PAUL IV. - No. 905r-111.

1,e'1 41

a]

01. to , jr O, : E11

t51 / *t . 51 2 J

to BANI EXEMPLARUL

114, - 7 , 1'

a

.A.1:2.22s. 'TC:).A.T

DUMINICA. 8 IUNIU 1880.-4,1ffit..c.ka61.416111i11111BIBrIBS77_"`IffliZna

-

.'.:5.1crt,

ABONAMENTUL:: I sal 30 ler, 6 hid 15 ler, 3 lunr 8 lét.

la Districts: I. an 36 ier, 6 hint 18 let, 3 lunr 10 let.,In Streinitati: 1 an 48 lel, 6 rue 24 lei, 3 rue 12 ter.

o

Director: D. AUG: LAURIAN.

Convocarea Colegielor eiectorale

Alegtorir colegiulul III, din capitala si dincomuna Urbana Oltenita,./ jud. Ilfov, se vor in-truni in ziva de 8 Iuniú spre a alege tref con-siliarl in urmatoarele secthinT, aselate .-pe culOrT

anume :COLOÂRE'A RO E

SECTIUNEA I, Cornpusä din alegetoril inscrisl inlistele definitive ale acestel colorr va vota inlocalul Ospelulul comunal, unde este si biroulprincipal al alegerel.

COLOAREA GALBENA.

SECTIUNEA II. COIT1plia din alegtoril inscris1in listele definitive ale acester colorT, va vo6;in localul scoaler Primaa de baeti No. 2, dinstrada Clementei, Sub. Boteanu.

COLOAREA VERDE

SECTIUNEA HI, Cornpusa din alegatorir in-scrist in listele definitive ale acester colorr, vavota in locul officiului civil din Verde de pestrada Mihal Voda.

. .

COLOAREA ALBASIRA

SECTIUNEA IV. Conipusa din alewnerii inscrisllistele definitive ale acester colorr va vota

- in localul Oficiulur civile de Albastru depe strada Radu-Voda No. 2 -

COLOAREA NEAGRA.

SECTIUNEA V. Compusa din alegetorir inscrislin listele definitive ale acestel colorr, va vota inlocalul scoalel de fete No. 1 din strada Lu-cacT No. O.

Cel 147 delegatI alesT de alegtorif coleg. IVdin capital& intrunindn-se- cu de1egati1 ale s! deurbea Oltenita si de cornunele rurale din jude-tul Ilfov, in ziúa de 10 Iunin viitor, in localulOspelulul comunal din piata Ghica, vor alege a-semenea tre1 consiliarr.

ALEGERILE JUDETENE.

CANDIDATI OPOSITIUNEIPENTRU COLEGIUL III:

" Al. VerieeauUD. Aug. LauriauDr. Diwitreseu Severeauu

PENTRU COLEGIUL IV:

I. Ra Haim. D. Naumesvu

Fee§eueanu

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine.

Berlin, 17National Zeitung" afirrna ca Poatra va pro-

testa formal contra ori carer decisiunl a Ptite-rilor in cestiunea greaca, ce va dispune ca partile

hotariasca. Tot odata Poarta a mar declarat cava privi pe Grecia ca pricinuitoarea unui resboin,in casul cand comisiunil technice se va da oescort& de un jumtate corp de armata greceasca.

Guvernul turcese a pus pe picior de resbointrupele sale din Albania de miaza-zi. Ele numra46 de batalioane.

. Berlin, 17Pranzul de err de la principele Bismarck a

fost foarte anirnat. Princesa i fiica sa, contesaRantzau, eran de fata.

S'a vorbit mult despre conferenta. PrincipeleBismark era bine dispus Mar: de. multe-orl si-aexprimat spreranta ca conferenta suplimentarava consolida opera congresulur i va contribuila sustinerea Neil in Orient. Principele-cancelaravea pentru fie-care oaspe al sn cate un buvntdelicat.

' Societatea 'sr-a petrecut in palatul Radzivilpana la 8 ore seara.

In toate cestiunile se va lasa initiativa Fran-cier.

Granita ce se va propune va fi rnijlocia intrecea propusa de Grecia si Turcia, adeca - unemoyenne entre les deux. -

D. El-M.1as a lucrat un meMorand. AtitudineaAustro-Ungarier .o reservntaA ca.si panri acuma.Ea nu va face pier o propunere.

In prima sedinta a congresplprAtitudinea,Au-stro.-Ungarier s'a precisat asfel ca 'ea nu va per-mite Mel cea mar mica deviare de la linia in-

,

,Pentru Anunciuri si Reclame a se adressa:In Romania: La administraliune, Tipogr.afia St. MihAleku §i la corr'espoudentif çliarului din judete.In Franoia: La Societe Haves, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.In Anglia: La D-nu Eug. Micoud's. Foreign Advertising Agency, 130-140 Fleet Street, London.In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Curter ftoingne, Stadt Fleischmarkt, 45, si la D-nu

Schalek, I. Wollzeile 12, Wien.In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten,, Pacht der Berliner Wespen,

Hamburg.fit 1

dicatarprin tratatul de la Berlin.. Tot o-data eaddreste ca decisidnile conferenter sa 'nu 'sl pearläcaracterul uner mijiocirl pacInice. Din causa a-ceasta a si prapus ea comisiunea technica sa nuploce mar inainte la delimitarea fruntariilor, lianaco nu se vor fi consultat mal intaid Poarta siGrecia.

/Ahglia,' Francia si Italia stint contra consul-ultimelor clone state. Poarta insa nu

voeste sh solicite nicr o ascultare- Francia pro-pune ca decisiunile conferenter sa aiba, valoarede verdict, ceea ce insa ar fi cu totul contraruner mijlociri paclnice. Orr ce s'ar decide, prin-cipala chestiune este aCeea a exeptliunil.

In teorie e usor, dar in praxa cstiunea acea-sta e. foarte grea" zise ierT un diplomat. Dacase va voi ca Austria sa stea in link;te, de sigur

"Italia nu trebue scoasa la maidan prin aceea ea, seva insarcina cu eseQutarea unur mandatal Europa.La timpul sol Principele- de Bismarck a propuscabinetului d n Viena ca pretentiunile Italier asu-pra Trentinulur se vor putea face mar usor in-ofensive, daca Italiel i se va incredinta in Orientvr'o sarcina grea de implinit.

Austria lima a refusat pentru raptly cd va pu-tea. baza pe Germania- in ori-ce cas: Afara deaceasta Austria a lucrat atat de ell minte, incatnu va putea remanea isolata intr'un conflict o-riental, -pentru c ajuterul Germaniel i este a-sigurat. -Serviciultelegrafie 1 Romti.niei Libere"

18 luniu - 4 ore searaParis, 18 lunid

. Dufaure a presintat Senatulul un proiect.de lege asupra dreptului de asociatie.

Londra. 18

Camera comunelor. D. D'Odonel a facut in-trebarile sale privitoare la d. Challemel-Lacour,noul ambasador al Fruiter in Englitera ; dar afost intrerupt de presedinte in aplauzele Camera

D. D'Odonel a renuntat atunci la cuvent si aesit din sala sedintelor in mijlocul risetelor a-dunarer.

D. Charles Dilke a comunicat Camerel ca Tur-cia si Romania n'ati tinut socoteala: pan'acumde reprezentatiile facute de Englitera in priv nta,plater desbagubirer de 16 0 mil lire sterline ca-tre compania drumulur de fer de la Dunare laMarea-Neagra, si adaug c, daca Turcia si Ro-mania vor persista, guvernul englez va trebuisa esamineze cu seriozitate decisiunile ce suntde luat.

Berlin, 18Intro plenipotenVaril conferintel se manifesta

o intelegere, cum nu s'a vdut nicr-o-data de la1856, in cestiunea orientala.

Paris, 48 lunill.L'Offioiel" pu.publica numirea generaluluf Clin-

chant in postul de guvenator al Parisulul.Mayas)

A se vedea ultime erf pe pagina HI:'.

BucuretI, 7 Iuniü-Era un timp and ne obicinuism a citi

cu placere ori-ce se scria de d. C. A. Ro-setti, cad de multe ori condeiul set ,

dintr'un motiv saü altul, scanteiat ideide patriotism, ne incalpa inima pentru-reformele mail ale democratiel.

Tot cuprin0 d'un aseminea sentiment,alergaram s citini Romanul", and nise spuse, c btranul revolutionar, repre-sentant al poporulu i fost ministru ladol monarchl, cap al partidului liberal-de-mocratic, d. C. A. Roseti binceput, ska-dreseze alegtorilor seI un §ir de epistoledespre situatiune.

