ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

REVISTAISTORICA

fondater N.lor a,

".

Serie nouà tomul 4 1993

7 8lulie August

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

-ffl RMISgRai

wilIMMOURAIMIS

;

&:

_ .

Ilj-

www.dacoromanica.ro

ACADEIIIA ROMAN A

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor sef), PAUL CERNOVO-DEANU, VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU,EUGEN DENIZE, GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGYPIENARU APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an in numere duble.in tar 5. abonamentele se primesc la oficiile postale i difuzorii depres6 din intreprinderi si institutii. Pretul unui abonament este de1200 lei pentru persoane fizice si 3000 lei pentru persoane juridice.Cititorii din strAinMate se pot abona adresându-se la ORIONSRL, Splaiul Independentei 220 A, Bucuresti, 6, P.O. Box 74-19Bucuresti, Tx 11939 CBTXR, Fax (40) 1.3 122425.

REDACTIA

ION STANCIU (redactor sef adjunct)NAGY PIENARUVENERA ACHIM

Manuscrisele, artile i revistele pentruschimb precum si orice corespondentItse vor trimite pe adresa redactiei revistei

REVISTA ISTORICA"

Adresa RedactieiB-dul Aviatorilor nr. 1

7 1247 Bucuresti, tel. 650.72.4 1

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM IV, N11. 7 8Julie Aufp,t 1993

SUMAR

INSTAURAREA COMUNISMULUI IN ROMANIASOCIETATEA SI *OCUL COMUNISMULUI

FLORIN CONSTANTIN1U, MIHAIL E. IONESCU, Planul sovietic de coniuni/area României (martie 1945) 657

SERBAN RADULESCU-ZONER, Cu privire la instalarea guvernului Petiu Gio/a(6 martie 1945) 663

MARIN BUCUR, Epuratia" purificarea politiai a socieatii civile române5ticlauza armistitiului i pretext al declanOrii terorii staliniste 677

DAMIAN HUREZEANU, Partidul National-TarAnesc i känismul intre 1944-1947 687FLORIN MOLLER, Tentative de rapt teritorial i de sovietiiare a regiunii Maia-

mures in anii 1944-1945 699

CUL1 URA SI AGRESIUNEA DEOLOGICA

CORNEL CRACIUN, Arta plasticd romitheasca in tranzitie: 1944 1947 711LIVIU MAT', Ziarul Scânteia" i rAiboiul rece. Atitudine

1945-1953 723

MEMORIL CORESPONDENTA, INSEMNAIH

ION STANCIU, Gheorghe Tiltaräscu despre situatia Rorminiei in august 1946 . . 743GEORGETA PENELEA-FILIT1I, Un stralucit aghiotant" al lui Ioncl Bratianu:

I. G. Duca i notele sale despre conferinta de la Lausanne din 1922 (II) . . 747

PERSONALITATI CONTROVERSA1 F. IN I STORI A ROMANILORCAZUL MARESALULUI ION ANTONESCU

lltemorin de pus Onor. Tribunalului Pal otului la 1 5.1..1946 de ION AA 2 ONESCU 757DANIELA BUSA, Procesul Antonescu i presa vrernii 771

Revista toria.", tont IV, nr. 7 8, p. 653 812, 1993

a.

politicd si

I

www.dacoromanica.ro

OPINII

FLORIN CONSTANTINIU, 6 martie 1945: exist& o legAturA intre instalarea guvernu-lui Groza si ofensiva german& din Ungaria? 779

VIATA STIINT IFICA

Conferinta international& Nationalismul ca ideologie i politic& in spatiul central-esteuropean in secolul al XX-lea", Cluj-Napoca, 27-30 mai 1993 (Mirela-Lu-minita llurgescu); Reuniune international& de studii: Giorgio Asproni

Jurnalul politic" al Am (Stefan Delureanu); Al IV-lea simpozion de studiigenealogice, Iai, 13-15 mai 1993 (Constantin Rezachevici); CAlAtorie de docu-mentare in Marea Britanie (Florin Miilhr); Liste de themes adoptes par l'as-semblée générale du CISH pour le 18e Congres International des Sciences His-toriques a Montréal en 1995; Cronica

RECENZII

785

SILVIU BRUCAN, Generatia irositd. Memorii, Editurile Universul & CalistratBucure0i, 1992, 272 p. (Florin Canstantiniu)] 795

ZBIGNIEW BRZEZINSKI, The Grand Failure. The Birth and Death of Communismin the Twentieth Century, Collier Books, Macmillan Publishing Company, NewYork, 1990, 304 p. (Florin Aughel) 796

FURIO COLOMBO, 11 terzo dopoguerra. Conversazioni sul post-comunismo, Rizzoli, 1990,267 p. (Stefan Delureanu) . ... -99

* 4 Dosarul colectivizdrii agriculturii in Romania (1949-1962), (ParlamentulRomaniei. Camera deputatilor). Studiu intocmit de Comisia pentru cercetarea abu-zurilor i pentru petitii, coordonator Octavian Roske, Bucuresti, 1992, 243 p.(Violeta Barbu) 802

FERENC GLATZ, The Stalinist Model in Hungary (Etudes historiques hongroises,1990, publiées a l'occasion du XVIIe Congres International des Sciences Histo-riques par le Comité National des Historiens Hongrois, vol. 6), Budapest, 1990,138 p. (Adrian Grecu) 804

SERGIU VERONA, Military Occupation and Diplomacy. Soviet Troops in Romania,1944-1958, Duke University Press, Durham and London, 1992, 211 p. (Ser-ban PaPacostea) 805

REVISTA REVISTELOR DE ISTORIE

Memoria. Revista gindirii arestate", 1990-1993, nr. 1-8 (Venera Aclnm) 809

qi

,

Hogan

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NOUVELLE SERIE

TOME IV, Vs 7 8Juillet Aoilt 1993

L'INSTAURATION DU COMMUNISME EN ROUMANIELA SOCIETE ET LE CHOC DU COMMUNISME

FLORIN CONSTANTINIU, MIHAIL E. IONESCU, Le plan soviétique de communisa-tion de la Rournanie (mars 1945) 657

SERBAN RADULESCU-ZONER, Sur l'installation du gouvernement Petru Groza(6 mars 1945) 663

MARIN BUCUR, L'épuration" purification politique de la société civile roumaineclause de l'armistice et prétexte pour le déclenchement de la terreur staliniste . 677

