an 1923

Pesaju dn coeca noasă se ncadraă nceaa asuui, menată n pesa vremi cuaprecieie: Cu o d unl zir crînc d n op d-lui Clrolcl do du di cr zor i impu fr o(Cpa 1923)

Pe C eănu l găsm începând cu 2sepembre 1906 profso d desen a Lul G

RoşcCodru n anul 1 923 expune împeună cuVigl Condou a Bucueşti peoadă n cae făca paredn dreţunea admnisavă de aAcdm b dpicur culpur ş dcor

Naua moaă ş peisajul daat 1 907 ş 1 91 1 senscriu n orientara existenă n aee plasicomâneşi dn această peroadă când aşi mitaunaura aşa cum se pnă ea fără inteen�a acvăsenmentală a astuui

De alte aceasă apecere o putem eind latoae ucrăe exstente n fondul pma pentate aici

la cae ma rebuie să adăugăm şi aptul că aşti arişş opeele or reprentă n aa noastă cuul faptuumateal ş a obiuu concet.

Pn această manieră au nrodus ştinobseae nereuşind să eacă prn matera luidăspre vibraţia umni n spaţu, aşa cum au ătinpesonşii

Umul gp de lucări car fac pae dn ceea no am numt ondu prmr şi de e n vom ocupan coninuae cupnd lucră smna d AxndruSmry Tc Sorocu Ncol Voşi u

ScocuSub aspu provninţ lucări au inat n fond

prin ranse de la Mnistel Cultlor ş Aelo Bucurşn an difri�

In anul 927 mnstul ranseră la Bârlado lucrad Al Sm 187933 u psaj inspia dnBalcic uli, nedaat, reaia probabl peroada an1927.

Compoia aduc n prm pan grandoaa uocln ars d soar al căor crst sunt mai aproapd cer, n mp e dino d aes dealur s văd

aprişul uni aşeă ş abas nnt al lu şimă, eemene c n oră o prspeivă sprituală anesfârştulu a innituu

Tc Sorocnu ste numee sub car şasmnat uăl Aur Cn 897969, născu lMirceşi ş ar ua dpul la aşi In priada

23



26/208

udeniei a een n arael ş uie de aă mo volnta, ără ni n ondu �e exiădoă ă doă auoee atel are n edeoebec u n n amle nae auo erzntă n i e mtutte n ozie rontaă eieuri

Fat că abee urăr abo idene aun amuzeul bâlădean n trnfer e l nie erezină

o oarere rozate Ce ete ă n nl 19u de a e 5- ez�e onlă aBureşi une ib ă o ezenat n nreautooree a a ş fo ranfera Ceaaă raefgeză n douee ind ranetă u n annainte.

n an 192 n ondl naoei nă nualuare eentă n atmon ână aăzi emnaă deiceVe92

Laea eă h ne nee n o naonaună nt-n eiaj Comozţia b toae

aeee doveeşe nena e are a avut reaialu N Grigoe a nor aişi.P u e. XIX-XX) grează n ond u

ouă uă nate anne-Mmânu y şi Geaie, omozii onenale e renatenia n onviu eiezanin

Lăe robabl a gra exoziia onalăornză la Be n măva an 92 laMaon ' une e ma mle ră niaten căăoie făe Ilia ş Conanno

Prezenea i m a a uin oeă a

trti i fd dn oonenaatrmoniui e�ei de aă e ă oblaea ăcondem că aceaă tuură ltează, e a oeocă c vao nonvaloi c nue ămae nanonima u aene viule da eerae de un etinneuător u ot atăe oe de eximae e daai eaea ş ieile de dezvolae e eromâneş dn eioaa ineeă

Ce ee ână l aaria eroadei ae nnadeanşaea li doea războ mondal muzel şiincote au ot ezene tive viţa uraă a

oraşuli etenţă ş tivae inue grae tuoeor are au nee ă mzeu neamnă şi coeide un amoniu

Deoarec infoaile ee inaoeă şi mzedn eoda dn eajma e e al dolea ăzbo ş deduă e tem dor ă uunem că n ot aetm a eitt ouaea en agrea ondorde eurtae a aronui aduna n cei e 2 den de cănd a nnat mzeu băădean

Pentu road e a ut ă neeea eluideal dole răbo mondal organizaea muelu şnac ând m ş e a ima aeeavă un ot aăte ntrebăi e rămândeoamdaă, ăă ăun din auza leidomenteor de avă

Cu oate etea unem nvnş n aaoadă de duă ăzbo ecaă şi onză a aă onoă generae e -a oat de mzeu eză

Paul Scortsc, Pebaj Constui1poleJ

faă de a ă, n anu 19 uze eee iniue e ulă de tt ub nele eMe m ârd" teân n ubone PrmăreiBâa

P es e - Geame

24

�caei ut



27/208


28/208


29/208

Port - Sprn(, copi după Schia'OIÎ

patrmoniu gaţe generozităi celor cae a ăcuteca taneând la Bâla un numă de ae lucă

tei porete i te nau moaeUnul n poete l reprezntă pe pcto Tr un aul o ână n cotm naţona ambelend ealzate n tehnică ln" concetzânu-e pnchilibu i monumentalitate făă a dezmni maneacademiă

Spre deoebire e actea n reu aaitu reete ă ină n numa atibeleboogce ale moelui afat la âta a tea, ar incecarea eită de atfe e anfigareningân pin bunăatea neepcinea e

epn de pe cipl acete eme uprnă n tmplni ndeletnicr cance mpenatie moae emnate a ocmentează

o tă oientare a aelor patice in aceaă proaăş anme acea e a mia natra, aa cm e peznta ără nci o neene actă. nterel maet aă obect net, aptu materal nt elemente ce a bază in obeaţie

t rămâne n acee ai moae la nalim ret e mtaţe peec. eamu rect, emitaţie peeă a u uoa trangă e

cifrează n mpoz�a ne reă ctea m ccocni e tg eoebtă a e celeale oă,unde eementee compozonae: maăupo aurecte repect prne c bma toamne merlepgute e oare n elemente ce e măeacompozie a tenc e aorie actile ae ecăement ealat

ealm irect, e mae peecă ettăătura eenaă a oe l C. D. Stah acea e aimta natua aa cum e pezină ea, fără nic ointeene.

m prezenat or lucrăre acto atit, n lottanfeat e la lai eoaece aceea au atpoiblitatea chmbăi tructu fonli ece ccâtea oentăi dentorii, emnate de pictor

repezentt dn eoia elo platice omâneti, cuoigine ieeanăComponta fonu adnat n cei pete 50 e an

a făc poibil ca, n anul , o da cu eitena nupecialit pent eţia de aă ă e oganizezepima expozţe pemaentă c o temacă axaă pideea pezentăi orentăio diecţo n aeleplatce românet e la fâtul ecoul al XIX până lapeioada nteelic, incli n cadrul acete expnerau o ezate doă paii e ao dee creaei . ona i St Dimitecu, la ncept c un nmă

mic e lcrăr mărt pe pacu pn oentareafondulor, atâtea te au fot niciodaă centepenu a achiziiona lcră din ceaa ceo oi at

Epoziia a ptut oganiată grae efoiloacelo generaţi re au reuit ă aune până n an4, cân mzeul a deent inte de tat un nmăre 00 e lcă, mogăt până n an 70 la 60 ebunui ae ecţiei, n e inta i un ond e apopuaă omneac

m pezentat ma n amănunt peoaa 470din exitenţa ecie mai ale b apcu truct

patimonului din oă motie n pmu rând, am dot

Po d. Ln1

27



30/208

să aucm omag şi preuiea noasrâ pe ceicae au gân ş eaiza nie e uă ş, aloe rând, pe a pa ă ce au făcugeneaie ăoare

De bun p rebue să pecizăm că mzbârlăea, id u muz c ordoaor e edeo pmărie dn-n oş m ş nu prea bogat u abenecia e îneerea rebue să aibă specaişi

pe eca s\ pe n-u mărcorespunzâo oece aşia sunt sing r sepo ocupa de o isie cuă a de speciaă cumeste cea muză Aşa s fe că n peoada 9702004 s e aă a avu un sigur mzGoga re arbui să răspă e eea nsm exsnţa şaivtăţl specc ce

Cu oa es si supravi şi amapia hia oa bine devnn una de cele miacive se al zuli

Dpă oaşea oae n a componen

oduli cr o asa varia, işa c. coformnoelo m cu ntocme no program cuobecive şaăi oe oete.

a ntă neam oriet ăe aciziţi dn ceaiaaşio onsaa i prioa intecă apoi amlza eoe noas pnru consuia unui fondde ată coemporă romnescă după ooce foe entă

Deoc gija os iuinea nosă aă deooar plri atine cr p pacsulanor sa ovd erm e bne ent eţe

dore o p dr şt lcionari a dvendonor ş devă p cltuli a scie.