Ne a§teptam sa gäsim, in aceste epis-tole, conclusiunile unei cugetaff mature;pe- care multele grelele imprejlirarl pc-litice, prin carl fost-a nevoita sa treaca,o ridicase d'Asupra nivelulul comun, i ca-

H.

In

reia aceasta indelungata experienta i des-chisese orisonturl intinse. Ne a§teptam savedem pe btranul, albit in lupte, qinddin atmosferh patimelor mid, aretand,.curespect catre .adever, bunurile ea relele,ee bantue societatea romaneasca, derce-tand cu adincime cauzele §i propunendleacurile de adus rului.

Ne-am inplat insa in mteptarea noas-tra. Vina, de sigur, nu e d. C. A. Ro:sett, ci ilusiunile, pe earl ne intemeia-sem a§teptarea noastra..

* *

Intelége orl-cine sentinientul ce s'a des-fdprat in noI, cand, in scrisorileRosetti, n'am gasit cea ce ne a§teptamsd. gasim, cand, in loc de a intalni pedigetatoTul drept, preocupat numal de bi-nele Oft, am dat peste gladiatorul dispe-rat al partidului, peste advocatul sofist,care innoada cu me.ltepg "argurnente in-:zlelatoare, spre ajunge la klorificarea sa§i a cetel sale, in paguba adeverului is-toile, -care., la vrsta cand otnul trebuesa fie mal putin legat de tica1o0e1e pa-niantesel, resufla numal egoism §i rutate,concentrand vointa Romaniel in vointasa, i lovind cu necaz in totl earl nu'0plena capul la euventul sü... profetic (?)

Cu deosibire oamenh, pail nu sunt in-. clii0 in straintele granite -de partid §icarI, ca critici nepärtinitorl, privesc §i ju-deca, lucrurile, aü suferit mult, cand ativlut pe d-nul Rosetti scoborandu-se inloc d'a se inalta. Iar pe nol tineril, .pecari ne incanta i ne entusiasmeaza orT-

faptA, care inalta pe om infatipazaluinel, ca un wodel frumos de imitat,unfit ne a intristat framintarile de con-deit al batranului. atlet, care cu capul a-plecat catre apusul soarelui, asvrla gan-diri tulburate de venin. Ce nenorocita efaptura omeneascd, !..

' A NUNCIURIT,E:Linia de 35 milirnetre pe pagina IV-a 35 ban/.

_Reclanie pe pagina Ill-a 1 Led.II-a

,nefrancate. . 2

Epistole se refusaArticolit nepublicatr nu se inapodza.

Pentru rubrica: Insenti si reelame, reqlactiunea' nu e responsabila.

, Prim-Redactor : STEP. O. MIORAILEBBIL.

Nu vom lua la socoteala rand cu randscrisorile d-lui C. A. Roseti, cad criticane-ar duce atunf la ni§te conclusiunifoarte amare pentru btranul jurnalist,foarte dureroase pentru cei ce nu voiescsa vada slabiciunile barbatilor, cu carfne mandrim. Nu ! SA fim mai gene-ro0 nol tinerii, ori cat de adversad amti aI sisteinei de astazi, catre acest bgr-bat de stat, de cat este betranul C. A.Roseti care Romanil, cariI cred e argre0 cAtre tard daca s'ar lua dupe cu-vintul sen.

Nu vom intra in ainanunte, dar nevorn inscrie in contra egoismului, carefalsified, istoria nationala, i vom con-stata esclusivismul i sarácia de oamenia partidului d-lor Roseti i Bratianu.

In toate scrisorile sale, d. Roseti spune canumai dnia-sa ii I. Bratianu a lucrat pentrufericirea natiunii ; ea toate faptele insem-nate ca unirea, ca principele strain, caindependenta triT, ca vitejia armatei, carevolutiunea de la 1848, sunt opera d-nieilor §i numai a d-niei lor ; ca ridicareaIcoalelor, organisarea §i taria armatel,regularea finantelor, institutele de credit,toate lucrarile de utilitate publica, inAl-tarea justitief. etc., - cu un cuvint tot ces'ati facut bine in aceasta tail este pro-dusul gandului §i munch d-lor Roseti §iBratianu ; cg toate partidele, afar& de colcondus .de d-nil Roseti i Brafiann, atfost vitrige pentru instituVunile.Romdniel,at lucrat la slabirea materiala a sta-tului, care s'ar fi rostogolit in mina, daca

Provide* nu ne-ar daruit ca acetTdoI Patriotl. r

Acesta fiind miezul scrisorilor betranu-lui pre§edinte al Cameril, ne intrebam :Adever graiese oare aceste epistole ? ler-tat fi-va until politic Wan a se afumade atata egoism?

NoT suntem dreptl.Am recunoscut acestor barb41 parti-

ciparea la realisarea dorintelor exprimatede divanurile ad-hoc ; dar a trebuit saspunem adeVerul, ca tara intréaga, faradeosebire de particle, a lucrat la faptuireaunirii §i a celor alteacte marete, i ca demulte ori d-nil Rosetti Bratianu se a-flaü in minoritate, pe cand se savr0ataceste acte.

ApoI, in cea ce prives,ce organisatiuheaa.,a de neinsemnata este -actiunea

acestor barbatA, in. cAt ori-cine are drep-tul sa, se mire de laudele ce sie-0 i le&it. De cand ace§ti barbati urcatpe scena politica, el ail stat putin la gu-vern ; de randul acesta stetera mal mult.Le-a lipsit prin urniare timpul trebuinciosde a face tot ce zic ea at facut. Cumdar T atribue 1oru0 tot ce e consoli-dare 0 progres in institutiunile tern ?

Si in fine daca am deschide cartea Pre-sintelul i am vedea de cate complite boale,provenite atat din trecut, cat 0 din im-pite.juravile- trwAtani,prin eat 0 dinincapacitatea Mora carf acuin ne admi-nistreaza, sufera mult nenorocita noastratara, - la ce mid proportiuni s'ar - re-duce fala d-lor Rosetti i Bratianu ?

Oprindu-ne aci, pana cand vom vedeaultima scrisoare a conducötorulul par-

tidulni de la guvern, trecem la constata-rea esclusivismulul i sgracief de oamenia acestul partid.

Suntem mare partid ; la nol, se aria in-teligenta tern ; bratele noastre stag des--chise care totr; avem destule forte spreguverna ; nu suntem de loc esclusivip,dovada Boierescu, Ghica earlvin la noi." Acesta e respunsul de multeoff repetit al organuluT guvernamental.

Dar §i acest respuns, ca mal toate la-udele Romanulul", cuprinde ni§te frase,ce nu resistä la cercetarea logica.

Suntetl mare partid. Da. Insä mareprin nUmerul indiviçiilor ce se kW dupgvoi; nu mare prin forta intelectuala, care-constitue titlul de nobleta al omuluT'1 face vrednic de conducerea statulul. 0adunatura de fiinta ignorante 0 de su-flete servile, conduse de stomach, for-meaza regimentele voastre. In colo cemaT avetl ?

Saracia de oameni capabili se vede lafie-care pas, ce voitl sa faceti in mi§ca-rea statulul. Probe ? Avem destule : Ne-putinta voastra de a constitui un cabi-net de barbati competintl, carT sa fie ma-e§tri in departamentul ce li se incredin-eaza ; -Nulitatile din maioritatea parla-

mentului ; - Figurarea acelora0 persoaneprin maI multe servicie ale statului ; -toate aceste fapte tradeaza sgracia de oa-menT al mareluI partid."

Çgrid intglnescI pe un Falcoianu acisecretar general la lucrgrile publice ; acidirector la telegrafelor i, postelor ; acidirector al ministerulin de resboiti ; aci§ef ,-al statulul major in campania ; acidirector technic . . al unei marT retele dede drum de fier-;- ce po0 zice alt, decat : sarac trebue sg fie marele partid"in oamenI capabill ?

In Capital

inBOTH

land.

Ionia.

tatiunii

d-lui

a

* *

tarn,

s'an

§i

-

. .

we-IIMINIMES.11110111,21.11

ziix" .

si

T.0-4110-'

sa

funid.

Itinid.

i

§i

ce

fi

§i

§i cei-alg

§i

.

I

ca

si'l

. . . ,

ansisig

it

r,

.111111111.

ROMANIA LIBERA

(Ind un Fleva i atatia alp nevoia§1de prin provincie, sunt cocoa §i in Ca-mera, §i in cornung, i in consiliul jude-tean §i mai scil unde ; - nu al oare dreptuld'a zice : Same trebue sa fie marele partidin oameni capabill ?

Nu mal vorbim de negligerea afacerilorpublice, ce resultä neevitabil din cumul,constatam numal c cumularea atatorsarcini platite asupra unuia, denoteaza sa-racia de oameni capabill.