DAMIAN HUREZEANU, Le Parti National-Paysan et sa doctrine entre 1944 1947 687FLORIN MULLER, Tentatives d'annexion et de sovietisation de la region du Ma-

ramures dans les années 1944 1945 699

CULTURE ET AGRESSION IDEOLOGIQUE

CORNEL CRACIUN, L'art plastique roumain en transition: 1944 1947 711LIVIU 'MAU, Le journal Scânteia" et la guerre froide. Attitude polit;que et lan-

gage. 1945 1953 725

MEMOIRES, CORRESPONDANCE, NOTES

ION STANCIU, Gheorghe TAtárAscu sur la situation de la Roumanie au mois d'aofit 7431946

GEORGETA PENELEA-FILITTI, Un brillant off icier d'ordonnance" de Ionel Bra-tianu: I. G. Duca et ses notes concernant la conference de Lausanne de 1922(II) 747

PERSONNALITES CONTROVERSEES DANS L'HISTOIRE DES ROUMAINSLE CAS DU GENERAL ION ANTONESCU

ilIimoire depose a l'honor. Tribunal du Peuple le 1 5.V.1946 par ION ANTONESCU 757DANIELA BUS:A, Le proces Antonescu et la presse de l'époque 771

Revista istoricA", torn IV, nr. 7 8, p. 653 812, 1993

www.dacoromanica.ro

OPINIONS

FLORIN CONSTANTINIU, 6 mars 1945: y-a-t-il une liaison entre l'installation dugouvernement Groza et l'offensive allemande en Hongrie? .

VIE SCIENTIFIQUE

Conference internationale Le nationalisme en tant qu'idéologie et politique dansl'espace de l'Europe Centrale et de l'Est au XXe siecle, Cluj-Napoca, 27-30mai 1993 (Mirela-Luminita Murgescu); Reunion internationale d'Etudes:Giorgio Asproni et son Journal Politique" (Stefan Delureanu); Le lye sympo-sium d'études généalogiques, Jassy, 13-15 mai 1993 (Constantin Rezachevici);Voyage de documentation en Grande Bretagne (Florin Muller); Liste dethemes adoptés par l'assemblée generale du CISH pour le 18' Congrès Interna-tional des Sciences Historiques a Montréal en 1995; Chronique

COMPTES RENDUS

785

SILVIU BRUCAN, Generatia irositd. Mcmorii (La generation perdue. Mernoires), Edi-tions Universul & Calistrat Hogas, Bucarest, 1992, 272 p. (Florin Constan-tiniu) 795

ZBIGNIEW BRZEZINSKI, 2 he Grand Failure. The Birth and Death of Communismin the Twentieth Century, Collier Books, Macmillan Publishing Company, NewYork, 1990, 304 p. (Florin Anghel) 796

FURIO COLOMBO, II terzo dopoguerre. Conversazioni sul post-comunismo, Rizzo li,1990, 267 p. (Stefan Delureanu) 799

a,* Dosarul colectivizdrii agriculturii in Romania (1949-1962) (ParlarnentulRomaniei. Camera deputatilor). (Le dossier de la collectivisation de l'agricul-ture en Roumanie 1949-1962), (Le Parlement de la Roumanie. La Chambredes deputes). Etude élabo rée par la Commission pour l'investigation des abus etpour les petitions, coordonnateur Octavian Roske, Bucarest, 1992, 243 p.(Violeta Barbu)

FERENC GLATZ, The Stalinist Model in Hungary (Etudes historiques hongroises,1990, publiées a l'occasion du XVII' Congrès International des Sciences Histo-riques par le Comite National des Historiens Hongrois, vol. 6), Budapest, 1990,138 p. (Adrian Grecu)

SERGIU VERONA, Military Occupation and Diplomacy. Soviet Troops in Roniania,1944 19 5E, Duke University Press, Durham and London, 1992, 211 p. ( SerbanPapacostea)

LA REVUE DES REVUES D'HISTOIRE

802

804

805

Memoria. Revista gindirii arestate", 1990 1993, nos. 1-8 (Vencra Achim) . . . 809

77:3

6

...

0

.

www.dacoromanica.ro

INSTAURAREA COMUNISMULUI IN ROMANIASOCIETATEA $1 $OCUL

COMUNISMULUI

PLANUL SOVIETIC DE COMUNIZARE A ROMANIEI(martie 1945)

FLORIN CONSTANTINIU, MIHAIL E. IONESCU

Rolul decisiv al Uniunii Sovietice in instalarea guvernului Grozao data cu el a regimului comunist in Romania este astazi de domeniulevidentei. Beneficiar5. prin acordul dc procentaj Churchill-Stalin din octom-brie 1944, de o influenta de 90% in problemele romanestil, devenite, in prac-tick controlul absolut asupra t5.rii, consolidat printr-o masiva prezenta mi-litara, Uniunea Sovietica a impus regelui Mihai, prin interventia brutalaa trimisului ei, A. I. Visinski, numirea unui guvern controlat de comu-nisti. Aflati intr-o totala subordonare fata de Moscova2 i supervizati deprincipalul consilier" pentru Romania al NKGB/MGB (securitatca i spio-najul sovietic), Dmitri G. Fedicikin3, liderii comunisti din Romania au ac-tionat dupa scenariul pregatit de patronii lor sovietici.

' Un document inedit 1 Oficiului Serviciilor Strategice (0.S.S.)serviciul de informatii american dezvaluie modalifatile transformariiRorriâniei intr-un stat satelit al U.R.S.S., aflat sub un regim comunist.

Potrivit unui raport transmis de o sursa neverificata" (untried), la7 martie 1945, deci a dona zi dupa instalarea guvernului Groza, la Bucurestia avut loc o consfatuire a unor conducatori comunisti români si trimii sovie-tici, consacrat5, discutarii plariurilor de comunizare a Romaniei, prezentatede Evgheni Suhalov, reprezeniant al Cominternului4, ca trimis al lui Gheorghi

conducatorul structurilor cripto-cominterniste. De fapt, la consfa-tuire s-a discutat numai un plan pe trei ani, caruia aveau sa-i urmeze douaplanuri de cinci ani. Potrivit sursei, la consfatuire au participat (in ordineainclicata de document): Ana Pauker, Vasile Prisnenko de la sectia sindicala(nt se indica a cui), generalul Fedor Zurkov (Zurcov in text) de la sectiapolitica a statului major al maresalului R. I. Malinovscki (Malinovski Po-

1 Albert Resis, The Churchill-Stalin Secret Percentages" Agreement on the Balkans,Moscow, October 1944 in The American Historical Review", vol. 83 (1978), nr. 2, p. 368si urm.