Prime noste ace olecioar uneut cu d l anl 1710 ul ntrecunoscui econa omâ cae ău o pasune

pnu orieă ş m orelă, ca ş pentuaa eropană pn cae, şa m resc n zulunui ooar eui m e Mae Vnfel ş nulimul ân pe mzcă e ael asna drMarce aned ş eda se epcă prn ae căs- născ asa d. lsac anel aşa cm am aătatde sdi os nde exsa u ma culrallva.

Colecon Mae Vane a cos oaebe paimol uzelu, da ma ales a ees olş impoana stiuie muzea Aa e explă pl

că, n al 9 onează o pae n ima solee gpj de piee aă deatvă şi ăevade plasi cea�i aris povennd i C Jia lr a ond e a us apma mae mia a patrniu sub asecls oecior ş a domeil.

n an 96 c leul nu smzio envesăi a 9 de ani a aşta l ioae oaorganiza de sa de aă a mzeu, a paicpa caivia ş pf Şoan C aas oze perprima aă prf. Ral Şan -a vo sp

a Baui pfesol iveia Io Chcă lacea da io stul Oogc C.

De asemenea a vbi espe cea p IoChcă, espre ienle coleioau e a face odoaţe ş ma ales pofsol R Şo sa aăasps de a acli escea i dalog ecoeionaru o Că ş uzel bârlăn

28; sei is



31/208

Rel de b ug ce cu cu geeosc l don� e c d p. on Ccu 1 982.

n copoe coee do d p onChc bunur d doenl e decoe cupope oe geu, poed d cuoscue eopee pecu ce cu g C po pune ou sub spec uerc f d celeuopee Aele psce eopee su bne

rp p pc c sclp. Colec cupn n fod c b dn doel rheo, pepodeenă, ond, de ppronesc, de poee ceno ee dnă s

U cpo p coece l cose pl oâes c lc sece d celo cosc dn peod eblc e repee conepo, d o ceeeple Al Ccuec C b, 1 esc

Cle o pon coc e c

do posble l 982, s ep de b sece og u 97, o pn pblc pn p ccl colc d. Mc nel ohrcă - ug e done p . ef cesch 1920199) cops d popl roâesc os prec coe pe len lce secoele s ce se

pre c ces don s- c deepe osue d les îboge fou de

coeo oânesc Aces fod s ope b sfeo ob�e d l ucr, pe bzselec fc de specsul se ce se dgădole pone d pe o ce u ccepolboe cu sec os ses ccepsă l d cu epo sne ec s degp orgn de specs sece

D cese po su fcu chz, c fos posb ue de b pe ce e Cee cese po d sbln ese pl c popo colbole sece c coo su

ol c do d pe oA d dod de go plscea ţ Chea Ghehe dn Ctneamţ Pa ea Cne ae MaeGa u l.

O cle de bogţle oduu d coepo esc u cosu dol dp o cuosc o d o sescre d Cosa eodoesc c dn ob d dee de c n p doe fce, d e c os

s pee cu eos pe u eel pn pc coce eorelpelo spec pe ce e pl caeu

el do cue de d. Cosoresc cob bog�e oduu de oesc cu uc dn c lo Adu

b re po e loos e plsccos d pcă c e� Coeub, pecu lcr sene d len Che d se Gg, pe dor p \ nre [ oepor decosc�

bogre .ponl sce ds odfcre epoe peene sc, ca spds l 993 cd lr d Colecţle de

epse s dug Coecţ d Cosodoesc, c odu C b, Colec ŞCosescu c c dn ul peod de ce�e cu os pofesol pco ŞeCosascu uc don d donee Codyel Olg Peo

o c eps Colec po Ucscu, ocolece e c u e de docee

cs coc� ps luc de dec cone pe e epu p c o p o de coeo u

ces, e e f dup 190 c ocole os bu l pr 50 d secoul cu

o fpu c u 993 uz c cpu sec dene do sg sp�u de se puog o e� en, ue Csda, op c lu d colcl d sepune do coec u g d

29



32/208

ă

ponaltaa pro ore laşc 350 e bu câ are paioulş alat e a n al a c�ei de aă n anu 00Bâadu, i. on Noecu o T o at ene i le a o oece axa p edaitcă ş ana lza ptru mae al aeaoe miaă. atei Impoan oai are

Aşa a ua ă la Ca eaea uui paiuSda imoi asa oment, pe deoace eia i meînepând dn a 9 n mu n geeral eau n ciă toaă dede oei ude sa ezea şi paţispa� nt aK acivă specce Ga�e ţeleei d paa

aul 2000 ca uma a odonaouu pipal de cede şicşi ş divii ontu od special a leifodui de aă contmpoaă a manieat d ing on anole nfost pob descie o ltate d peşdnt al Consilixpozi� de a nemorană J dea Va l sa nanat o â n a s c c ca r a c ida e cădi pecale petp r n t n d a f o doa Mace Guguaneec�onae t a sau două De asemnea m aut spjlcră d crea�a a pe 00 de Pimăe Bârlad care a ofet cuaş onsaca� oiat ocul cu ea ma uă

rtu expoiona au fost poie pe haa oaşuli ptr a eoranza in expe de ao ri di ca o c d ir aea ăded ca artş tlor Ea U adăposască donaia MarclChea, Cot Nea Pau Guanu.eag Coel asiec ş Mac Toate oule -au nalat uGgia n mn d roşnţă poearea uei ădi de tepet substan�ae doai făc atel coae erican, bnm piten a asui şi cuoscăto al

Cl a mpoant enment opi acstua pecum ş idicaaxpoiţona n vaţ eci a apă cosrucei dniiată a al 1 7 cd arGugan 2003 când 'a ost pedată devi a ăâd o noă ofe cotctor zeul. Acaăd do a e a cr a sa cădi e gua stă ncoetată n peste 00 de pse u lm 1 00 de ani la Bâad cucas-a adăa la fondldpete de t i a e ş fn c oa ta t

mlă încă de panştăA uat o peoadă de câa

un âd căia ost estaămiolimac dpă are peparcsl a 2004 saudeăua a me pe a a

umat la li 24 moenâd Paiiol epooa MaelGugia a os iagurat ndn cril ea aoa

Aastă mpo alzaredin u 20 aa eei de aaă de oat celeale sauperet n mi 30 d an dxisen aeta a fot cateacor eai de iteea recepând din al 1 sa ng

dar a ş lpat pt oauad ă abă u mu.

An 20, an dara iarcu peju pir o 90 d ande ee a ul, a ossăăor a seia d aă oseune ştiţ c tea rezţaaei âş onteoae peieze meeo aioal laptu menlu r cadlrea Pavlou Ma Gugan a

ost peenta a sdiu de aoae ealăi di aul 200

epretă erea une eape dnxitea scţi d aă şi naceaş tmp ncept u oitap n d ri uu şi a

săbăto ntau, d a 20 1 .

30�UM



33/208

Paviion Expziţinl M.Guguiau"Aspecte d poa permanenă.