§i care este cauza acestel saracil ?D. Rosetti ar putea sa ne dea, egad

ar voi, respunsul la aceastg intrebare.Dar fiind ca suntem siguri, dupe drumulpe care a luat'o, ca nicl la adanci btra-nete nu este hotarat sg'§I marturiseascapacatele i sa sfatuiasa pe urm4 a seferi de densele, vom incerca nol in nu-mrul viitor, sa aretam aceasta cauza.

Pang atunci, vom zice btranuluf con-ductor al partidului de la canna, AT fiputut face mult bine in tara aceasta, cupopularitatea de care te-ai bucurat, daca

fi priceput, cat a voit.

CRONICA ZILEIA. S. R. Doinnul a dat execuatoriile pentru re-

cunoasterea d-lor Achille Tsimburakis si MihailNicolae, in calitate de vice-consult al M. S. R.Elenilor, cel d'antaiii. la Sulina i cela-l-alt laTulcea.

Sunt numiti cu titlul definitivArchim. Filotei Romanescu, profesor de de-

sernn si caligrafie la seminarul din Socola.D. G. Enachescu, institutorul clasel I si II a

scoalei primare No. 2 de baetl, din Iasi, Sf Trel-Ierarchi.

D-soara Elisa Ionescu, institutoara clasa III ascoalei primare de fete No. 1, din culoarea rosu,Bucuresti.

D-soara Balasa Dumitrescu,. institutoarea cla-set III a scoalei primare de fete No. 1, din cu-loarea galbena, Bucuresti.

D-na Paulina Bradescu, in clasel I,ak,aceliasi scoale.

D-soara Sevastita Botez, institutoarea claselsi IV, si directoara a scoalei primare de fete

din Nicolina (lap.

Am anuntat deja, insa aducem amintenostri, ca, de maine incepnd, intre Bucu-

rest( i Sinaia vor circula trenuri de placere odata pe septamana Duminica.

Din Bucuresti plead, caltorul la 6 ore si ju-mtate dimineata, ear din Sinaia la 9, seara.

D. C. A. Roseti, reversibilul, a plecat in stra-intate - ca sa-si caute sanatatea.

In urma aceStel plecari a bugetofagului vice-111=01:1111=1

RITA «ROMANIE1 L1BERE»- 7 Timid. - 62

GENERATIUNEA VECHE

GENERATIUNEA NOUADE

IVAN TURGENIEFF.

(U RMAR E)

28

A trecut o jumtate de an.Suntem in mijlocul iernel - a iernel cu in-

fricosata tacere a gerulul, cu zapada asprascartiitoare, brume schinteitoare de pe arborl,cu cerul palid, fart nett, fumul cel gros deasupracosurilor. cu vértejiurile de aburl ce navalescprin usile pentru un moment deschise, cu feteleproaspete, suptiate ale trecatorilor, cu call dejumtate inghetati ce alearga in galop...

0 zi din Januar se pleacä spre sfarsit. Fri-gul serei indeasa, i mal mult nemiscatul aeramurgul rosietic ea sangele se stinge aproapecu iuteala fulgerului. Ferestele caselor boierescidiu Marino se lumineaza. Procosici, in frac sicu menus! albe, pune, cu o solemnitate deosebita,sapte tacimuri pe masa salel de mancare. Ina-inte cu opt zile s'ag savirsit done cununil inbisericuta satulul Arcadi s'a cununat cu Catia

Nicolae Petrovici cu Fenicica, si astä-zi Ni-

prezident de Camera, toti col ce vor aveaface cereri la cancelaria Camerei trebuie sa seadreseze la cestura Adunaril deputatilor.

Printr'o eirculara adresata inspectorilor finan-dart, d. ministru al finantelor atrage atentiuneaacestora asupra articolulul 12 din legea finan-ciara.

Acest articul zice, ca contribuabilul care, inscop de a pagubi ficsul, se va dovedi ca a a-rtat un contract economicos sad un venit malmic de cat adevratul venit ea trage dupa pro-prietatea sa, va plat, drept globire, contributiu-nea indoita pe tot timpul in care ar fi fraudatficsul.

Un numr 62,830 de oi a trecut din Basara-bia pe la puntul de vama, Tulcea si s'a asezatin Dobragea, in cursul anuluT trecut si acest ur-mator Ana in ziva de 26 Mal, spune SteauaDebrogel."

Aceasta cifra e esacta, pentru ca este estrasadin registrele biuroului vamal.

t Cu destula intristate aducem la cunoscinta cu-noscutilor, colegilor gamicilor, incetarea din viataa tönrului Leonida Apostol ; abia sunt dot antde cand absolvise cu succes Liceul S-tulul Sava.

Toti colegil i arnica cart cunosteag bländeteasinceritatea caracterulul lui, vor regreta mult

aceastä trista si neasteptata perdere.

Sambata mortilor, care e azi, 7 Lurid, se ser-beaza de clerul capitalel togmal in acelas modca si anil trecuti.

Maine si poimane, Duminca si Lunt, vor fi celedin urma reprentatiuni ale renumitulul echili-brist Blondin.

Bucdtarul pe funie va lasa spectatorilor bu-curesteni suveniri nesterse.

Cine nu va merge sa vada aceasta produc tiea celui mai mare echilibrist din lume facecrimä, mat mult : nu merita titlul de om al se-colului," zicea ieri un Englez, oaspe nu de multal Bucurestenilor.

Reproducem resultatul alegerilor colegiulul Ijudetean de oare-ce tent nu s'a inserat in toatenumerile.

lifer. - D-nii G. Vernescu, gen. G. Manu, C.Atanasiü. (Opositiune).

Brdila. - D-nil P. Alexandrescu, C. Vericeanu.(Opositiune). Miltiadi Divani.

Buz&d. -D D. Filitis, A. Pacleanu, N. Si-bi cian u . (Opositiune).

- D-nil D. Donici, V. Holban, C. Ghica.(Opositiune).

Argep. - D-nil Dem. Bratianu, G. Perticari, N.Ghermani.

Baedn. -D-nif G. Leca, Iordache Iurascu, V.Tataru.

1111111

JO,

colae Petrovicl de, fratelul see, care pleaca laMoscua, o mesa, de despartire. Ana Sergeievnainca, a plecat acolo, dupa ce a facut Emmet pe-rechl cele mal pretioase daruri.

Punct pe la trel ceasuri se pun la masa. Mitjainca numra acum ; deja are o guvernanta cumarama tesuta in aur. Paul Petrovici sade in-tre Catia i Fenicica ; barbatil" sed langa fe-meile lor.

Prietenit nostri s'ag schimbat intru cat-va intimpul din urine,: tot): s'ad facut mat frumosi. si matasedati ; numal Paul Petrovici e ceva mai slab,dar aceasta maresce inca, distinctiunea" si no-bleta" trasurilor sale celor pronuntate... Si Fe-nicica inca e cu totul alta. In hainasa de matasaneagra, cu un colan de aur la gat, ea stä in-tro nemiscare impunetoare atat pentru sinecat si pentru si zimbesce, ca i andar vrea sä zica : Iertati-m6, nu sunt fárá ca-usa aid !" Si nu numal ea, si ceilalti zimbescpar a'si cere iertare. Toti se simt putin incurcati, putin mahniti si cu toate acestea cu desk-virsire fericitl. Fie-care are pentru vecinul seacea mai amabila ingrijire, ca 0 cum s'ar fi in-teles sa joace o comedie nevinovata. Catia estedintre toti cea mal linistita : ea privesce im-prejur cu incredere in sine si e lesne a vedea,eh, Nicolae Petrovici o iubesce deja eu nebunie.

Spre sfarsitul mead el se scoala, st ia pa-harul, se intoarce spre fratele sn i zice :

- Tu ne Iasi... ne last, iubite frate... i spereh, numal pentru putin; cu toate acestea nu potsa null esprim cat... cum... ce mult... Cu uncuvent, nenorocirea noastra a Rusilor este, canu stim improvisa cate-un discurs ! Arcadi, vor-besce tu.

Botosard. -D-niï Ioan Ciolac, I. Arapu, G. Ca-russi

Covarhtiu. -D-nii G. Michailescu, C. Atanasiu.P. Nica.

Ddmbovita. D -nil Dr. Iovita, G. Ludescu, G.Radescu.

Dolj. - D-nif V. Garlesteanu, G. Aman C. G.Pesacov.

-D-nif Docan, G. Gherghel, M. Rosetti.Gorj. -,D-nif- Gr. Mihulet ; I. Mongescu, al tre-

ilea n'a avut majoritate la primul scrutin.Fdlcift. -D-nif Teleman, N. Ivan, C. Stati. (o-

poziti.e).