2 Vezi confirmarea lui Gh. Gheorghiu-Dej de catre Stalin ca secretar general al parti-dului la Silviu Brucan, Generatia irosita. Memorii, Bucuresti, 1992, p. 58-59.

3 Despre el i prezenta lui in Romania intre 1944 1947, vezi Christopher Andrewsi Oleg Gordievsky, IC.G.B., Istoriia vnesnepoliticeskih operalii ot Lenina do Gorbaccva, f. 1;1992, p. 365-366.

4 Oficial, Cominternul fusese dizolvat la 22 mai 1943, din considerente tactice decatre Stalin, Aar structurile sale continuau sa functioneze.

Revista istorica", torn IV, nr. 7-8, p. 657-661, 1993

Dimitrov,

www.dacoromanica.ro

658 Florin Constantiniu, Mihail E. Ionescu 2

litical General Staff" in text), Ilia Zurkov (Zurcov in text) de la sectia deeducatie comunist5. a Cominternului (se precizeaza c acesta a sosit in Bucu-resti, la 6 martie 1945), Nicolae Afcev, ata sat special pe linga Ana Pauker,Constantin Doncea, membru al C.C. al P.C.R., Sulam Berezinsky, repre-zentant al Cominternului i trimis personal al lui Stalin ca observa tor" alsituatiei din Romania, si Constantin Parvulescu, secretar al C.C. al P.C.R.(este posibil ca numele rusesti s fi fost altcrate la transrnitere).

Sursa se arata in continuare nu a putut obtine un exemplar alplanului trienal, dar elemcntele sale dc b2za le-a comunicat din memorieast f el :

(A) Completare2 reformei agrare, prin confiscarea marilor mosiiruinarea marilor proprietari.

(B) Desfiintarca armatei in forma ei acttiala Si crcarea unei noi armatedin diviziile Tudor Vladimircscu" i Avram Iancu" (sic!) (ultima aflatäinca in Rusia) ca si din toti ofiterii care activeaza acum pe teritoriul sovietic.

(C) Lichidarea tuturor bancilor, prin atacuri impotriva PartiduluiNational Liberal, ai carui membri le detin in proprietate pe cele mai multedin die.

(D) Distrugerea micilor gcspodarii pentru a lipsi pe taranii mici pre-prietari de masini si vite. In felul acesta se deschide calea spre absorbirealor in sistemul colectivist.

(E) Abdicarea regelui i cxilarea familiei regale.(F) Suprimarea treptata a firmelor de import-export, care fa c afaceri

cu Statele Lnite si Marea Britanie i indreptarea exportului romanesc spreUniunea Sovietica i tarile de sub dominatia sovietica.

(G) Suprimarea partidLlor istorice prin arestarea, uciderea Si rapircamembrilor lor.

(H) Crearea unei politii, intemeiate pe o militie populara" dupamodelul N.K.V.D.

( J) Indreptarea populatiei rurale spre diverse industrii. Dczvoltareaa tot felul de industrii in Romania.

(K) Niciunui strain, cu exceptia celor din tarile aflate sub influentasovietica, nu i se va permite intrarea in Romania".

Detaliile celorlalte doua planuri cincinale urmau sa fie comunicateAnei Pauker, in decurs de o luna 5.

Raportul transmis de sursa romana a O.S.S. are, cum lcsne se poateconstata, o insemnatate deosebita, intrucit el comunica toate elementelede baza ale planului de comunizare a Romaniei, elaborat la Moscova si trans-mis spre aplicare marionetelor de la Bucuresti, supravegheate indeaproapede trirnisii Kremlinului.

In stadiul actual al documentatiei participantii sovietici ai consfatuiriinu pot fi identificati mai indeaproape (s-ar putea, repetam, chiar ca in trans-miterea numelor lor sa se fi strecurat unele greseli). Accesul la arhivele sovie-tice va permite, speram, o cunoastere mai exacta a rcprezentantilor Mcscovcila consfatuirea de la Bucuresti.

Desfasurarea ulterioara a evenimentelor confirma intrutotul autenti-citat ea planului transmis de sursa O.S.S.

5 The National Archives-Washington, R. G. 226, Records of the Office of StrategicServices.

0

.

www.dacoromanica.ro

3 Planul sovietic de comuni7are 659

Fiecare din obiectivele acestui plan aveau sa fie rcalizate in perioada1945-1949: reforma agrara la 23 martie 1945, reorganizarea MinisteruluiApararii Nationale la 10 iunie 1947; dizolvarea Partidului National Taranescla 30 iulie 1947 si condamnarea conducatorilor sai la 12 noiembrie 1947 ;abdicarea regelui Mihai la 30 decembrie 1947; nationalizarea principalelorintreprinderi industriale, bancare, miniere, de asigura'ri si de transport la11 iunie 1948; crearea militiei populare" la 23 ianuarie 1949; inceperea colec-tivizarii agriculturii, in urma plenarei C.C. al P. M. R. din 3-5 martie 1949.

Analistii de la O.S.S. nu au acordat creditul cuvenit sursei neverifi-cate". Comentariul pe marginca raportului primit din Bucuresti pune inlumina si cu acest prilej incapacitatca cccidcntalilor, a americaniloi.in primul rind, de a intelege natura exacta a politicii sovietice in Europa deEst si rnetodele ei de realizare.