34/208


35/208

.t e u www.cimec.ro / www.muzeuparvan.ro


36/208

aotăe geae i moe ea dea Rgnoaa eea a gea Doameiea Cza moe pe ae aare Bâadep o a nae Domi UiDaardox deşi -a no e a m impap ă A Cza ee n din f Bâaipoae e a ima e e n e

imp a ă e e p pen a aae . Ae oa mă âva an ao ezveă paă memoatvă ampaaăn ea ae ae e pepe ă aăt domni ar m apoi a ee an200 -a ezve o ae ae pezină peomnio ae ampaaă aa ă Caeamae Dn efecire a aâ e ezmămaaea apaenene i Cza a omtaea

oaă P ogazaea epoziie "Cza epoa a" peăm ă vm e ă ează a e e sorcă, o epaaie moaă eimenaă pe e ae a o naoeo oă pniae e a e e Capa

ăo Roâne moeeÎn eaa emai ae epoz

pemaene a p c eeaeaevnimee e a 188 e a peme pegă oe 19, mome eaege a Cza a Buuet Deae Cza a pct v a aee

evenmee a o in progoş lorCamae a papă a mşea evuaăin ai e a oe Sa PsbgCzampeă a a eolu�oai or aea Î prăvaa l 8 Czapatipă a eveeee geeae eizbiea evoe aivaia ntea 19 8 aoă ioneabeoae aiă Cza a oa o ee e n

pie m a ea e ăăab e Gaai aia de omaant a aae ooveannăn paă i pegă ee pepeaea oeii ncpateorn.

aea ea a ieeaă a epoze

-

� r utÎ



37/208

st fără doaă ca car surpid mşcarauioistă bălădaă mşcar car a cotbutla prgătra ş ralzaa cu succs a Urst u ucru, gal bi cuoscut căComitu uiost bărăda a fost dupăcomttu d la laşi c mai activ şi bogaizat d făcâd par o si d

psoaltăi ocal cum ar fi M.K. purauCosat Kosta,maoil Costi, IoaPopscu lorgu adu, Adi oscu şiumrara ar puta cotuaComittulbălăda a orgaizat mai mult âdurtuir a car au parcpat Acu Cua MaKogălcau Costac Ngri rur ca sdsfăşuau t-o oacar cladstitatavâd vd că autorităţl căutau săzăgăzuască mşcara uioistă Przăm cadu xpozi o si d imob car auavu oc asma â D u ma oosau fost ptru iusta mşcă uoistbâăd,matall ofrt cu goztat ddoama posoară Mou la mov pca doim să-i mulumm ş p acastă calAvm vdr dosb mauscrisul ucărimoogaic a fiului lui Costat Kostakupu Kostak cotmpoa cu vimtl da 89, pcum ş foar mult oografii caapar mobil a uor rutaşi uoştibâădi imobl ca acşta sau âtpgăd a

Dasma cadul xpozii amcrcat să supidm pi câtva documtul dtr dt momtul dubiagi, pcum şi acivtata domtoului ş acolaboatoo să pivd rcuoaştradpi iri xtm d proasă sttlgama d citar p car au trasmisobâăd i domitou ui cu pilju algr sal lalaşi ş ucurşt documt car s găsşt xpozii alăui d alt măurii la ditrsatAm ccat să ustăm iclusivactvaa diplomatică grată d actugic al omâilor car au oărât să ludhotărâr l Cogsuui d la as ş i să ralizzira aşa cum şi-o doau i.

Dşi rlatv scuă domia lui Al Cuzaa ost piă d impoat pracri, omâia dla 18 u ma smăa cu ca d la 189 ci

Aa se 'ues

7 a d domi Cuza şi colaboratoi săi prtcar şi u bârăda M. K. puau, aulaboat o sr d lgi car vor aşa omâiap ba oi modrAcst rasomăiprofud sut cioa t şi cadul xpoţ şimă gâdsc a documt ca fac rir aforma agaă a orma lctoală la

scaiara avi lo măăstişt i latasomăi majo d cadru amati şi mutat măsuri car vor ac d omâia u staou dm d scolul omaa socităţiiromâş iiată d Al Cua şi cotiuată vrma rglu Caol au pgătit truvimtor ca s vodua a sfârştul sca XX la cucra idpdţ d stat aomâi, iar cva mai âiu a cputul sc.

XX dsăvârşra uiăţii aioal.D icir ptru istoia amului

omâsc poca Cua s va sfârş mult pradvm şi pra brusc ş ăă îdoială drptptru cl car şa pus prcpra voiapura d mucă corcttudia suba ţăi a propăşii i

xpoa s dorşt a u omagiu adusmarlu domitor, dar aclaşi imp şi u act dustţ p car o bâlăd trbuia să-I acm mmoia clui mai impotat fiu al său ărădoiaă tpridr ostă st absolutmodstă faţă d mrl mau osruataş Cuvi rost d ptul şcolaboatou său, Mihai l Kogălcauusază p· dpl aimaţa oasă. AsflKogălicau spua cu pilu ualiogat d dcsu prmatur al Domtoruluică atâta timp cât va ava aa acsta o istori,ca mai frumoasă pagiă va i ca a lui Al Cuza.

u dorsc să ci mica ma tără a aduc v mulţumir tutuor aclor car tro ormă sau ala ş-au adus cotribubţia lamataizara proctuu ostrust voba dcocioarul bucurşta mil Puşcaşu, D-aposoară la Mou, Postul d tlviulocaă lvSat Arvl statulu-aa laşMul d laş ugioasa acău, GalaVasui

35



38/208

GÂN D U RI A CEAS AN IVERSAR

Aul acesa ul Vasilea· a âpia publicul cuo se d manstr cuual

ddi mpr a 9 d ai dxenă a mueuu ae ceci sc penâd eva up raiaea uno pozpermaee ş sesiun decmuni ştinc

D a c ă p â n ă a c u menmee isorc-curalale Bâradlu a st pena cadu or pozii mpaesau mpozoae astăi publicul

bârlăda ae posblttea cap r a za ea e p o ţ ie iprman - nuată de o Băadul cuual a sârşitulmul i• vnă o de câtor smt nvoa de a s rănspiua

Aşa cm a s gâdăxpiia crdem ă reuşim caprn rmdil manuscriserogailr căo ş ucăor

d aă (pvnie din colcilmuuli sau d a coloarbdn), să reăm n fagmendi vaa culuă a Băraduuperu peoada sec XX>Es adevăa că am dr săpezăm mu mai multe dalimtarea spauu epoiionae-a cndus a dea d a secace a s rrzntv atât enins�ie de nvăămân presă,

insituii de culură cât şi peuo pae nre pesoalălebărăene.

Locu c a n cad ruxp cupă Sceeaeară Adema bărlădaă,soctae nţa n 9 5 dpoeu Gerge Tutveanu maoTudo Pam ş pro TomaChrcuă ; sctate car ans nuclu manfestăo

cuual brăden Acvtateal t e a ă ş m p i c a a

6

na R

laea culu cale aal a acso mn uminate e1es dmauscisle şi pblcaţiil xise n xpz Alu ce ei membfdao se aă ş Aexand Vahuă, devet memb de are al Soă�

Academa bâădeană ilusa c eva publii şi cise aeaăPmă Bărad p car făca cunscuă dina d a dona unu dnporee ttău său eecuta d pcor Ggorscu Peul s a asz1la muzeul ns

Spiu cutui blăde se c sim şi n pzen atr gurepeetave:AcdAexad Phiippd G G Uu, G. Vb ConsnnChriă, Coeiu Moldovau V Popa ec

. . .Mmt mon n devoltra soc1etă rnş, penada moderă

a semna de ş motvara îniă insiu�ilr d învăţmâ şi uaş dezvotea prese ss Regsm evdena, n as sns n xpoţŞala Noală nauguat n 1 ş il "Gh R

Crnu

_

augua 16 evotrea nvămănlu a deat creaea nBărad, a uno instituii de cuuă scaliae as Naoaă SBlscu uz Păan 94> at V I. Popa»


39/208

Vao onsaate ale eratriomâne naonale de oneârădeaă s rezene neozie ms oo ă eza ăes, osinDmoae Zeen Ion oaLa Vasiu Smon BodăesMiea ooeno Oa Rs mae

are roeite d doalesritoilorl i seeme zlee

de i 4 a eui nânea âoaersonaiă ârădene se nBâad sa ate lolăi di aă imzeoa de a mzee din aiBrăa Vasu Bârlad âreoreaă Sesunea deomuri ttl «Mze aordeema eeaea

aorea amoil - domenilmemoasi» dee re a sa aaz desără Sesii au osteae de onria eoaoâădene i ma enudenirea dezoaea tr aei naoale rem romoaeaaloo aueie rid eoaaă a Băadli Temeeaiiano sa t e tematisesii n sensu ă a ost

rezenae o sere de ă leaeAad. Ştea Pooi de Dimiieaază Otaian Vasile Stoiaostant n Parene Vaet nSesr Pami Şea, Benedeode La Viztaea exozeermanee Bâradu l l

sâiul mieiui do deeiat e a de stoi ălăde,ezei la Sesne osntn Dmoae Zelein, on oana, SimonBodănes uia Vasi să aă no doa et moărea urennoie domeelor eKse.