- D-nil N. Drosu, Sutu, Corjescu. (opozitie)-D-nil Scart. Perieteanu, M. Poenaru

Bordea , Lt-col. Dim- Maican.Mehedintl. -D C. N. Michail, C. Scafes, dr.

Miluteanu.Muscel. -D-nii Gr. Iorgulescu, Sadie Nicol*

Ion Besteleiu.Neamtu. -D-nil lord. Nann, Gr. Cozadin, L.

Bogdan.,Olt. -D-niT I. Titulescu, Munteanu, Guva.

Prahova. -D-nil G. Radovicl, N. Papadat, A.Stavridi.

Putna. -D-niT N. Ciurea, T. Tatóvici, D. Tanu.Roman*. D-niT N. Dimitriu,, M. Prejbeanu,

Stan Cesianu.Roman. - D-nif G. Dimitriu, A. Sachelarie, I.

Stroescu.Rîmnicul-Sârat. D-nii Toma Bagdat, Tema

Chircu I. Alecsandrescu.Tema -D-nif Sc. Motan, Al. Teriachiu, Al.

Papadopol Calimach.Teleorman. - D-nil G. Scarlatescu, Z. Pop, I.

Burch.Tutova. . D-nil M. A. Sturza. I. Androniu,

I. Tudori.-D-nil D. Dobriceanu, Die Zo-

grafos, V. Plesoianu.Vlafca. -D-nil H. Racota, C. Budisteanu, Gr.

Cantacuzin.Suceava. -D-nil Iorgu Vasescu, Anghel Vally,

Em. Mortun.

DIN _A_P.A_TZASocialismul in Francia.

Intr'o corespondenta din Paris citimurmatoarele relatiunl, despre puterile deearl* dispune actualmente socialismul fran-ces. Frica ce incepuse sa, alba lumeade densul, mai vertos de la constituirearepublicei in coace, ni se presinta in eleca cu desavir§ire neintemeiata.

Acum e la ordinea zilel cestiunea anmestiei- zice corespondent& Ea va trbui deslegata incurgerea acestel sptamani. Positiunea cabine-tulul atom& de la aceasta. Caderea lui Blanquila Lyon a activat solutiunea acestul obiect. Maiinainte cu opt zile nimeni nu gandia, sá easa

Nu, tata, nu sunt pregatit.- Ori cum tot esti mat pregatit de cat mine.

In sfasit, frate draga, lash-me sa te imbratisezsi salt poftesc tot binele, i intoarce-te cat matcurind.

Paul Petrovici imbratisa pe toti ; firesce i peMitja ; Fenicical saruth apol mana, care i-ointinse cam cu stangacie ; si dupa ce buse aldoilea pahar de sampanie, zise cu un suspin a-dame.

- Fitt fericitl, dragif mel ! Farewell !Micul cuvnt englezesc rmase nebagat in

seama ; dar toti erat adanc miscati.- In memoria lui Basaroff ! sopti Catia bar-

batului sett si ciocni cu el.Arcadia i strinse, drept rspuns, cu ardoare

mana, dar nu indrasni sá rostiasca toastul cuglas tare.

Cu acestea am putea fi la sfarsit. Dar poateunul saü altul din cetitorl ar dori sa ate ce s'aales cu persoanele, pe earl' le-a intampinat inaceasta istorie. Sunt gata, sari implinesc do-rinta.

Ana Sergeievna s'a maritat de curind - nu dinamor, ci din calcul. Alesul el este unul din fii-toril nostri oameni de fapte, un jurisconsult foarteintelept, cu o minte practica, vointa fermamare dosh de elocuenta ; de alt-fel inca tenet.,onest i rece ca ghiata. El traesc in cea malperfecta armonie i vor ajunge la sfirsit poatechiar la fericirea casnica, de nu cumva chiar laamor.

Princesa X e moarta si uitata din ceasulmortel.

la iveala cu o near), propunere pentru amnestie.Caderea hit Blanqui insa la Lyon, cu o minori-tate atat de enorma, a dovedit, ca socialismuleste sdrobit in Francia, cu toate sbieretele u.nora, cart vor sa reaprinda vechea cearta so.ciala.

Acel'asi lucru l'ag dovedit si grevele din Rotebaix, Lile si alte centruri de industrie din nor-dul Franciel. Lucratorii numraü cu zed de init.El erail atitatl de comitetul international dinGent, si cu tot sprijnul ce le dadea, stafia dis-paru de sine. Guvernul n'avea cleat se poartede grip., ca oh nu fie turburata ordinea materiala.

Comitetele socialiste nu pot stringe niCâjrinid o sumulita, care sa poata intretine o grevafie pe un timp cat de scurt, i lucratorilor in-cepe sa le fie frica a mal umbla de capul lor.Deputatul de curind ales, Bailie, a espus acestasituatiune destul de lämnrit presidentului Grevy.

costinnea, turco-mu it ten71.Times " ocupandu-se intru'nul din

numerile sale mal noul cu cestiunea gra-nitilor turco-muntenegrene, declara, deacord cu un articol al ziarului rus No-voie Vremia " - publicat §i de nol - cäintr'adever, cestiunea aceasta inca, nu poatermänea mal multa vreme .nedeslegata.

Nu numal ch nu poate remanea mal departenedeslegata -urmeaza organul engles - dar nicinu ne putem inchipui, cum ar fi cu putin sa,

nu fie satisfacuta si intr'alta parte, cleat in ceacatre Albania, uncle s'ar jicni drepturile aces-teia.

Muntenegru s'a straduit tot-deuna sä easAdin iselarea in care 61 strimtoreaza, munii. Pu-tern conchide dara, ca o propunere oare-care,menita a pune Muntenegrul in comunicatie cuMarea adriatica, ar fi primita cu multa bucurieant de principele Nicolae cat si de cake supu-ail set Zadarnicirea tuturor proiectelor anteri-oare va fl iuspirat deja destula moderatiuneMuntenegrenilor.

Daca se poate gasi pentru principat o sporireteritoriala, care sa nu destepte Ind gelosia vreunel mart patent, nici acelea animositati natio-nale si religioase, earl' ag fost causele tuturordificultatilor albanese, aceasta, :sporire probabileste ca se va accepta ca satisfacatoare. Poartacu greil ar rspunde unel ast-fel de propunericu un refus direct , si nid una din marile pu-torI n'ar primi cu desaprobare i neincredere omodestä sporire teritoriala a Muntenegrulul in-tr'o astfel de directiune.

Cestiunea, repetam, este de natura ca nupoate remanea nedeslegata, si fata cu primej-diile, care pot sa nasca din ea in fie-care ceaspentru pacea Eoropel, nici nu este consult sai se mal amane solutiunea. Ceea ce este prac-tic pentru puteri e sa judece : daca nu este malconsult a lasa pe Albanesi in pace si a cauta

.=.11.11,

Kirsanoff, tatal i fiul, s'ag instalat cum secade la Marino. Afacerile lor incep sa meargamal bine. Arcadi a devenitun agricultor strasnic

ferma produce deja o renta destul de con-siderabila. Nicolae Petrovid a fost ales judeca-tor de pace. El si implinesce :datoriile functiu-net cu cea mal mare caldura ; caltoresce necon-tenit prin plasa sa si rostesce discursurl lungi(el este de Were, anume, ca, trebue sh le baglminte in cap teranilor, adeca sa le tot cant)." laureche aceleasi vorbe, pana, li se uresce) ; i cutoate acestea nu poate multumi de loc, nid peboieril instruiti, earl desbat acum cu manie, a-cum cu melancolie despre mancipare (an, pro-nuntat pe nas),nici pe Miscall Para carte, earl in-jura fare nici o causa afurisita de muncipare.Toate partidele 61 gasesc prea bland.

Caterina Sergeievna are un copil, pe care l'abotesat, dupa numele mosului sd, Colja ; Mitja edeja un baetel robust, care alearga, vorbesce inchipul cel mal petrector.

Fenicica nu iubesce in toath lumen, dupaMitja i barbatul ei, pe nimeni mat molt decalpe nora sa, i and se pune aceasta la piano,nu s'ar misca de langa dnsa ziva intreaga.

Sa nu ne Inland cu aceasta ocasiune nici dePetru. El e mat umflat mal Inuit de cat oricand, de importanta si prostie, nu vorbesce decat pe nas, ceea ce nu l'a oprit insh a contractao casetorie avantagioasa. Femeia lui este ficaunul gradinar de la oras ; ea a refusat, din pri-cina lui, dol tinerl bravi, numal fiind eh el n'a-vean ceasornic, pe cand Petru avea nu ,numáiceasornic, dar si - botforl de lac.

Pe terasa Brühl din Dresda se poate vedea

:

ai

:

stitutoarea

citito-filer

:

a

.Vaslui.