In evaluarea unor astfel de rapoarte citim in analiza O.S.S.este necesar sa se aiba in vedere faptul cä instalarca stângii la putere de catresovietici a intensificat teama de comun;sm printre multi români. De altrrin-teri intreruperea de catre sovietici, la 13 martie, a negocierilor comercialeromâno-turce de la Ankara poate fi interpretata ca indicând intentia Mos-covei de a face Romania dependenta economic de Uniunea Sovietica (O.S.S.sursa S din 19 martie 1945). Pe de alta parte, in timp ce ccnsolidarea contra-lului comunist ar putea incuraja pe Ana Pauker i alti extremisti sa planu-iasca schimbari revolutionare in Ecrnania in viitorul apropiat, prcgrarnultendintele guvernului Groza nu constituie in chip neasar un preludiu la so-vietizarea României. Desfiintarea marilor mosii, de exemplu, nu este, maidegraba, altceva decit reluarca primei (sic!) reforme agrare de acum doua-zeci de ani, in timp ce efectele inflatiei sunt incontestabil mai sever resimtitede muncitorii salariati decit de industriasi i actionari. Este de netagaduit cagradul limitat de indepen,denta acordat Romaniei de conventia de armistitiua fost drastic redus, insa Frontul Demccrat (corcct Frontul National De-mocrat n.n.) acccpta Inca monarhia, principiul proprietatii private sicapitalismul industrial, iar sprijinul de care se bucura in randurile cleruluide obicei conservator este in crestere (OSS, sursa S, 29 martie 1945, Raportprivind situatia in Balcani, 24 martie 1945). Pretinsul plrn ale, de altfelserioase implicatii internationale si pare in fapt sa. se intemeieze pe presu-punerea ca alianta dintre sovietici i anglo-americani atinge punctul de rup-tura. Indiferent de planurile extremiste existente, se raporteaza staruitor cäliderii Frontului Dcrnccratic iau Inca in considelatie cai i mijloace pcntru ada blocului de stinga un caracter mai rcprezentativ. Ar fi dificil de a conciliao astfel de politica cu pretinsele proiecte ale comunistilor doctrinari, caremanifesta tendinta de a nu lua in consideratie complicatiile internationaleprecum i idealurile i aspiratiile traditionale ale populatiei rornânesti"6.

O.S.S.Analistii au manifestat un scepticism exagerat fat5 de raportulsosit de la Bucuresti. Astazi stim ca procesul de comunizare a Românieiurmat intocmai fazele planului discutat la 7 martie 1945, ceea ce dovedesteautenticitatea informatiei. Fara a face apel la regula epilogului" avan-tajul istoricului de a sti cum s-au desfasurat evenimentele se poate consi-

6 Hoover Institution on War, Revolution and Peace, Archives, Office of StrategicServices, Research and Analysis Branch, R & A No 1175-104, 31 March 1945, p 19-20.

-

si

a

www.dacoromanica.ro

660 Florin Constantiniu, Mihail E. Ionescu 4

dera cá analiza O.S.S. avea doua grave deficiente: cunoasterea insuficientaa situatiei din Romania i aprecierea optimista a raporturilor Est-Vest.

Mai importanta decit deficientele serviciului de analiza a 0.S.S, esteidentificarea sursei neverificate", gratie careia cunoastem acest momentcapital al procesului de comunizare a României. In biografia generaluluiWilliam J. Donovan, fondatorul 0.S.S., intocrnita de Anthony Cave Brown,acesta scrie c5. O.S.S. a avut in Romania o sursa de mare importanta",cunoscut sub numele de cod Tonsillitis, care a furnizat din toamna anului1944 informatii de cel mai mare intercs despre operatiile fortelor sovieticesub comanda maresalului R. I. Malinovski, activitatea sa fiind una dintrecele mai uimitoare pcnetrari realizate de vreun spion pe vrcunul din teatrelede.operatii ale celui de al doilea razboi mondial"7.

Sursa Tonsillitts se numea Theodor Manicatide (Brown da grafia Man-nicatide) ; el provenea dintr-o respectabila familie din clasa de sus din Con-stanta si a vea o reputatie nepatata de onestitpte, integritate i loialitate,calitati foarte rare printre romani in ansamblu. In opinia subsemnatuluia altor ofiteri din fosta sa echipa, Mannicatide este total pro-american insentirnente (aprecierea apartine lui Frgnk Wisner, sef al retelei O.S.S. inRomania in acea perioada)8.

Th. Manicatide cooperase, timp de mai multi ani, cu serviciul de in-formatii al armatci române, apoi din ianuarie 1945 el a devenit un agent sa-lariat al 0.S.S.-ului. Manicatide avea, dupil cit se pare, la rindul sau, o sub-sursä", un ofiter roman care, lucrând cu sovieticii, i-a procurat informa-tiile evaluate ca fiind atit de importante. Identitatea subsursei nu era cunos-cuta decit dc Manicatide"9.

In stadiul actual al informatiei nu putem face decit simple ipoteze inprivinta persoanei care a transmis informatia despre consfatuirea sovieto-ro-mana din 7 martie 1945.

Despre aceasta persoana nu stim cu certitudine decat cà intrase decurand in relatii cu O.S.S. de vreme ce era considerata ca untried" iar pede alta parte ca avea acces la secrete ale conducerii P.C.R. Nu ar fi exclusca aceasta sursa sä fi fost Be lu (Herbert) Zilberm, unul din economistii dernarca ai P.C.R. care, in timpul conferintei de pace de la Paris, unde a par-ticipat ca membru al delegatiei române, nu va ezita sa declare reprezentantilorarnericani si altor occidentali: Sunt evreu i comunist. Nu ne lasati completin mana rusilor caci nu numai cä disparem complet ca natiune, dar va fiin detrimentul vostru pana la urma"11.

Se poate ca acest proces de clarificare sa fi inceput inca din 1944, childexploatarea resurselor economice ale tarii i brutalitatea imixtiunilor sovie-tice 11 vor fi edificat pe ilegalistul comunist asupra Tarii Socialismului vic-torios". Repetam, nu dispunem de date concludente care sa sprijine ceea ceeste de fapt o impresie sau Vanuial5. La 21 decembrie 1944, ministrul Elve-

7 Anthony Cave Brown, The Last Hero, New York, 1984, p. 68 1.8 Ibidem.° Ibidem.7° Despre el, vezi prefata dr. Gheorghe BrAtescu la volumul Adrian $erbulescu (Belu

Zilber), Monarhia cle drept dialectic, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1991.11 Hoover Institution on War, Revolution and Peace, Archives, Fondul Dumitru Da-

nielopol, Romeinii la Conferinfa de pace de la Paris (Inseinnlri memorialistice), lucrare in ms.neterminatä.

.

si

www.dacoromanica.ro

5 Planul sovietic de comunizare 661

tiei la Bucuresti a expediat consilicrului federal M. Pilet-Golaz, seful Depar-tamentului politic federal, un text intitulat Observaliile unui comunist roman( evreu) asupra intentiilor U.R.S.S. fata de Romania, care denunta inceputulaservirii României de catre Uniunea Sovietican. Raportând acest text laatitudinea lui Be lu Zilber in timpul conferintei de pace de la Paris, sunteminclinati sa vedem in el pe autorul acestui text, transmis de diplomatul el-vetian.