Aări de no a aeas maiese, au os mal oa osain onstanies reedtee omsei de ur dosn Teodoesu ărra le adem mlmre noastre i onăm noinare e srii oert etr ot eea e seamnă at de tă.

Pui âădea i adesăm e aeasă ae o niae entruziarea eoe emaee i oodaă is de a ne reea ăsmeesa să sem ă eKoziia osiie ie e desăaea

no aăi ultraedate - smozoane lei de mzeu, ansă dee i mi eoziii emorare. De asemenea, om e u altedomente leate de ersoaiăi ârădee di te domei iă aăisorie dată nd eKdeea saili eozioa al see.

3



40/208


41/208

şiţlo nri vnimn a rm îninţar

Scii d Şin a, ida ărior şraliăi m xziţii a c�i c c -volnm rrafi şi ană oaă dăşând- n in 19531955, daoaă i ndcă clădi cnl i /

Di mr ca a onb n moddob a orm şi nia armonilicr a i mii f l Sădăcr V Paad rlo . Poşo r M V Poş a

Dă aii 1960 xoziţa annă i roanaâ crnzând aă daădoa d aă oală x dă modmaiă

Dă 2 ani d la înţa Sia d

Şi Nai mş n ai n a aaSrda clăr inaă n aimi li n ai n ar aciviăţil cţ adăşra n im. ră o lnăoadă d an din caza lii mraor dom i a i a adcva rlăii nioi mann ni cal ind ăra dz

Di 996 ia şi aivia inaiara o imooa ş xiii morar

divr maii nnd- acn aorica arimnili ml ro şi n

ul

caş i arr n circi bic a clcţr n ror cocţionaror ivţDmn a la coboărl c d

rofl dn ţaă ş n nma rin ia nrcibri d xiţii inn nă drcva din nrc mlr xoiţiil rli dă acă rdă: .Pet pţoase şiemproa"; Trofee cnegetice dn coeciamuzeulu şi cc paicua Fasu şi uz defaur n natur• Repe exotce Prdicaemeor ş potece an eimc, Tehnicona -mtu muzeae"c

n 200 c rmş n no aţ dmi clădii din Rlci nr. 239. ci oranizaă noa xziţi rmannă a c�i cma lora şi an din dţl Vli

Mz Val Păan ş n ţă Scţ dŞinl Nari a rc rn dfri rd d

vlţi, din vnnor dn n cionomi şi car corlo narl il da lnl ili n

cţii cnoc n n cndn dr şdcndn rivind nmă d i dn ioniza al cţi, r no

n ccar r. Miail Viri Paaina d rznţa ni nmăr d "26 nolcia d olo c ăcnd icmnroii rorai şi di ş ndclca d o din di on ţăi(aţi Mrdiona d Nţ ş d că).

3



42/208

Framee sice si pre pmu sei a s dcpei ulPşu Bârlaulu Demiarea ces a scă mae p de pr iv. rvic ş priv Ol Ncasv T pre clec s-băi cu apximv 100 de ps iledsprr i u mla de Gmphem şi pma d ps simirs( Lr

O clcie ă se cea d repeă de ccrţiui rascalrse ş eis va ş mai erzie cecae alrimele escise sle ispr ersiee şi me Cee uvei ş Dpesiua Elau Piml l eeă cese piese imiă rme eviaă şi biec cre d m sclpul id să

Cecia iie şi mamiere

r i eisră săz u măr mes pies p di ee i a de p.Dimi ă ş C

Cleci d cupde 206mlşe recle d: Dela Duăi lillmâesc ăi Ne ş cle reţelei idgrace Pdşlu Bâauui de pr Dmii rză,irca ae , Gbr a Crdeaşi li mur

Cleci e me cp pşmbi şi epl csea m pieseclece maa l mariae mueraxa Săiăcar ş e Euei pşi

Sec m cpid leci d plasperie şi ir hbaie pr presre şiuse parâ uui mă de 0 amilii ecadi ipue e ecsiseme ( pajşi urle,păui c ş cu e sărăură.

Nu xpiţi pemă Scţi eŞţele Nai di cdul ueui V ariză sub eericul FORA Ş FUN DN

UDEŢU VS es ccepuă ca u cmplsiu mr al judeulu pvi lr ş fucală emee selce sil i paleupleă ş piscă re cieece, rci şmiel

T xpzi su pree şape dirame, dcae cci repeă cpie ideă a medului ulrcrsic ei suis cele paru aimpurpeu elee băi risică ş uisicăumsee cul şi câev di lie dmel

ae auri: uie rsmmdu eracţiu aismel re eleT cle cic drame maell bi'se

raa cssemeDim Ecsism e păur

primăvara, surpr pvelişe a păduii de amesc

ud s p bs iie pl ş malercersc cucul mraru cu pj vu craraur e piă dmsm seu, ec

Dm Ecsisem d pădur v,preă spci e păsă p d vă

eă, musr c de vară şi mmer.Esisem e bală vara c păsă

spcice i d lu a Pruuui

Esisem de păue m Redă uspc i păil caacrisi eiiuui supi care se videţiă reaa rică de ip prdă prădă

Dire mmiere miv se rmarcăSREŢ vâ i lu 15 d căeHrai Eemie păurle d lcli aea Epu u Vslu şi declr eu auui 16Ecsisem d râ ira, vcă viaa amlr acs imp

Uml duă dime ăsăi ăpre dei şi Păsăi ăpae e şi de ap suprpii re cle duă ca de păsări speceim e ă şi aă, prec u i ară rlului lr mţie ecibr dlcsisemi

Su xpse se de cuibui şi uă, iecare s rmcă cibul e pi pu cşsu râuică cuibl id ue evăe

SLONUL CINEGEC su pearee e cerb capai ceb lpăar l de mis şiblăuri d rs scpu e câ im şi educapublicul viia

Clec de c ş mieae cupdeşae cecae aâ d epel sdmele şui Bâladul , câ şi d ciesle liicele ţlr Crpai, crsal şi ri d miă i elemaleice le ţăi _

Ple d lce şi leisc esercsiuă pi rame sc sie

care prv d l dir specii e mmiee cacer prbscdiei bur mbu, us cicu xpiţii pma s

cmi mur Lauiu Urschi para epiţei s ăcu sub ceşiţcă a dam pes e Cciu ep mil muzeelr Şiie N


43/208


44/208

S Ş N FORA Ş I AU NA DN J U DEŢU VAS

EXPOE PERMANENĂ

Me a o exiena a ai e peoade de oleîep pia ş a expoţe a li oiza n oaş aa n 9şi ajgn a ân ia iină Secţia de Ştnţele Naur gaeoaţie e vaooae oei e oi oie şi eleene e ooogie dnpaea Aoiaie e Văoare Bârla şi pr a e ereare şolear a pio eoga