-

-Rimnicul- Vdlcii

0110.-

-

egreani

III

SI

_

-

'

*

_ .

si

:

o

'I

.

1,

i

ei

/apt

f-

p

si si

ROMANIA LIBERA

deslegarea in alta directinne, cleat a incercao subjugare -a acelord cu forta.

Times", ca. mal reservat, nu ne spu-ne, Ca s'a §i gasit aceasta noua solutiu-ne, care sa nu nedreptaVasca nid pe Al-banesi §i nicl sa, nu provoace neincrede-rea vreune marl' puteri. In sensul aces-tuI nog chip de deslegare, relatat de zi-arele ruse §r austriecre, Muntenegrul vadobandi adeca Dukigno §i Boiana, ear te-ritoriile albanose, reclamate mal inainte, vorrrnänea intacte ale' Albania

Cearta religioasit in Francia.In contra decretelor din Martie ale ca-

binetulul Freycinet, s'ag facut prin toatepartile' Franciel, indata dupa promulga-rea lor, un §ir de demonstratil §i de agi-WI, cad - culmineaza astazi intr'o darede se,arna, ,6ritica asupra lor, a renumi .tulul advocat §i academic Rousse.

Cele treI puncte, prin earl isctisitul re-censor,. contestä guvernnlin rebublican,intre altele, dreptul de a diSolva congres

sunt urrnatoarele :. Ca inca- nici o liege, pe drept esis-

tenta, n'a interzis supu§ilor francesi, earl'sunt membril unel asociatiunI bisericescl,sa tralasca Arnpreuna ; 2. Ca data guver-nul vrea sa disolve acestea .congregrati-uni sat numaI uncle din, ele, n'are drep-

' tul sa o faca 'aceasta pd Cale administra-tiva, ci trebue st supuna cestiunea lahotäritea tribunalelor judecätorescl ; 3 insfax§it, ca: disolvarea pe cale administra-tivä ar fi o m6sura nepractica, §i nerodi-toare.

D. Rousse 60 esprirnä apol, intr'o notasuplimentara, 'incredintarea, ca d. Dufa-ure nu va mal intärzia sa ese la ivealacu proiectul sett' de lege, privitor la con-gregatiunl, anuntat inca, de mult §i a§teptatcu atata nerabdare de de partidul conser-vator. Acest proiect de lege cere insa li-bertatea legala a tuturor congregatitilorreligioase §i este astfel o demonstratieindirecta a bötranulifi barbat de stat im-potriva decretelor din Martie.

Dreapta SenatuluI a§teapta, cu marenerabaare propunerea ace§tei legi. §i vacere pentru .ea urgenta, spre a da in a-cest chip o astfel de directiune discutiu-nei, in cat senatul sa trebueascá, vrtridnevrnd, a lua o positiune hotarita fata depolitica bisericeasca a guvernuliff. Dreaptaspell a provoca pe aceasta cale un con-flict intre senat §i guvern.

........,intre dot i trer - timpul de plimbare, cel maifasionabil -un om cam de cinci-zeci de ani, cuprul deja inalbit, care pare a phtimi de fkat,dar este inca frumos, imbräcat elegant si inzs-trat cu acel aer particular, ce rmarre oamenilordupe, o conecsiune indelungath, cu societatca ceamar inalta. E Paul Petrovici. A plecat din Mos-cua din pricina santatel ; s'a instalat in Dresda,Onde convine cu deosebire cu Englesi i cu W-rist rust. Fata de Englesi este simplu, modest,dar nu Para demnitate ; ei el gasesce_ ceva camtacut, 61 considera ins& cu teats acestea de unperfect gentleman."

In societate cu Rusii se simte mai liber : cu

0,411 Ias frî liber temperamentului se bitesMel pe el nu-1 cruta, nici pe sine. Vederile

sale politice sunt acum slavofile - cum se stie,acestea veden a asta-zI foarte mare treeere insocietatea inalta ruseasca. Nu cetesce nici odatavre-o carte ruseasca. Turistil nostril 61 visiteazadestul de des. Mateiü Ibid Coliasin, care se aflaacum in rindurile opositiunel, i-a facut o vi-

sitl solemnä, cand a mers de amend la Wile dinBohemia ; locuitoril Dresdel, cu cart nu convinede alt-fel de cat foarte rar, par a avea pentrudnsul un fel de respect. Niment nu poate do-

bandi cu atata inlesnire un bilet pentru capelaCurter, pentru o logia la teatru etc., ca d. Ba-ron de Kirsanoff". Face necontenit bine, pe catpoate ; ca odinioara face si acum cate odath, ce-va sgomot : nu in zadar a fost ben odata ; -viata 61 este insa o sarcina, mat mare de catchiar simte....- Nu trebue de cat sal yell in bi-serica ruseasca, cum rez6mat de o coloanä, de-

vine visator si cum, tinnduy busele nemiscatemulta vreme ast-fel, neclintit, pane ce deo-

ARENA ZIARELOR

Domnul C. A. Rosetti continua, inRomanul" a scri care alegatorif sl, earl'§i vor da osteneala de a'l citi. E vorbadespre conventiunea cu Rusia §i intrareanoastra, in actiune contra Turciei. Conven-tiunea e un titlu de glorie pentru or-cinese pricepe in politica, - ear lupta contraTurcieI, lupta care ne-a costat.atatia bani§i sange, ne-a scapat de marl crise, pu-nndu-ne tot de-o-data in vzul §i admi-ratiunea lumel intregf. Cat pentru acusa-rea Wag, d-lin Ion Brätianu ca, a cedatRusiel la Livadia gasarabia, este ceva rîdicul ce nu meritä atata discutie.

Ceea-ce vor intelege alegtoril i dinaceasta a §eaptea parte a psaltichiei po-litice, e ca, toate relele aduse in tar& depoliticil ro§ii' provin dintr'un patriotismignorant, lipsit de causa suficienta, careface dintir'un frunta§ a natiuneI, omul iu-bit §i respectat de top.

Nu §tim cand va inceta politica : asae, am pecedtuit, suntan .vinovati, dar... (ur-meaza, foe bengal, lacrime i juraminte.)

: Binele Public" ocupandu-se de triurn-fulcole giuluI I al opositiung din judetul nos-tru , vede in acest triumf increderemagu litoare acordata de jumaatea avu-tie matériale §i neincredere inpartidul declamatorilor de la putere ; el

bine dar, -

Cum ramäne cu afirmarile d-lui Rosetti eh d-sa si cu d-1 Bratianu aü scos luna din fantana,eh, numal d-lor aü facut totul in tara, ca .numalpe d-lor si in d-lor s'a gramadit tot dea-lina in-crederea, stima i iubirea natiunil ?

Cum ramane cn acele frase lihnite ale orga-nului d-lui Boerescu ca oposiyunea n'a tinutintrunirl, oft n'are dandiday, c va.suferi ua gro-zava cadere in avutul colegin I din capitaladin districtul Ilfov ?

Cum rmane in fine cu principele" DumitruGhika, cu botezarea d-sale i cu discursurile'lde la) Atenen, cu apararile i apoteosarile foieloroficioase ?

Timpul" vorbind de alegerile jude-tene scrie :

Consiliele, ce se aleg in zilele acestea, nu anin tara la not de cat o chernare administrative,.Dar dace, in ele insele alegerile sunt lipsite decaracter politic, resultatele lor ail mai cu seamacaracterul acesta. Ast-fel pentru ca sa nu vor-bim de cat de rezultatul alegerii col. I de Ilfov,asupra caruia vom reveni, caderea printulul Dim.Ghica are, din punctul de vedere politic, o in -semnatate capitala.

Presa" e supratá foc pe unireaopositiunel in vederea alegerilor judetene§i o critica din resputeri : firesc lucru.

tame"-

data se scuturh, si incepe WSJ face, cruce penevzute...

doamna Kuskin e in str6inatate. Acum seafla in Heidelberg ; nurnal studiaza stiintele na-

turale ci architectura, in care a descoperit, pre-cum zice, niste legi nou6. Ca si mat inainteumblä m1:fit cu studentii, cu deosebire cu tine-rut fisiciani si chimisti RV, de cart Heidelber-gul furnica, i earl dupe, ce ail pus mar ntäiüin mirare pe naivil profesori germani prin pri-virea lor agera prin o judecata sanatoasa, 61fac indata sa se mire si mai mult, prin leneviasi inertia lor absolute i ne mat' pomenita.