Pe de alta parte, un agent al 0.S.S., maiorul Robert Bishop (cod X-2)stabilise legatura cu ofiteri ai Serviciului Secret de Informatii roman, carepenetrasera aparatul Partidului Comunist din Romanio, Inca inainte derazboi. Potrivit lui Anthony Cave Brown, sovieticii nu depistasera aceasta sectiea S.S.I. i nici relatia ei cu maiorul Bishop, care, incepand din septembrie1944 pana in martie 1945 a transmis informatii de prima insemna-tate despre intentiile sovietice i comuniste nu numai fata de Romania darsi in toata Europa de Est si Centrala"13. Reteaua Bishop si-a incetat activi-tatea dupa plecarea lui Frank Wisner din Romania (martie 1945), iar membriiei romanii din S.S.I. au disparut14.

Indiferent de autor, raportul agentului necunoscut al O.S.S. este sin-gurul izvor despre continutul planului sovietic de comunizare a Romaniei.

LE PLAN SOVIETI QUE DE COMMUNISATION DE LAROUMANIE (MARS 1945)

Resumé

On y present e deux documents de l'Office des Services Strategiques(OSS) des Etats Unis: le rapport d'une source non-identifiée de Roumanieet l'évaluation de ses données par les analystes O.S.S. Le rapport indiquel'existence d'un plan de communisation de la Roumanie en trois ans, mis endiscussion dans une conference secrete du 7 mars 1945 des delegués sovié-tiques et d'un nombre de leaders communistes roumains (A. Pauker, C. Par-vulescu, C. Doncea). L'évaluation des analystes méricains exprime desdoutes concernant certaines des informations communiquees. Les auteursmontrent que le déroulement des événements en Roumanie confirme lecontenu du plan que la source O.S.S. avait envoyé. Pour terminer on avancedes hypotheses sur l'identité de l'agent O.S.S.

12 Text editat de Andrei Siperco in Magazin istoric", Serie nou5., XXVII (1993),nr. 4, p. 4-6.

Afithony Cave Brown, op. cit., p. 679.14 Ibidem, p. 680-681.

9

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA INSTALAREAGUVERNULUI PETRU GROZA

(6 martie 1945)

SERBAN RADULESCU-ZONER

Consecintele irnediate i rrai indepartate ale instalarii la Canna tarii aguvernului Petru Groza au facut obiectul unui raport confidential, expediatla Washington (curând dupà 6martie 1945) de un agent al Oficiului de ServiciiStrategice, aflat la Bucuresti. Dintr-o sursa pe care nu a dezvaluit-o, acestaaflase ca, in ziva de 7 martie, deci in ziva urmatoare instalarii guvernului Gro-za, ar fi avut loc la Bucuresti o intAlnire secreta intre Ana Pauker, Inca altitrei comunisti din Romania i patru sovietici. Cu acel prilej s-ar fi discutat unplan de comunizare a României, pregatit de Gheorghi Dirnitrov, la ordinelelui Stalin. De fapt fusese vorba de un prim plan pe trei ani, urmat de clouàcincinale, detaliile acestora urrrind sa fie aduse de la Moscova, de Ana Pau-ker, in cursul lunii aprilie. Presupusul plan de trei ani se mentiona indocumentul mentionat prevede abdicarea i exilul [regelui] Mihai, inlocuireaarmatei prin trupe indoctrinate in perioada cat s-au aflat prizonieri de razboila sovietici, inlocuirea politiei printr-o militie cetateneasca i o forta N.K.V.D.,saracirea maselor rurale pentru a deschide drum colectivizarii agriculturii, intimp ce dezvoltarea industriei va asigura angajarca unei parti a taranirnii,distrugerea partidelor taranesc si liberal prin mijloace violente, insotita delichidarea bancilor in care predomina liberalii, lichidarea treptata a intreprin-derilor care fa c a faceri cu anglo-americanii i expulzarea tuturor cetaternlorstraini, cu exceptia cetatenilor Ijniunii Sovietice i ai statelor aflate in or-bita ei" 1.

Istoria confirma punerea in aplicare a acestui plan iar mentionatul do-cument definea, Inca de pe atunci, locul guvernului Petru Groza in procesulde instaurare a comunismului in Romania 2.

Despre instaurarea guvernului Petru Groza la carrna tarii exista o bogataliteratura istorica româneasca (de-a lungul celor 45 ani de regim ccmunist),caracterizata insa de o falsificare deliberata i grosolana a adevarului. Falsul

1 Vezi Fl. Constantiniu, Spionajul american a cunoscut planul de comunizare a Románieidar nu l-a crezut posibil. Evaludri gresite, in Curierul National. Magazin", nr. 57, 14 sept.1992.

2 CU mici variatii, Kremlinul a folosit acelasi model in fostele state satelite ale Ger-maniei (Cu exceptia Finlandei); vezi Hugh Seton-Watson, The East European Revolution,ed. III-a, New York, 1956. in aceste tAri, istoricul britanic constatA trei tipuri succesivede guvernare, anume genuine creation", bogus coalition" (in cazul României, guvernulPetru Groza instalat la 6 martie 1945 si apreciat in mod voit fals, in istoriografia comunistädrept un guvern de larg concentrare democraticV) i monolithic regime", ibidem, p.169-171.