Îep ode al eei red la aae de eeae aogăţo nari oă şi la oeaea alae paoni aăpăa aploare prn aaea piilo eograi: VPăraş Veli A Săiea, e ae râd exep aaşilo, a ăpn popaeo neiăţi ae e vaorie a eţ lor nari. Î erareade a e a epae ae lo de aii Muze .Vsie Pân", aplniea a 9 e a e exienă a ogaa o ee e epozipeaee a eăei eţ Seţa e Şiiţee Nari a eazaexpoziia peaeă geeil FLORA Ş FAUNA DI JUDEŢUVASUI a ărei erniaj a a lo la daa e 6 ai şi la e apapa peonaă� loale şi peiaş n oei

xpoiţia ee oepă a n oplex d ooga ajde pizâ eleene e paeozoooge eeene ioagailoă ş aă araeriă zoei oee e âăoare ealzarea aeeexpoiţ a on p ân e paţ ena aeea l ae o

Cristina Cr ta

Larnţ Urch

paaţă e p,peele i n epen-un e n dadpozţia o ând osccesne ogiă ş n o â ă

ieepeeţă Eepă opoa nepl şi ple eparla ş geea evech ş o aâ eeae peşe ogaelepe eoă şiijoaele e pee eieţă a aeoa)Av n edee ap

ă, el eie ăpeie vao ş oee el i ea aiţie aozaă ea e d e p o parea edaea şii i e a p b c l ziaor Seia ŞeleNai pn eaizareaexpoze peaneneaă â exepl1aaşo ă aore le a bne ndiţiş i n i i e ş mzeotehnce bogatleza al na dnaeaă nerea oăa M o o e i e ai

n a e a ăexpoie pe eveţă ziţia jeipe aa ăi, ogălearae eane ş

42

cae�u



45/208

o t o a ă a l c ă t u e as o a r e i e r e s r e mpoana uriscă şcuaă a aese zone.Deş ese amasată nru spaiu moest asupaa FL OR A ŞI

A N JUDEŢVL" eoziepermaeă ese înMoova ş dn ape uncă a narăUnaea acesteiaese aă de pipilecare au sau la azacestei exozii

Pen a deima

o a e a r e a meos-o ş pentru api n ansambu jeţulam epus pma saăat g e g a aaestei one.

i c i a e aaese exozii estesţiă e u elemento e mueee de

şiele aui: oamed e s c h i s e P r i n c i u luităţii de imp de oese unul dn nciile a e s a u a b a z ae x o i ţ i e n a u aaraesă udeţuuifin sursă n celepau anoimpur ş ierite momete ale

ei Sun prezetateeosiseme teeste:Eosistem de păuepimăaa vara, oamnaiarna, n care sunsuse elemene deoră (pădue de fooasecu seci e fa rpen,e op, ec; veeaieeboasă) dar ş de faună

caratesie amifeec ă p r o ( C p r f c a e o usuc(e/e eemsre( S c speca din expoţe nd

de taie mae şi naă ăuie e la Euren in ueul Vaslu anul 9 5 şi eent roeu alu 9; sări ragu(O/u /)Bby guu tezF oe/eb mierlaurdueu, g/ phyh, st Tudu p. ) bogosu hue gaia (Guu ndu) buaBobub e

Dioama E d b

şi ,Em de âu" iuseazăumuseea oeor avate alu de ele erestre.Sut cuprnse speilede rae săbaiceAnser sp.) rde oieps crisaus), sâc oşu(Area uurea ie zone, in ierse ostur lusran asel asecedi viata aestora Deş dioramele su deschise saea lo de conseae nueste aeată aes luru nd eta prin mcaea irectă a pesonauluala. Prn enunarea la sila proetoae ofem vatorului o coeeă a natu dar reem şi seza�a eene n nauă Aes lucu esetit de prezeţa materaluui vegea ogna de mijoace audo modeecae reau ăneu meoios a ăsăilo ar ş sunetul eat de facto

ma. Seitatea ş i untatea aesto iorame constă ş n renunţareala foocopi peee ma ales n lanul a diorameo şi nlouiea lor cumateia autenic eând asel şi senaa de ounzme.

Exisă de asemeea două vitrne de mămea doamelor toeschise cae sunt enumie n oncoranţă u pesee exuse rpre e z ş de oae ş pe de subliind aneantre cele două categoi e ăsăr ş neestatea protejări or. n două vtrnesuae aralel cu doramee sun prezente câteva iese dn Coeca Cş u< e pu n edenă aateu onsutiv a aestor veţuioare demue or ubul in aevărată oeă de aă (iţigo mjr)

n at piiu ae să la baa expoe ese ce ştncogansmee ind pezentae n botopul n re trăiesc, dispoia o ndu eosistemeor subind câteva in egie nauri: elaa pradăpădăto inuienţa fatoulu antropi asupa natu. Se evdenţa olu dea poeja ouăle ş puii ee ind smbol a peeuă speie, ş de asemenease exp pnt-o anşă mgraa păsăo ca aapare a acesoa lacondiţe cimaice a neestăţile de hană eşee ş pepeuae



46/208


47/208

Peucrarea os ş cornu u în gravetian orenta nsaţu caratonstrean : resurse reeoriu ocuaţ

Măle aoli retoa la ruceaouui şi orni de r tn u ggac a cl dnmicp-nisea daă din ploltl ueo.

n cst tp� a prsoi poe vorb d oaa ă d vaţ omior car foauuţ c spcc url on O al d iui a ottită crăie inedscilin din onmiiă saă la no a imi dror dn timpu glciaiuniiW din Ero

I ltimi d � ri aeoli di paiul

ggra aa-isen au dovedi au isat pau zoed e e piă şi nm:1 in mlu l Nisrl aiul moc al ise Cehău-Buda) Ban mijloc Pulu - oa Cotu-Miculin

Rpii4) Podşu oldovc on uor

vlo Din un d vedr lur onoloi n rml

dă o oca an curo augnciană şirnă în d t onă sau xn muniăiegvini di din ardigciar. prizări au onre pnu e reea oearea e se imun n or mat rme - osul ş coul, pe ca uo comuniăil uma n banvăor Bir şi Prut.

M ebui să aem şi ale rcizâ cu ir c d amae moa comniăilor umane u nme cone lmaiă âteva coordont ast.

npând cu rioad 125.000-7000 ni (RissW dnum tlnglar inor, după re a ua piglaci ineior (700000000 ani) cu merardbi de rcirăoru interga 4000-25000 ai)pn� o nălz iar aza ăoa (25.0-60 ani)ae lenglaarlui u (W).ConUnuă apo cunăli dn tdglacia'

Prn uare, ese nsar acum ă rţinem fu

e oe as eroad ai pcic connentuluiuopn au o fctua invesgii alnologi şieonto olaonae ao cu analiz C

S-a nrt n a doa jumăae soului l Xancionr uno scheme conole privind cluragravnull uiliâ obsail straUgra onaCeău v Bist) şi a Pulu mii (iicen şi einse desopei dn aă

Cerceăr dn spail aanean au ară oimen aleolică a cunos n oaa timpur a cluriigvei zone ma râns

vla mile Bre;2)cu mlu l Pulu;

) cursul ijoi l NiluiTae ce aii ae oeau muniormane câva cndii nurle care rereenaosaiea opm� nu pod climac d mamăntensat gacară, plnigacial ueor.Ne rrim nml rnd a depozit gogc c i preable lapeure (slex d Put sau N mnt d Crpi, ştul

M Brd

dAuda gra c gunconi ec). aeş mp cese văi or surse de aă la

(izvor nural cre nu ngeau) din car numau şiomei d şi rml d nime sălce (Rangifartdus. o pcus, Equu bu)

Prin mae sa obs ă ma ae aolcuui srior şi aume n dcusl culriauigci muntăile umane pleoltic e cntuntun pmeru rtrân n cadl co ri bainidrogc, nci de acceu la le d roc penu

rlrr.n ltra gvanlui onta, n poada (2000-2000) 1 2000 ruc scimbări impoan mai ale nzonele Puli ş NluiAr oc o ovaie când tr-odiversicr ilor ş vaanelor d ute dn sile