Cu do, trei chemici de soiul asta, cari nustiü deosebi un acid de altul, dar cart vorbescdespre toate i sunt foarte inchipuiti, vagabun-deaza prin Petersburg d. Sitnikoff ; 61 mat yellinch, foarte des, alaturl cu marele Elissevici, cuajutorul caruia continua cum, zice dnsul, maIdeparte opera" lul Basaroff. Se vorbeste, c arfl umblat odata batut, Para a'st cere cu toateacestea satisfacyune : intr'un articel obscur, carea aprut intr'o foaie obscura, a dat lumel sh,inteleaga, ca adversariul sü este -un las. Dupadnsul aceasta va sa zich, ironie. 'Petal sell 61lase, ca si mat' inainte in voia lui, si femeia sa61 numeste un nebun si -un literat.

Inteunul din cele mat infundate colturi a leRusiet, se afla un mic cimitir. Ca toate cimiti-riile noastre, privelistea ce ne ofera este din celemai desolate : mormnturile Ce cuprinde, suntacoperite cu desavIrsire de buruienl ; crucile delemn stint resturnate i putrezesc subt coperisele

:et, I.; T . . e,. 111735._,i,SC.W. ,...,

er ienna. -PlinA de nostimada, indepen-denta in toata puterea cuvntului, dar rata Chistitä. Adora placerea, toaleta, cheltuiala ; se a-rata asa cum este, ca sa nu insele pe nimen1 ;

.scie cä este iubita si 61 place sa se face, dorita,

.dar nu se da. Ride toata iarna cu cutare sacu cutare, si'l face sh spare in primavara. Alegeindata altul. Mijloacele sale de seductiune suntcapitalurile, ce nu dorm nicl-odata. Ese singura,chlätoresce singura; i cand 61 vine mat bine lasocoteala, ese i calatoresce cu un amic ; inere-dere Para margini; in aparenta, intimitate con-jugala. Este permis alesului sa'si zugraveascasensayunile, sa vorbeasca de amor de dimineatapina seara, dar n'are voie sa'T sarute Mel vir-ful degteelor. Vorbe fara fapte.

S'agitit si petrece cat poate, inainte da semarita; in urma, ea va avea un copil in fie-carean, va petrece toate zilele singura si noptile as-ascultand vorbindu-se de machine perfectionate,de petrolee explosibil, de lumina electrica, etc.,etc., etc... Va lase, apol pe fetele sale sh. se bu-cure de libertatea, de care si dnsa s'a bucuratfr abusurT grave. Fiindca nu i s'a intamplatei nimic serios, de ce Fany, Mary, Jenny, sa fiemal putin tart i mai putin abile ? De altmin-terea casatoria obligatoare este aei, spre a reparaorT-ce, la caz de nevoia; siguranta farnilielor, a-sigurarea mutuala in contra foculut. -

Creaza mode frantusescl ; parisienele o urasc;provincialele o despretuesc ; barbatil de orl-cenationalitate sunt nebuni dupe d6nsa, dar n'oian de nevasta cleat cand este foarte bogata.

Are o capelura mai panda ca cea auria ; o-

chi negri cutezatori dar franci ; o talia breve-tata, ce nu se poate imita ; se restoarria in tra-sura, ca intr'un leagan: poza naturalh si incon-.scienta a voluptatii sale ! Pe jos gauresce pia-tra si secera toate privirile. Se ocupa mult deea Si putin de altff. Planta selbatica push insera ; se gasesce in Europa ca intr'o strimtoaresesl intinde eamurile printre giarnuri, faraPese de plantele plapande ce vegeteaza imprejurulsilt. Daca ar fi mai bine ine1easl si mar putincriticata, ar fi prettrita cat merita.

Serviciul telegrafic al «Romaniei Libere"47 Iuniü - 8 ore seara.

Roma, 18

D. Crispi si-a retrat dimisia. Comitele Corti,ambasadorul Italiei la Constantinopol, se intoarcein curncl la postul

Berlin, 18

Sambata, la 11 ore, delegatii vor tineo conferinta ; la 3 ore va fi o sedinta a amba-sadorilor.

Paris, 18 hung.

Cu ocasiunea discusfunet bugetului ministruluide externe, d. de Freycinet a declarat et inci-dentul Hartmaon n'a altetat de loc escelentelerelatiunr ale Tfantet cu Rusia.

In privifita cestiunel grecesti, el zice c Frantava lucra cu prudenta de. care nu s'a depärtatuicl-o-data, dar si cu demnitatea ce convine u-net pig mali. A..ceste vorbe an fost primite inaplause unanime i bugetul afacerilor streine s'aadoptat.

lor, odinioara vapsite ; pietrile gropilor sunt toatesmulse din locul lor, ca si cand cineva le-ar fiimpins de dedesubt ; dot' treY ' arbori, cu frunzelemäncate, nu dan de cat o umbra miserabila ;oile pasc liber .si neimpedecate printre mor-

Intre morminte este insä unul, pe care Meloamenil nu'l profaneaza, nict dobitoacele nu'lcalch in picioare ; numat paserele s lasa pe elsi calla in fie-care dimineata. Un grilajie de fier61 impresura si la capete sunt dot brazi ; e mor-m6ntul lui Eugen Basaroff. Doi oament, un bar-bat si o femeie, amndot garboviy de povara a-niter, vin adesea din satul invecinat, sal visi-

teze ; rezemati unul de altul se apropie Meetde grile, cad in genuncht i pläng indelungcu arnar, i indelung si neclintit privesc piatramuta, sub care repauseaza fiul lor. Schimba ca-teva cuvinte, sterg piatra de praf, indreapta cate-ocreanga de-a brazilor, i iaräl incepu sa se roagesi sa planga si nu pot päräsi locul acesta, incare se cred mai apropiay de fiul lor, de suve-nirul Este cu putinta oare, ca ruga, ca la-crimele lor sh fie zadarnice ? Cu putintä, ca iu-birea, iubirea sfinth, si devotata, sa nu fie a totputernicA ? 0, nu ! Ori cat de pasionata, de piingde pecate i rebel% a fost iMma, care se odih-neste in acest mormnt, florile, earl' infloresedeasupra lui, ne privesc pacinic cu ochil lor ne-vinovati : ele ne povestese nu numai despre opace vecinica, pacea sublime, a indiferentei"naturi, ci incä despre o conciliare vecinica, des-pre o viata, care n'are sfärsit.

(Fine)

Londra, I8Camera comunelor.- D. Briggs annunt,a, ca va

interpela cabinetul asupra proiectului de a ri-dica la Westminster un monument in onoareaprintulur Louis Napoleon, omorit de Zului. Jnter-pelatotul zice, ch, neat, project e opus sentimen-tulul national si ca el a fost calculat sa vatamecordialitatea ce esistä intre Anglia si Francia.

D. Bartlett intreba la rndul see dach, guver-nul are de gänd sa ceara implinirea diverselorstipulatiunl ale tractatulul de Berlin. D. Glad-stone rèspunde ca guvernul n'a declarat nici-o-data ch, are de gand sa face, aceasta cerere, darva precede cu nepartinire, dupa spiritul tracta-tuluf.

Berlin, 18 Iunin.Camera respinge, la a doa lectura, primul ar-

ticul al proiectului de lege eclesiastica, cu 206voturl contra 186. D. Reichensperger declarä eacatholicil dorese usurarile ce aduce proiectul, darch. s'crupulele lor privitoare la dictatura statulultrebue sii grabeaseä respingerea. D. Gneist de-clara ca el si prietenit lui ar ti pentru proiectdace, s'ar seoate art 4 si 9.

Ministrul cultelor rspunde eh, scopul proiec-tulul presentat e de a restabili pacea intro Bi-serica i Stat, dar ca amendamentele ce continsuprimarea legilor din Mat nu se pot primi.

TEL EGRA MA COME RC IA LA

Paris, 18 Iuniti.Temperatura cnntinua a fl favorabila recolte-

*tor mat preste tot.Targurile sunt

lor sunt slabe inrica.

foarte calme ; cursurile grane-Franta, Englitera si in Ame-

(Havas.)

SULETINUL F1NANCIAR deCursul de Paris.

Renta romänä 5°10 17.96Act. Bänd Rom. -.-Renta franc. 5 010 120.10Lose tureesel . . 36.25

Cursul de Viena

Napoleonul . . . . 9.32Galbenul 5 52Renta met. 50(0. 74.-

la 18 luniu 1880.Cursul de Berlin

Prior .cdilor fer. . 424.20Obligatiun ile idem 99.90Actiunile idem. . 55.75Obl. non/ 60/0 idem. 93.40Impr. Oppenheim. 410.25

Cursul de Londra

Impr. Openheiin . 111.-0 Stern . . . 105.1/Q

--ssEIBLIOGRAFIEA esit de sub tipar.