Revista istgria", tom IV, nr. 7-8, p, 663-673, 1993

www.dacoromanica.ro

664 Serban Rgdulescu-Zoner 2

consta, pe de o parte, printr-o prezentare tendentioasa i deformata a eveni-mentelor. Pe de alta parte, mentionatele studii mai sunt caracterizate de falsprin omisiune, caci pe parcursul acestora nu este intalnita nici o referire larolul autoritatilor sovietice de ocupatie si al diplomatiei Kremlinului in eveni-mentele ce au condus la instalarea guvernului Petru Groza 3. Acest al doileaaspect a fost insa pus in lumina de literatura istorica straina4 (analiza bazAn-du-se cu precadere pe rapoartele reprezentantilor diplomatiei i militari iMarii Britanii i Statelor Unite ale Americii la Bucuresti sau ale coresponden-tilor de presa straini) si de cca româneasca din exil 5, inclusiv memoriile unor

3 Veii mai ales; I. Alexandrescu, M. Fdtu, St. Lache, s.a., 6 Martie 1915. Maselepopulare forta hotaritoare in instaurarea puterii revolutionar-democratice a muncztorilortdranilor, Bucuresti, Edit. politick 1982; M. Frau, 6 Martie 1945 optiunea istoricd a popo-rului, Bucuresti, Edit. tiintific i enciclopedick 198 1; V. A. Varga, Din lopta maselor con-duse de P.G.R. pentru instaurarea reginzului democrat popukzr (ianuatie 6 martie 1945 )in Studii si materiale de istorie conternporand", vol. 3, 1962, p. 335-372; A. Petric i Gh.Tutui, L'instauration et la consolidation du régime democratique populaire en Roumanie, Bucu-reti, Edit. Academiei R.S.R., 1964, P. 54-82; de asernenea Ion Scurtu, Pozitia P.C.R.fatd de partidele istorice" in timpul guvernului Rddescu, in Analele tiniversifatii Bucuresti",seria 5tiinte sociale (Istorie), XV (1966), p. 167-184; Gh. Tutui si Al. Popescu, Zdrotiiade popor. Falimentul partidelor burghezo-mosicresti (1944-1947 ), Bucuresti, Edit. politick1959, p. 26-65. Cu aceleasi falsuri si deformdri ale adevärului istoric a fost intoxicatg tot-odatd o intreagg generatie prin intermediul manualelor scolare de istorie si al cursuriloruniversitare: vezi, de exemplu A. Petric i Gh. I. Ionitk Istoria contemperand a Rornaniei,a miscdrii muncitoresti, dernocra/icesi revolutionard, a .Partidului Comunist Roman (1918-1981),Manual pentru clasa a X-a liceu, Bucuresti, Edit. didacticg si pedagogick 1981, p. 13 1:Confruntarea dintre democratic si reactiune a intrat, la sfArsitul lunii februarie 1945,intr-o fazd decisivd [...]. In fata impresionantci manifestdri de vointg a maselor populare,a schimbdrii raportului de forte in favoarea democratiei, regele nu a mai putut evita solutia cese irnpunea, acceptând guvernul propus de F.N.D., guvern avgnd in frunte pe eminentulom politic si patriot, dr. Petru Groza, presedintele Frontului Plugarilor"; de asemenea Gh,I. Ionitg, Curs universitar de istorie a Partzdului Comunist Roman, a miscdrii revolutionaresi democratice din Romania (1934-1947), Bucuresti, 1982, p. 176-196; vezi de asemeneaProbleme fundamentale ale istoriei Romaniei, Colegiul de redactie Titu Georgescu, Gh. I. Io-nith, I. Scurtu, 5t. Ciobanu, ed. III, Bucuresti, Edit. didacticd i pedagogick 1983, P.144-152. Respectivul manual era obligatoriu Ong la finele lui 1989 pentru toate ramurilede invatamant superior, cu exceptia facultgtilor de istorie.

4 Vezi mai ales Paul D. Quinian, Clash over Romania. British and American Poli-cies towards Romania: 1938-1947, Los Angeles, 1977, p. 105-130; Robert R. King, His-tory of the Romanian Communist Party, Stanford, 1980, p. 48-50; vezi si Hugh Seton-Watson, op. cit., p. 172-173.

5 Ghitd. Ionescu, Communism in Rumania. 1944-1962, London, New-York, Toronto,1964, p. 99-106; Nicolae Baciu, Agonia Ronulniei (1944-19 47), Munchen, 1988, p. 150153; V. Frunzg, Istoria Partidului Comunist Roman, Aarhus, 1984 (vezi editia III, subtitlul Istoria stalinismului fn Romania, Bucuresti, Edit. Humanitas, 1990, p. 178-200); VladGeorgescu, Istoria romanilor. De la origini in zilele noastre, Miinchen, 1984 (vezi editia publi-catg la Bucuresti, Edit. Humanitas, 1992, P. 244-252); Captive Rumania, edited by Ale-.xandre Cretzianu, New-York, 1956, p. 22-24; G. Ciorgnescu, G. Filitti, s.a., Aspects desrelations russo-roumaine. Retrospective et orientations, vol. I, Par1s, 1967, p. 182-184.

www.dacoromanica.ro

3 Instalarea guvernului Petru Groza 665

martori oculari sou participanti la evenimente 6 Iii aceste ultime doua categoriide lucrari, factorul intern este neglijat, anume politica comunistilor, tacticastrategia accstora in vederea acapararii puterii si a instaurarii unui regim to-talitar, a carui cruzime, pe de o parte, si pervertire morala a societatii, pe dealta, nu stau cu nimic mai prejos regimului nazist din Germania anilor 1933--1945.

Odata cu aparitia si in tail, dupa 1989, a unor articole (cu precaderein presa de mare tiraj), menite restabilirii adevarului istoric i a unor volumedin domeniul memorialisticii 7, se constata tendinta de a explica cursul eveni-mentelor urmatoare lui 23 August 1944, ca atare instaurarea totalitalismuluicomunist (instalarea guvernului Petru Groza reprezinta un moment de refe-rinta) doar printr-un simplu dictat al rusilor. Evident, rusii au constituit fac-torul hotarator, grupul de activisti comunisti din Ora i cei veniti de la Mos-cova, in urma tancurilor sovietice, actionau din ordinul Kremlinului, in con-textul unui regim de ocupatie militara sovietica. Totusi nu putem face abstrac-tie de tactica i strategia acestora (chiar daca creicrul se afla la Moscova)care, pornind de la anumite realitati din tara, au ajuns intr-un timp record saaibe la dispozitie o anumita masa de manevra activa, ce nu poate fi totusineglijata intr-o analiza obiectiva a fenomenului, anume a instaurarii cornunis-mului in Romania. Un exemplu. Intr-o recenta aparitie editoriala, presedin-tele actualului P.N.T.C.D., martor ocular, dar si participant nemijlocit laviata politica din acea vreme, apoi victima a totalitarismului comunist, sus-tine cä manifestatiile de strada din ultima parte a lui februarie 1945, care auprefatat instalarea guvernului Petru Groza, erau foarte modeste, cam ceeace puteau scoate [comunistii] cu forta, din intreprinderi si din fabrici, p bazade ordine i pe baza de mobilizare facuta de activisti de partid" 8. Se irnpun,cred, anumite nuantari, chiar daca amintitul fruntas politic are dreptate candsustime, in continuare, ca muncitorimea era manipulata. Nuantata, dupa catse pare, ar trebui i sintagma acestuia muncitorimea romana intrata in pa-nica" 9, desi se cunosc numeroase cazuri de intimidari I amenintari din partea