O iovaie anume nlcrolia unlor aduceo me cină n civie nomi ale omenlo

Ce două inovaii vor ge o a ra - olunclonlita nlo din iră n nul ă d� aine o lmă de pese 10 cm lungme rn percuie a ruşăis oina o nală cu o ingură uncie gaor burin sausrăng�o acum p o lamă cu dimnin nre 5 ş 1 O cm ua maja la un aă burin (dală) iar la elălal ungratoar ar e p larală n cAar al graorsrăngăocut burin-ăgăo c cobitură encoce)t

croliara a permi în pniiu consumareaun catii mi mici d rocăAcest fapt a pe gpuilorumane ă poată ă dpaeze la dian mi de laona u marii rime, duând nele d slx cardveid ndendn\ d aceasă condi

st ncar ă prcăm cum rotul unltelor dinpitră.Cal un şchii n pleoiicl inerio şi mlocau a un lme obine n paeolitil ueror dinr rocădură ebu ă e iasă Inodeauna ma prima oamjae pn reuşr entr a a lua o ormă nouăcorepntore ni acviă d tăa de răpun, de

despcat u d neztOc cu unell dn l puerali o al unlă din mn, os sau rn d rn sau cbrem şi confcţonar mbrămint ş i nlămnt

n ndiţle nd n peimel reâns al zone cusle de la Pu su Nis loia mană devenaaglomeată ar ruele de anătrmele de anmaleălbatc cae aveau un mod de vaă mgtor datorchmbă anoimpul şi plu n zon cu esurse d hnămai m gupurile d omn dvni ndpndn fa desursa de ră, l urau dinţ mr

Ae a av lc ampcarea oicumen cuurigravtien n spa dnr Puul mlc i vale Beintoate aiunl grveene din ultima onă e ntânşe alău

d ocl ll ilxul de Prutn f lă a grvetianuluareall e nde o Pişu Moldovnsc, pnă n zonMăuşten (Valu şi Buoru Galai) comniăl manecolpnd a r de Prut şi le d Caa la odsană d 35000 km

n cndţile lima gacia m innse su maue din ardiglacar (000-20 an BP) pa

5



48/208

piipă oo şi anue saicd aşe n pp o u a a ş

Pen e c d opi ei s d ula ete spe Maer ealre uleo de âăoa au os lnul din ediulnjrăo d ş nel ş ose, rezte di smălu su n pl oame şi a privei â s dind aav asl i ee.

Dea ol paeoi d d oi de

a u e pa ş pn n adevăr sigudaot nepsli o nll d pitră nu a fos pruse ă r uiae la pr aum- lmnu d se lizz ptr vân

Cha da Foosl e a s cpnen n a staă să ăpu aa pei să ă dn , îsă st n elpeisab

Văoaea a să pnă de amtaţe maoeea şi o ee pim, ul dşu ş ltieice ea spo ulu a totu o ataă să om

oosi cui osul a it ând

cnă p descort pd băiu pee dn se matia lul sa pta a nt ă poslbă de obre a

l de Pno' ară e aâ ms şi fa ă co ca se desnd şi po sal dr oa d a ca as el n rmaen dn vnă soul ndl ng la aui zoa ă s păstrărsu di a u cles dn miul njuăor ând sedespide

Paleoogii n a atnoză ă enu sueă eăldură esupăd o pură i me d 2 C âdse dzoă e saoi ui pa (Oeamage

d1l Rl s rerag isiv spe ocui adell. en ·siie u prs idto imi" sgu Aenda Booey

Rsr de lou n vaa Bs de l Lespzu st da C l 60 a la u i ln nv V a dta 1 0 300 G1268 ar v V 21 ±20 BP GN 5094 a Cou lgă Soo pe ist nvel os d! 1 7200 ± 300 ni GN 4 6 nvlu al l 2 5an(GN8)

I ml gia di spaţul o-nisn u �ş le s de iale pcu eque şi BoBiso, o BisonPsus Boj ce u umă ma edu u ost găsi ounCsnl P s Moo V Cou

e oslui şi li se e u tolnelelo d s avd u ae speci adet cse n, o se de ie po, goa (ăuo)pee ă sii) goee, săpgăole şpăcie e gse p şle.

Tici d prlra oel ş e onPul şi Nisuu i au os

1 pn adăire ne ici păă epo ptee ds ecior c bn p cz eă p ml mle păi l uu el s s oneaub sp pu tă c pueu ptisae pnpăr glor pn oiri roe sepeu one şi ugi dr gs e pn şluirdveeu vri ude s pl enorm see)

d p spă;2 p oi pdcle ce se pe

e juo un ş ml msve pe o pl de ges s u ol

llor tuşe lerl ce u prods srai pe spfpeselo

4) o hcă apăuă easă peadă peeă lel odetl fost peore b

d)At şeza de a se v. si

ş Cs şi CoMcn (Pt pe ş MoldvV Cosău ş Cn plcr cravea l liee cexu d u

Puui ă ive e eepzenă pănă en StRipci p vle Api Csaeucaiste ş n ae nvele oie d CoMcui

ve Bs ă a s tivă s la

Bua Lspe shib ba oi l Nslu aceactiite este ie astă oov MoodovaV, Căi Koni

esl dn şi t dupţioa se:

1 Unele u!jzat penr vâ:a Sug 15 ncea / 2 3

s o iă scă n pă, cae a aăa o tă dinn

er o ă ua su două elu disetiv e ta o ă d ln

A eu uza up poa sa parnca l dtaţ .Ln pătnd n co aluluiproduea emg eenă ş dpă o u r să pueasua

2 el te p ia)Haol

ont d-o plă dptughilănşt dn on de ren poi aţ l un cap, r căla ad oă oaă pă aea u oseaie c l e do pe de o dspuşi ob uvrle sp ă. I ăa ieir se a â ooai g 21 )

apoan semănăoa sa s unosc a

oldova V g 54 şi la Cosă\i g 4/ In piş ane d a Co-Micuii mi reooge prvnd pue scu ptol Roe, tebe c peze ă deventobu i l�rtu roogă i ţnosă Acast rlite plecă d l endu Pănsc,care lcă părue n raa su voul pău sbgd Acde Rome prii paliul Roâe,peă aol şi rea d d pl oi(ul pise desete de ut dl xulu da expl de plş 6 e s pen v de lcdin r de re u două clri, pem ş c dăe expi se e uA Păunescu

Aseme pocedeu geer denturoae, m APsu ese s dumepent harae d l Couiln. Uul dn cel e peom di pl ită se Csia Ssr Asesşea o lo\ oe d coextl plpue eă de Csn hus d e t din t, edometnd-se corespzăo copodeomea iilaă d A ău.

bOsia O ltă pisă iză l pcu a os A fs

relză dn m de e, m subţie vâd două peecde l dsp lteti (g 23)

Ale gor de onu dn pe de a clu de n

ciu (g 52)b) ăp g A g. 13)

p deosbire d cn obţ di pălba e s dspde di nu) col ăăp eo uă ps A o �rT ş l u di pe u u d siex, căpănd uă : pe lotş sp ghe

Aâd e p ui er u p



49/208

lgh\at, u ianl tă ăa copc, c cul o"e şte in p (snu l inmel oatei dna.