CODICELE COMUNALEnu volum cartonat cuprind6nd 116 legT §i regu-lamente in vigoire relative la administratia jude-telor si comunelor, adich, :

Legile i regulamentele pentru Consiliele jude-tone si comunale, cele Agricole, Recrutarea arma-teT, Recensimkdul contributiunilor, Patente, Licente

Perceptiunea !or, Officie de stare civil, guar-da civica, Expropieri, Monopolul tutunurilor, le-gea Electorali complectatä, a TimbruluT,. a Jude-c5toriilor de ocoale, Conventia comerciala cu A-ustre-Ungaria si alte State, etc; adunate i ano-tate de I. Em. Petrescu i Dem. D. P5ltineanu.

De vnzare la libraria fratil Ioaniiü si comp.strada Lipsdanii 27, si la Registratura generalaa Primäriii Capitalel, cu pretul de 6 lei.

JRAC M. LEVYPRIMA CASSA DE SCHIMB

la BURSA"Bucuresci. - 68, Strada Lipscani, 68. - Buouresci.

Cumpra i vinde dupa cursul zilei orl-ce Eff'ectePublice, precum Obligatiuni de Stat Roman 60/0, O.blig. de drum de fer Rom. 6o/e, Obligatiuni Do-meniale, Scrisuri financiare Rurale, Urbane, Pen-siuni, Oblig. Comunale Lose Comunale, etc. etc.

Se ocupa asemenea cu schimbul de Monezi,insárcinandu-se si cu versari la toate casele pu-blice ; effectueaza culant ordinele din provincie.

Adrese pentru telegrame J. M. LEVY

0-FLA 'DINA 01R,P1---11.3"DIRECT1UNEA J. D. IONESCU

.Astcizf 7 Iunifi

WARE ljEPRESENTATIUNE DE GALA4f*-411.-.. 44 144 -08 or- 4414-4Hr If 4f

A'. IN BENEFICIIJL

TRUPEI DE GIMNASTICAEit

Intrarea la local I 2 fr. - Local II 1 fr.

TEATRUL DE VARA DACIA"REPRESENTATIUNI ROMANE

Cu eencursul artistic al D-lui M. PA6CALY.

Duminied 8 Iunif t.

II TIM EDR. -)1117IDEORÄSEDrama in 5 acte et' 7 tablourf

PRETUL : Fotel 8 fr, Stal I 2 fr. Stal II 1 fr.in picioare 50 b. Loja I 12 fr., Loja II 10 fr.

E3 Li 0 1\1- DIva mat da

INCA 2 REPRESENTATIUNIDuminicei 8 Lunf, 9 Iuniü

Preturile sari redus: Intrarea 1 fr. Loc reservat S fr.

gatiunile,

11111111111111111

**

-onoastre

**

.**

Si

A

lank.

Iunid.

Maine,

minte...

la..

lunin.

.

si

...41,

-

'

rollon

sta

si

*

si

sal

set.

-V--

iT

l-1

i

pi

p

TIPT.71-ti IDE T`="1.

ei

......

-11116

--.-

4Memonme

Fromsetoa agdika fqe1ìContra alunitelor, petelor de Ore,celor galbene, mill, etc. precumsi contra orl-cliruI fel de necurA-

tetra a pad s'a aprttbat

Eau de Liys de LohseLaptele de Crin al tut Lohse

pentru infrumusetareAcest lapte e preparatul cel matreal si eel mar energic ce (Pa Intero coloare albd stralucitoare si un

aspect de tinerete.E recunoscut de toate facultatile

medicate ca mijlocul cel mar sigur deinfrumusetare

Gustav LohseParfumeur al curter imperiale din

BERLIN.

In Romania precum si in toatevirile se eta pe la principalit par-fumorit, magazinele de noutätt

pharmacie.Representant :

T. ZWEI FELBemires.% Strtada elarI, No. 2.

Publicul se previne pentru contra-facer):

Descoperitorul d'udrel Pom padour )

ROMANIA LIBERtesseaszi,

_ efalINICIISMINSk

Prea importantAducem la cunostinta onorabilululuf Public, si in special a distinsei i numeroasei noastre clientele din !apitalä si pro-vincie, ca la principalul nostru Pepoù de haine gata barbatesti. titulat :

GRAND

BARITE

BAZAR DE ROUMANIE"STRADA SELARI, No. 7, SUB HOTEL FIESCHI

Aü sosit deja enorme cantitati de

COMM MODERNE 81 ELEGANTEPTETJSEZONUL DE PRIMA-VARA *I VARA

Din etore veritabile, Diagonal, Camgarn, Matlase, Trico, Seviot, etc. - Asortiment compleet de Pardesiuri haute nouveaute"Nuante alese, Cualitati superioare. Pairtaloni Fantezie, desenuri nuoi. culori foarte placute. - Costume fine de BAettSuntem decisI a face concesiuni considerabile la preturi spre a rspunde dorintei veri-carui cumprator.

NB. Rugam cu ensistenta a se nota numai la No. 7 spre a se evita regretabile confuziuni

Il Albiturl mar cu seam batiste de oland4, brodate cu litere, cite-mlsete, eravate, eYantail, nanusl albe en dantelA lati de piele, do-rapt' si mat multe diferite articole pentru dame din fabricele cele mat'

! renumite din Europa, si pentru diferite articole, dame Bärbatl si mi-litart. Si un asortiment de fort, peue si depot de apa de Colonia ve-; ritabila. Rennmita Reseda Braising, pentru cresterea pèrulut. In flueI tot feint de parfumerie.I 1111,4 sosit un asortiment de Coroane de floe( artiftetale, precumgi un asortiment de Corsete din calitatea cea mat flna.

aate:r6,- .--zzraTaraiwYe=erz4uarm,rii...A.,

Str. Lipsc anTPalatul Dacia, 8.

I' 0 M A DA tanic-rosatl pentruada pralui alb culoarea sa prinn-tivA.

IINCTURA. silica instantace pen_Irii harba (1 Bacon) firs prepara-tiane, Ma spntre.Mare diploma de onoare

.4

' Filliol, 47, Strada Vivienne, ['aidsIn Bucurescf, depozit la Paul

I Frödel, 37. Calea Victoriaï.WIRMINEMINIUMERESC

PILULELEDOCTORULLTI

DE HAUTDIN PARIS

Constituese purgativul celmai bun si cel mai agreabil,fünd-ce,' luate cu alimenteburs si beuturi

'ele nu causézaneci desgust neci

oboséld.

MME JEANE L,crimple si inseileazg rear si

costume intregi pentru dame capretul de 3 franc'. si 50 centime,

a se adresa :

SUBURBIA OTETARU28, Strada Tatar, 28

IMPORTANT LAMalaeof

!

Imf permit a aduce la cunostinta onor. public cit am adus celec,

mat not articole din Paris, Londra i Viena, precum :

PALARII DE DAME I COPII

JOSEPH KUHNELStrada LipscanT, P alatul Dacia 8,

Se cere elevi la Tipografia Stefan14, Strada Coved, 14.

,

ANUNCIU IMPORTANT

HOTEL DE PAWSDIN GIURGIU .**UC:

Situat in centrul ora§uItiT vis-a-vis de noua grklina publici Car 1 I.

Subsemnatul antreprenor luand asupra'ml spre satisfacereaD-lor voiajori directia acestui Hotel am aranjat toate camerilecomfort, curat i cu serviciul prompt, tinend tot-d'odata, comptde economia D-lor voiajori am stabilit urmatoarele preturi :

1 camera ou I pat la fat5 fr. 2 50 I I camera cu I pat in curte fr. 2I camera « 2 paturi la fall' 4 1 camer » I pat in curate I 50

Cred ca atat serviciul cat si preturile nu vor lasa nimic de&wit. Mara d'aceea am stabilit . un birt cu mancarile cele margustoase i preturi foarte moderate. Am dar deplina convinctieca voi ffi onorat de d-nil pasageri. Antrep. TH. PANAJOTIDIS.

MUNINgiallneMIER"INECIrdialMeA , mennimur

SHEN MEDICAL DE PACERAlt LUI

BERGERse intrebuinteazd cu sues sigur de nouò ant in urma recomandaretatestatelor a ; profesor Dr. Cavaler de schieff, profesor Heller, Dr.Melichar si multor medict i altor persoane ca remedig contra

Tuturor boalelor de pele si contra necurateniei feteimat ales contra r6it, pecingenilor, bubelor dulct, puroaielor, matreatacapnlui si a barbel petelor obrazulul si a trupulut, amend rosin,degeraturei, transpiratiuner picioarelor si contra tutulor boalelor decap ale copiilor. Mai este si de recomandat generalment ca un mij-toe purificativ la spalat. Dad, säpunul de pleura a tut Berger se in-tr ebuinteaza in genere ca mijloc de spalat pe pelea sanatoasa saddin cdnd in cdnd in bat, atunni va da peler o fineta, i freschetaestraordinara, precum nu va produce pier un alt sapun, preservandboaele sus enumerate a le pielet.