6 Vezi relatarea generalului N. Rädescu, Lisabona, 26 august 1947, document pu-blicat de A. Iordache in Arhive" (Cotidianul", suplirnent de istorie), I, nr. 5, si 6, 28 aug.§i 25 sept 1992 (originalul la Hoover Institution, Stanford University, California); acelas.document este republicat, sub titlul Inceputul ocupatiei in Memoria", nr. 6, sept. 1992, pi106 113; Adriana Georgescu, Au commencement itait la fin, Paris, 195 1 (vezi editia roma-neasca, cu titlul La inceput a fost sfdr,situl, Bucurcsti, Edit. Hurnanitas, 1992, p. 3 1-7 1);de asemenea succinta relatare a lui C. Visoianu Melia lui Leon L. Gruart, vezi Commentle Royaume de Roumanie est devenu une democratic populaire, in Miroir de l'Histoire", nr.147, martie 1962, p. 324-332; Nicolette Franck, La Roumanie dans l'engrenage, ParisBruxelles, 1977 (vezi versiunea romaneasca cu titlul 0 infringere in victcrie, Bucuresti, Edit.Humanitas, 1992, p. 135-164). Odata cu izbucnirea räzboia'ui rece", impunerea guvernuluiPetru Groza de catre sovietiri, prin A. I. Vasinski, a fãcut obiectul unei dezbateri la 0 N.U.4noiembrie 1949), preluata imediat de presa vremit: vezi corespondenta lui C. Visoianu, cuW. Austin si H. J. Nickols, publicata recent (impreuna cu doul articole, aparute in NewYork Herald Tribune" si Times", 26 nov. 1949) de Mircea Ciobanu in Convorbiri cu Mihai Ial Romizniei, vol. I, Bucuresti, Edit. Humanitas, 1991, 1:). 23 1-235; deasemenea, audierearegelui Mihai de catre Comisia de ancheta a Carnerei Reprezentantilor a Congresului S.U.A.mai iunie 1954), cu privire la agresiunea comunista din Romania, ibidem, p. 263-284.

7 Corneliu Coposu, Dialoguri cu V. Arachelian, Bucuresti, Edit. Anastasia, [19021,p. 1-28; M. Ciobanu, op. cit., vol. I, p. 36-4 8.

8 Corneliu Coposu, op. cit., p. 13.9 Ibidem.

si

www.dacoromanica.ro

666 Serban Rddulescu-Zoner 4

liderilor sindicali comunisti 10. Referindu-se la accleasi evenimente, sau, maibine zis, la situatia existenta in Romania in februarie 1945, generalul CortlandVan R. Schuyler (seful misiunii militare americane din cadrul Comisiei Aliatede Control) le aprecia drept premergatoare unui posibil razboi civil 11 Existaoricum o situatie conflictuala, creata de comunisti pentru a justifica inter-ventia ulterioara a lui Viinski. Existau ca atare doua tabere, chiar daca miareprezenta, la acea vreme, o infima minoritate (rezultatele reale alc alegerilordin 1946 o atcsta), fiind in schimb foarte activa, sustinuta de sovietici si ma-nevrata conform unui plan bine pus la punct, fiind luate in calcul unele situ-atii concrete din tara.

1. 0 economie puternic afectata de razboi, totusi in stare de functionare,dar intr-o rapida degringolada, datorata continuarii razboiului in vest dar, maiales, punerii in aplicare a clauzelor conventiei de armistitiu 18, inclusiv jafuluiorganizat de ocupantii sovietici, in afara cadrului legal al mentionatei conven-tii 13. 0 inflatie galopanta, datorata acelorasi cauze 14, de care evident aveaude suferit paturile sociale cu -vcnituri mcdeste. Inflatia i criza economica, ingeneral, erau totodata alimentate de prcsiunile sindicatelor, reinfiintate incursul lunii septembrie 1944, a caror conducere a fest acaparata de catre acti-visti de frunte ai Partidului Comunist (Gh. Apostol, Chivu Stoica, E. Angheliu,Alex. Sencovici, s.a.) 16. Foarte curand dupa actul de la 23 august, mai precisla 1 septembrie 1944, fuscse creata, din initiativa Partidului Comunist, Ce-misia de organizare a miscarii sindicale unite din Rcmânia", pe principiulluptei de clasà" 16. Imediat, asa-zisul ziar independent Romania Libera",condus atunci de comunistul Grigore Preoteasa, a pornit o campanie de presa,subliniind necesitatea adoptarii unor principii combative, energice, in luptapentru dobandirea revendicarilor muncitoresti"17. Aceasta se poate nurnaiatunci cand organizatia sindicala ii alimenteaza activitatca, organizarea i acti-unile pe baza principiului lupt ei de clasa", scria in acelasi ziar, la 7 septembrie,N. Moraru, unul din viitorii demclatori al culturii icmânesti Si teoretician alrealismului socialist" in literatura i arta. In cadrul divirselor intruniri deconstituire a sindicatelor in rnarile intreprinderi, apoi pe ramuri i, in fine, pe

la De exemplu E. Angheliu, unul din principalii activisti comunisti insarcinati cuorganizarea sindicatelor, ceruse la fabrica Set demascarea" i pedepsirea spargatorilorunitatii muncitoresti", adica a lucratorilor care refuzau s'a se inscrie in sindicatele comuniste(Romania libera", II, nr. 26, 10 sept. 1944), iar la mitingul feroviarilor de la Giulesti, din11 septembrie 1944, se impusese o rezolutie in care se stipulase elirninarea din sindicateintreprinderi a muncitorilor care se inscrisesera in partidele dusmane" (Romania LiberA",II, nr. 30, 14 septembrie 1944).

11 Schuyler catre Cartierul General Aliat, 22 febr. 1945. War Department Message,No. M 460, apud P. D. Quinian, op. cit., p. 123.