Ovaa d p dn d na fs uat oe e tr n ae �u ra (Bitţ PtNr). oinea d ameajara pme am() a pătul poxima! ş pu aea u aivA� ( 2) su nd p pc)(

Ap e ee sşi a aân oma nu o plngi

) tiz n pelea po n "ederea asamât aimbă ş inâme;b)� ob\ dn aş mai"â l ale mlor. u p detaşaa poi d E pra a pă n ş vâ e

AU!e g /ose or ş ase masive a me e

ca eiaă i nelt altel nt estu u d uz ee

fi

ei ze spai ao-iseane ahooi scs a mi na dn e maIe ut pit-gvu, n re ree

tn

actr r aâ di inenl pcum şer oaseo şi aeo Cara ni mdu d vj vt a mutâior me d oada 2301 2000an BPAcs c�\ d pactea ce dou

enom dvedi eistt cpacae

bva, re la pe o adape pm a mdu gca ce s d h d vâa şiUi f 7 a pu xpaae i eş

Iajee c şi o apă numai nde at esuse - apopeea

Fs Dida Jsz Kslowsk, Mcel Ote Leq p Erp Pa 999 p.ledr Păunsc SCIVA 35198,3.235265p 829 l i "Lnpog(Pa)93.(989) p 1235

u, Paleoicu speo ş ppao ldova ,

uce 197 p.72-74Olga Necasov ş Bai-Şibu n Caia IV 97 p12 exd y Capl XX, 1989, p273-276 (fg

5 Oa es şi M Bu-Şb p. ci p9; AexandrBomy p ci. p284

6 DA Sudy, Rin Ecnmis in /c Ag E,PhDDssnvud an Bomy � p283

7. Ibidem6. aa B Coesc e Căpanu Mari Cărum

Carp X 989 p279 M Bdiu X Inea Cgss f h

h/sc Scnc Fo-y 614 Sepember996 1 rat o 3 ses8 p. 209

1O I Boac, n L Pahqe Niiq aRmani n cn epn ş 199 1 p 5671 1 A.P ey�. Pici ank MovaV Kev,

1961 p45-1 2045712 M L rva 's s rnn ans

paiq spir zn PrMyn.Rpe ypgq n a es e'vltion des cues paihiques sr e eo d Ruai aşi, 1987, p 73 dm SCV 45 99, 3,p.280

13. Ibdem1. Ibdem5 AP e Pa/ i mz pnsv, Mva

19736 NMoroşan n Daia, 5-6 935-1936(938), p 1-221

7 . I

o n

G

B

ote

z

B

c

er

P

f

m

i

ea

u

r

d

e

B

s

r

b

ie

, l

aş

193 p 273918 M.Bdiu c9 M Bd, p ci20. AP Cy� p. 492; Il Ba. p c 22 Axdr Păesc i o"(P ris)

.93(989) n 1 p40143 p 12 idem P/oiic mc/ p Mvi, cpns n Sit şiP,l /2 Bucureş, 1999 ş g 0

22 dema Bm4nr", vo. ncped 200 22,2829

23 Cn Sste, •fu Wsi du

D

e

"

n vo ·Pns uiPetre Diaonu a 80de ani" Brăa, 20 12 , o J24 "L va s . ; im SCVA 45, 99,3

425 M vin c/ mi as zn

ca-pni //iq sprr vo "Eup a Pesoce s ag 2 nd ums eir ely & cua aapai LeBeium 1998 p 25-32

Bone ad horn rewokg durin Easter Gravettia n he a rea be he

Carpah ans

adDiester Resources. reerors occuaos

Abstarc

The tr een e ! of ewoin of ones ad hos n thee area staed n e Birţa, heP d he ie valles, whih d bn itensel inhaited snce the aaeoihc Thee ettemet beongedto he eaen Gvea ofhe Penglaia (25-1 80 )

The ewokg of the hon depnded o the presence of he rendeer whc was dsveed d and Lepezi The itr\a Vaey) a se nd Cotiuin (the dde P Vley, dv Vnd Că� The Mdde DieeVy

Te ncp tye of s md o endee hon wee he haoo nd he hmme o epckke d foish ng he e vrs

Oher toos mde o endee ho wee he laces wth csins ncsios

fobod ige which hd

ee vaits:a) aces w batera csb) nce wlh a incso

Srp ponts or skin aemblng wre also ade ofoneoe ad orw w be use of sie tols, oo (us capes ad bypolhnThe cltra he of he Gein i he aea etwee the capthians and the Dniester had a

qe chacteand reects an eeaed capact ofadaan to the enone

4



50/208

OBECE DE PODOABĂ NEOCE TMPUR DINMAERI DURE ANIMAE DESCOPERIE PE ERORIU

ROMÂNIE BRĂĂRI D E OS

u

vsga� sseac sau escoprile oidn ma jmtae d vac eeua siturle neoeneoe a avu dept consecinţ acularea neiiese mas doumetae, sr căria segloeaz ş aeface sece pecum piesee dooabă, d po şi d a moilieră e raliat divese maae Sd or cople şi oplex âme

ispensa oică m aaic sold vd cullereso Caaoga m raoal dscopă" e ş aşteă ă esaa valoresiset as ses l pre a fosînegisa n le doă dn, ma ales n ca ceveşe as antroomoă cramcă şi dsaaio du anmale

Sul nd soi

Dn pepiva ona ai sus ş sub imsunec al ceei roe (mai aes a cee faneze)n domel areoogie resoce i a oas sagisra tm dceni şi c dosbre duă 1 990ese oai n ssiaa ntrslui şi abordaeasisma a studiuli ri r n coiar pscat MDA sau a nd , cmese cunoscu adia domnui As gen paclade ndusrie a apăt la eputul paleolli supeorcua auigaciă) ş s-a devola otu crsur sie dl cultlor poor rmtoare,păn âu n v med Ea cuprinde aact e o are

ivsitt oopolic şi eno sv: un; a d d p a b. le au fos realza din ; d d (ren erb prior lan d aş n n dvş h d ş d bă c

lmel ci două dcni uni cercoroi ai prisori (înă ii a ds şi coină sduă eoui dica elaboi sau adatări! nicd meodoog vial a sdil IA re sasimilz m nscv rgres aca al

doeiuui espcv ngsra an ntera\ional

Col Bfdim

*

D-a Sz Meno aici laaa n pmrăn etaeareso d Romia) i ez d oora retaează T d ausv şi i aplaa meoogiacale dsope apd aeoc seoipaeoiui, eoltl şi ei tmi iaa oastră Beldima 199) n aceaşi im s-a elas sa nia valoea sema a loo emaral povenid dn aşe prso aae dpaleoliticl supeo ş pnă eo-eotc IBolomey,

Marnsc-Bcu 198 Bima 199 Bldma 200aBeldan 200 Bedman 2 Belima Sans204a Beldma Sns 20; Blima, Szans205a Bedima Scs 25b Blima Szn205c Belia Szns 205d; Beima Sza205e; Beldman Sa 2005 ima Sta205g Stans Bedn 0a Sacs. Bediman2b Szancs Bekima 20c Szn, Bdia25a Sza Beima 205b a Beima 2003 oat sse c biblograa pobeme ş isa eensvă aurâo pblcae pnă am vei ş ls bloaă a

aouli rncal a ucri d a wb:p//arheoogiulbsbio mm Rst aboooblemaicii scce a IMA psoe di Roiaăme n. n măsur ipo liita ca eodoeşi oiecive iin tbar tadiiilor sc escripois şncionalist nă t d prese oeulintre aee ele cu a ima coun, e sedovdeşe (o da n ls) d de neles gmaevrail dant adecva n asfl de dees.vecund date iliza e mc msră cva empea Bdi 90 Bui 187; Bd 94 Bri 96Roman, Pănscu 1996 l Susi 1997)

3

Pisee dab ş e o dn mari duanimal, cr s dataz n nelicl tp (clStrvş ş V. aa A) apa uei gamipolog vaate n ca s nl o bă din o dce os vav de lamiat o n e os panda e os co d dvi ci dlambahia şi gasrod d os, nţiivş valv d amlirnhia ş gastp; o ee ăr sa n pndrea vşmio- os nu

Universea Ceşnă •Dme atem• acue de Is, Spl Ui Nr 176, 4 2 Bueş� 53Romia; [email protected]

Uvestea «Lca Bag» Facte e sloe ş Patmnu «Ne Lp Bd oie N 57 55 Sbâna.