Pretul uneT bucgtí impreun5 cu descrierea intrebuintarei I fr.SApanul de Ocuiii a luT Berger coati. 40 la slat pleura conc. de

lemn, se prepard cu mare bagare de seamä si se deosebeste foartemult de cele-lalet sapunurt de 1:läcura," aflätoare astazt in comercig.

Spre a se feri de falsificatese sa ceara dinadins Slim' de pleura a lut Berger si s6, observe in-

valitura cea verde.Depositul general pentru Romania en gros si en detail in Bucurefci in

farmacia-droguerie BRUS. Deposite in Brdila, farmacia Hepites; Craiovafarmacia Moess; Focsani, farmacia Linde ; Galati, farmacia Curtovits ;

farmacia Konya ; Ploesfci farmacia Schuller ; Razed, farmacia Schul-ler ; 7 ecuctit, farmacia Racovita.

.01111.......=.0111620.

Ei

TA- A:....01011.-.

tTiETJp11110011N, "r,

DE1

CASE 0.1,1Eit 1ii

V DE

Masine de Copiat

Singurul deposit la

r, TROJAN §i HUCH

EUGURESCI

Acade°

I°"maseemens

CaSsele noascre sunt rtt: grate de Materialul cel mat bu satpot concura, atat in soliditate eat si in prctcu or ce fabricat.

Cassele panterate, oferite, de differite stabilimente, ca in-ventie Ilona., le vindem noi de mult timp si am fost chiarpremiati la Espositiunea universala din Philadelphia in anul 1876

Pr - I-1_

neausenameneasseen

MMIM!!!!MESIR,OslTizZ.,

SPECIALIST13ucuresel, Hotel Victoria (Caracas) 25. Dupe cerere se duce si la

Intreprindend un voiagiti in districte se va afla :

In P1TESCI, de la 2-5 lunie viitor, Hotel Dacia (fost Patria)In CRAIOVA, de la 5-10 lunie viitor, Grand Hotel Teodoru.

ACTE DE MULTAMIREConstat eu Mimeo ca, suferind de Inuit timp de bataturi hive-

chite ti amain incarnate, si operändu-m6 la «BürMsche Baad» dinViena, nu am putut cu toate acestea sa scap de ele, 'And azt,and m'am supus operatiuner, foarte simpla dar de un efect ad-mirabil, a d-luf Rosner, ce petrece actualmente in Bucurestf, Ho-tel Victoria (Carccas).

Am suferit amateur niste pete esite pe obraz, intrebuintändsdpunul d-sale contra acestor pete, am scapat des 'evérsit de ele.

N. Daridescu, Doctor Militar.Me' gasese dator a aduce d-lui Rosner multumirile mele si a'l

recomanda calduros.N. Costinesco, directorul spitalulul Philantropia.

Subsemnatul, am cumperat de la d. Rosner o pomada pentruconservarea perulut si am rmas deplin satisfacut de efectele el.

Sc. 1. Memo, ziarist.

.1.01xraARFU GELLE FRATI35, strada d'Argout, 35, Paris. PARIS 1878

traik% RINE

Oe'bRE,Itit S.G, e

FRENkES

Cite pate cow erve an Las lea brute

et cabin lInflammation dea 5dacives

Ex positiu flea i878.- 11 edaliä

PASTA DENTIFRICEGLYCERINA

pro,edeul lut Eug.DEVERS,lauréatpharmacii.,de Medaliä de AIR'

eel mai bun Dentifriciu si cu tide astea singurul care sI pied ficuniperat de tótá lumea.

Acest produtt e va convinge de superimitatca parfumeriet cu GLYCERINA LUI DETERS, Chasid.Deposit la principali parfumori si coifori.

Typogiala Stefan Milalescu, Strada Covaci No. Alt

LOCOMOBILE i BATOAZEde CLAYTON & SHUTTLEWORTH

Cu preturi reduse recomanda

WALLER & HARTMANN13 UCURESCI si

Calea Dorobantilor Strada PortuluiSe mai gasesc in depositele noastre :

Mashie de seeerat i de legat snopi eu sfoarA de WalterA. Wood din America.

Mori de mifeine, Morive, Madne de semanat, de alesneghine din grail.

Plugue de diferite sisteme.Pietre de moara frantuzesti (de La Ferté sous Jouarre)

toate de cea mat bunA calitate si construbtie.Strada Dorobantilor (Herastriiii) 105 .littc

zemassv

GALA

.ameezeorwmaemmixamememanne

1500 franci recompensáCine va denunta raportorului militar de la Divizia II, Bu-

eurescf, pentru acest caz : Sunt informat at in 1877 lunile August,Septembrie poate si mat in urma s'a substras de la cazarma Mal-mezon niste material anume : Ca la 333 metri postav civit grosde Brasov, 2000 metri panza groasa yenta sail cenusie de carese pune captuseala la efecte militare, 2000 nasturi de mantale,2000 rosete de metal si 2000 nasturi rasuciti de call se pun latunici de rosiori , cine va cunoaste modul cum s'a sustras,unde s'a vndut, ce negustor sad persoana le-a cumprat infineori-ce detaliuri lamurite are, poate sa denunte ; positiv ca trebuesa fie vndut in Bucuresti.

Pentru persoana ce da recomensa sa se adreseze la air! .

nistratia acestui ziar. 6-2-3

Prima C. R. Societate de Navigatiune pe Dullre. - 1880

CIRCULATIA VAPOARELORValabile Ce la 2 MaT s. n./Anil la noT &spcsitiunT

Valabil de la 2 mat st. n.psánli la noI dispositiun!

VAPOARELE DE POSTABudapesta-Onfova-T. Severin-Giurgiu-Galatt

PLECAREA IN JOS :

Din Budapesta, Mimics* Dieucuri, Vineri 11 ore noaptea.Orsova, Dominica, Marti, Vinert a. m.T. Severin, Dominica Marti, Vineri 12 ore mini.Ginrgiv, Lunt, Mercuri, Sambliti 10 ore 30 a. m.In Galati, Mutt, Joi, Dominica.

PLECAREA IN SUS:D'n Galati, Marti, Jot, Sambiti 9 ore a. rnSwine in Giurgiu, Merenri, Vineri, Duminici 6 ore 30 in dimineataPlecare din Giurgiu, Meant Vinert, Duminica 12 ore amiazi.&sire in T. Severin. Inn!, Jol, Bambara seara.In Budapesta, Marti, Joi, Duminica 4 oro p.

Serylci local intro Galatt-Ism ail-Tulcea-Chili aPLECAREA IN JOS :

Din Galati la Ismail-Tulcea, Marti, 8hublt5 8 ore dimineata.'smail-Tmcea-Chilia, Jot 6 ore dimineata

PLECAREA IN SUS :

Din India la Joi 4 ore p.Talon la Ismail-Galati, Merenri, Vineri, Duminici 7 ore a.Servicitt de marfurt Galati-Odesa

Plecare din Galati la Odesa, Mercuri 7 ore dimineata.» Odesa la Galati, Sanabati 4 ore p. m.

Servicil de milrfuri.Din Pudapcsta-Orgova la Giurgiu-I3ucuregcl-Galati gi din Galati la Gimp,Ducuresel-Orsova-Budapesta de done ori pe slptimAt,5. AGENTIA.

-

7011=1111.11M.111111.112.

Millescu

«

,

HILD010,==..

39,

-

ltrr. T

.

de Aur.

,

4

learearWheaa..

!I

A

_, 4 -+", - .

C..-72m-saa,

',ow', -T5`Z tittmo:12M4U-.-e:

....1

o

i

42.

9

a*I

'

0.fiV40

':Al*f.:*-701,...-f k.14141.4

L..

5

-

11,Ari

§i

,%

';

X

.;

3111r-

77

/off,

;49112=111Mam. -

, ...C..8=.-1::::eaeM=2:ea=.1t:5=;dft adVS1dIa.SajPMZZIP

-utivaktsoitaisterp,:v,.,:qi-grar-3,,,,,,iv

1,,,

lF4

o

.1r

_,1=0.617

/5,13 R.1'0'el,

ID

"

011L

EMInt4411.0:71711-° '11;

Sirac;a

'If .. hits -

fre

;

-

'

1

domicilid.

*i

., ,

I°

, _

'I'

e

molest

GalatI,

lemäil-Thleea.Galep,,

m.

.

-WAY

AMUR 111 w

le-

4

CI-tor

§i-c/4..7))

_ ....=...1

-

.

1111'11 "111111'11!Ilr'77::-"-

I

c.,J,...-..........

'71/

ear-

IIIMEN=111/ M

»»

m.

rn

rl

I

/AIM

11

,

-Ems

"norms.

xusussuisur

s

e