51/208


52/208


53/208

l . 2 ăă eolitmpuri din mei dure aimal dscopeit Româia: apanea cuuală

' F Su Num"Et p

p es

;

Câcea Hau (CRH) 2 Grădiil la

(GRI)

1Clj-N poc

- Gua acului(GB)

1

SrevoCriş

(STC

C - I I ACeişo Peşera de la Cauc

CRC

I IV Dbuu Sv S 4Cadovei (SCL)

I I B - V A Testaa - a S lscu"

2TRSVn NA) A G - "Căuia d Sus (GCS) 3

c p a bră\o d mae dureimae adopă c ferte edae n abelul n. 3 Ea nuae u c rigd den complt, avnd n ederecvee m care a sta a ba elaboăi sale,

ocă a alăţ apaie uor ase de aeac. Dumă oa d 4 pese op a fos reaizae di com dee pa d ale de lamelbraiae ş două din os

e cosaă aptu că unee dir criterile decascae aplicate lucrarea oasră teioarăedma 0a) au fos modie daortă rezuiiiatelor dspob ş a accesuu pesee ree

dscoperte N propum să im, vol apopiaasupra subectulu brăăior n mari dure anma cu uamplu studiu de să xut.

Dat nd aptu maoiatea absoută a peselor din

maei du animale este agmetară (icusi una dicel nalizat cu pilejul de aă - SUI 8) rolulfuncţoa d brăţăr a uora di ee se poa ssedocamdată, numai ipotc păă a descoprea uorexmplae tregi. Nu putem excud posibtatea ca unlde el să e segmente de padae semcircular saucrg (piese de cenură? - e/)

Tab 3 Băţăr eolitce tmpuri maeii dure amal dscoperite Roma crteie clasiicăr tpologice

iu

a gea

u

l

ui

Sub(tu:a sicoului)

(lga _

Dhs semccuar a circuar v2 Deschs p se subcircua 2 îgoşa Deschs cu ps rap se

4 Is

ovad semcircua convex-concav

4

peoat

f rect ngul r

g tughula

code sării seare prer a psod mae dure anmale descoee n maotabsoută ragmeare scţă probablă a disgrineioate sau sub acuna factoor fonomci) sapulor a subpor aantelo subvariatlor u poaea dc caacter proiou, puâd suferi emaiei maidse sa amp Ea se poa ăg şi sura pinpaia uor exempae ntegi sau agmnta

omă citeriilaributele dja dcla sau carpră aributeoi

6. RpeuEciu ol a bţăor d os neoliti timpui

uocut la or acuală umăă numa două xmpa,

provd din o aâa siui seăm contiuare datlasupr cotexului dscoperi or dscrrea ş aaapaamto spcc

6.1. Dbt-Tumu Sevn - Sch C/adov,jd Mehdiţ

Aşezaea pusaiâ es pastă a cir 7 km

aval d şira Dunăi din sctol Caanor, petoul sudestc a muncpiului Dobea-mu Svein(g 1 ). Ea ocupă o pou lug de circa 15 km a primeiras a Dunăi străbătu paa d est de cuu uipăru ş avâd o m d 68 m a de iveu uvuuCeă sau dsăşu cu i oada1965-1990 sub ndua d as ţ (uu

51



54/208


55/208

c lpa ş msp icd m te

62 Go o

n oru saui Ga au fos pisae ca 40de pu aeooi eprezed si pesooan ped ş eudale impi; d acestea,ă a fos cta stematc Una ditre c maiiman aş n i s aă la cir 25 km aval doaşl ooa Noă a 3 m s saul ibcova ş la k s al Ga n pul numit Căi\ Ss"g ; a s plasat d siuna ba dine uăi p erasa mioi a ului la poallali Căa Oaă spre sd aceasă tasăpiă r pra ala Go şi gaşul Căniiiaa iiţl o lg 1 5 km ş o ă�m de m npt ămea ei s-a micşoa la 700 m p amenaaealac acmar a Hdonalei Poi Fr.

pun Căia d Sus reăl aheoogicsau dsăşra n proaa 98190 şi n 199 sb

oncea d Gog aroi (MNIT c finanareaMzli Jdan Caraş-Svei astă Mzulanauli Mona şa Au ost etate 53 desni sprafe ş sete nsumănd o spraaăaaă 00 mp Aşara oitiă s tindap i 0 a ând imsinl apo. d 500 x 400 mP rasă sa găsi urm sporad e loure SaroCiş ără pl ale - IB) Sau desopt şiloat pese 50 d mple lin d spraaăo grop e pozi pmt u osii xtragea uli mae n zna ctrală a siuusl d tă epăşş 1 m grosim cprnzăndxlsiv pn apnd azei Vna A. A pt fidnca p az statigre şi tilogi e sub aze ie (A 1 -A3

Dnre dsperi s ieniază ramica oaeaatsă pnru ae sfază boa laj iic

5M B M

F g5

ăar d os descopiă n Caroul 5 a adâcmea 070 m Bord 24 Coplel especi este atribuiti A3 a ulr Vna Aefaul cae ne eine ateţia ste pbla mar d dr Gheoe Lazaovic ntreeee e poabă ocionae i oase cosideraemane st dss asel p e emur prforar a pua a amet (aarovii 1977 p 535483 07 pl. 8 Lazaov 1979 pl /20) al994 sprijl olu căior pesa e-a fos la ispoi ntr sudiu la Mz deea Caraşn şia, căe r Dm Ţecu şi r. Geol si. uturo adresăm mulmir pnt spjiu•oat

isa este cosaă ingl. supafaapi mual faa spoară) n paea aă a feţior a şi î orl aţii segmenli rmalpăli) dept s păsta crstă aloasă oasă,pă şi oae adră nără mei (g 5/3 67)

ioplit i silx ş ae roc le opoare şlte(dphilar, trapzoiale apo; ps cpCe m bogat mateal palofaisc d sa apasbfaei V A2. Boviele omes omă ; aă e ele est pzeă specia a mgns) eaă ovicapnele suil şi eleecr ş ăpror)

Obseai stigra in si! n disuie pis dira vouţiei ae a A n rei tape şprczra nor sinronisme înte ase etape ş atedspr, şi sinonismul d lugă duraă azaSarevo-Cş IV, petrt p un spaţi larg din Eopa esttraă şi din alai Croooga asoută propsă de dr.G Lrovici pn aza Vna A ese rmătoarea A1 4500250 b c 4250000 bcA3: 4000-3750 .c.

Maealee dscope n aşaea d la GoaCăunţa de Ss s păstraă, în majoritae, în oecleMeului Baatuli Monan Rşia loturi mici su expusn muze din Moldova Nouă Gorna şi a MN CjNapoa.

IMDA u a beefiiat nă e o rae a a aos meonaă î rmeni eci d ă esintză sa rează aaoagee or expozii Smeionză n a vta secfi d are a paeşi mrose oi e oabă: mărgele cilini dos pannive d ramee de oase uni piesconeionae di oas mane ntr ar cap de mupefora petru a pat a am, amente d oasport băţări din alva sicii Sndy gdsşa ubiaiile n ar se prentă IMDA d a GoaCăunia d Sus n a fuiat date siciete peru a utilizat nro analiă ortă, coform meodologctuae a că Aeatl a os pa'a asibilsdiuli dirct colecţiie Mzeuli Banatlui MontanReşiţa (Larovici 1977; Lazaroi 1979 Mant 1995 p226Aexa 1 r 1 O E Sus 996 p 3639 biblioraamai ve).

N 1 92/A 1 536

Maria primă di care a fost oeionată pi

es pză femală p fema) poximaă apă dbovine domestic a) xmpar având o vâtăma ma de 35 ai . 5/45. Deinaea a fosefectă 995 la soea oasră de aheozooiiDrgoş Mos şi Adria Bălăşes (Cetr e Crcăudisiplna al MNR) ăror e adsăm mmi şicu acs ple

Băţar es de p smirular având rloexconv i etremiăie peorat G (5/2) Ea ar oă eneală smisrcă asi mcă oulmas ş aple perforate ( 6. Paramti i mooenc a reztat pr aegea ş adape mooloeanomic specce a mteei pm. Pi plvaeepiie poximale sa rmât puerea î vaoar a esticipe ar pziă oă semisf a apl ememoc thic deve r ăă Asa ăare seu masă oexă aaom ş easoare a\ sroa a osa asp aaomcemoca ia aa neoaă ar spfa oă

53

www.cim

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	stef-stefan
View:	218 times
Download:	0 times

01 Acta Musei Tutovensis I Barlad 2006

Documents