12 Conf. art. 10 11 din Conventia de Armistitiu, vezi 23 August 1944. Documente,coord. I. Ardeleanu, V. Arimia, M. Musat, Bucuresti, Edit. Stiintifica i enciclopedica 1984,vol. 2, P. 708. Foarte edificator este textul conventiei (mai ales anexele) din 16 ianuarie1945 cu privire la aplicarea articolului 11 din Conventia de armistitiu, ibidem, vol 3, p. 482523.

12 Vezi memoriul adresat de regele Mihai presedintelui S.U.A., F. D. Roosevelt, 24ian. 1945, apud M. Ciobanu, op. cit., p. 258-259 (addenda).

Totalul emisiunii de monecla de catre Banca Nationala crescuse, in perioada 23august 1944 15 ianuarie 1945, de la 242 miliarde la 364 miliarde lei.

15 Initial Meuse parte si Gh. Gheorghiu-Dej.15 Romania Libera", II, nr. 23, 7 sept. 1944.

Ibidem, nr. 24, 8 sept. 1944.

"

si

10

www.dacoromanica.ro

5 Instalarea guyernului Petru Grom 667

plan national, activistii comunisti promiteau rnajorari de salarii cu cel putin100%18. S-a pus in fata Ministerului Economiei Nationale cererea de majo-rare a tuturor salariilor cu 100%, accasta ca o prima revendicare minima",anunta activistul E. Anghcliu in sedinta de constituire a sindicatului muncito-rilor rnetalurgisti 19, iar Chivu Stoica, cu un alt prilej, promitea cresteri de salariipina la 500%20. Odata cu asemenea promisiuni atragatoare, organizatoriicautau i reuseau, in buna masura, sa convinga pe participantii la intrunirilesindicale c numai un guvern al Frontului National Democrat va rezolva fa-vorabil revendicarile salariale. In fine, cu aceleasi prilejuri, diversii activisti

agitatori, semanand ura i indemnând la violenta, cereau inlocuirea ccndu-cerii intreprinderilor, a membrilor consiliilor de administratie, etichet findpe toti acestia drept notorii fascisti, ceea ce era un categoric fals, in marcamajoritate a cazurilor. Astfel, la adunarea lucratorilor C.F.R. de la Giulesti,din 19 septembrie 1944, la care a participat Chivu Stoica, s-a cerut, odata cumajorarea salariilor, inlaturarea imediata a actualei directiuni generale"Si constituirea, in acest scop, a unei delegatii din care sa faca parte si Gheor-ghiu-Dej, pentru a negocia direct cu guvernul 21 La uzinele Malaxa, cu prilejulunei intnmiri de protest (30 septembrie 1944), fa ta de nesatisfacerea, la nivelulcerut, a revendicarilor salariale; E. Anghcliu declara: Trebuie pedepsiti,Oita la exterminarea lor, toti acei care au jefuit, au masacrat si au dus tarala marginea prapastiei". Intrunirea s-a incheiat cu citirca i aprobarea prinvot dcschis a unei motiuni in care, in afara cererii schimbarii guvernului infunctiune cu unul care sa constituie expresia F.N.D.", se mai mentiona:Ne luam angajamentul s. luptam cu botarare pentru popularizarca i inde-plinirea platformei elaborata de C.C. al P.C.R." 22 La toate intrunirile dP acestfel, cu participarea unor comunisti de marca, veniti in calitate de organizatoriai sindicatelor, acestia, in discursurile lor, dupa promisiuni de tipul mentio-nat mai sus, aduceau totodata osanale Uniunii Sovietice i tovarasuluiStalin" 23.

2. Existenta in tara a marii proprietati agricole, mentiruta, dar si re-zultata in urma unui proces de concentrare, de-a lungul deceniilor urmatoarereformei din 1921 24, proces ce s-a desfasurat concomitent cu faramitarea pro-

is Vezi relatarile din Scanteia" §i. Romania Libera", septembrie 1944 ianuarie 1945." Scanteia", I, nr. 1, 2 1 sept. 1944." Romania Libera", II, nr. 29, 13 sept. 1944.

Scanteia", I, nr. 1, 2 1 sept. 1944." Romania Libera", II, nr. 48, 2 oct. 1944.23 Vezi nota 19.24 in 1927 exista urmatoarea situatie:

Suprafata proprictatilor % din nr. total de proprietari

Sub 5 ha5-10 ha10 50 ha50 250 haPeste 250 haLa inceputul anului 1945:Sub 5 ha5-10 ha10-50 haPeste 50 haCf. Captive Aurnania,cit., p. 250 25 1.

P.

84,5411,063,96

°'3910 440,05 j '

76,816,95,90,4

46. In paranteza

din totalul suprafeteicultivabile

47,2918,7716,2610'461 17 68

'7,22

33,3 (36,0)26,0 (24,2)2 1,4 (2 1,2)19,3 (18,8)

cifrele procentuale date de Vlad Geo, geftu, op.

"

,0

si

www.dacoromanica.ro

668 Serban Rädulescu-Zoner

prietatilor mici, in contextul unei cresteri a populatiei din mediul rural. Inprivinta necesitätii unei noi reforme agrare exista un consens intre diferiteleformatiuni politice. Partidul National Taranesc, cu numerosi partizani inlumea satelor, considera pe buna dreptate ca o asemenea reformä trebuie fa-cuta diva sfarsitul razboiului caci, in caz contrar, s-ar ajunge pe moment ladezorganizarea sectorului agricol, cu consecinte negative, atat in aprovizio-narea frontului i a populatiei din tara cu produse agroalimentare, cat si insatisfacerea cererilor crescande ale sovieticilor, care invocau Conventia de armi-stitiu. In Manifestul-Program" al P.N.T., publicat in Dreptatea" la mijlo-cul lui octombrie 1944, se sublinia ca in faza actuala de concentrare a proprieValli agrare, devenit necesara o noua expropriere". In acest scop sementiona in continuare se va urmari treptat ca intreaga mare proprietatesa fie transformata in proprietate taraneasca de munca, cu exceptia fermelormodel, obstesti, sau particulare, care se vor incadra intr-un program si se vorreorganiza din punct de vedere al necesitatilor colective". Era totodata pre-conizata completarea proprietatilor taranesti cu pasuni comunale, pacluriobstesti i ferme model". Conform aceluiasi program, tcate aceste masuri ur-mau sa fie puse in aplicare dui:4 incheierea razboiului, pana atunci, statultrebuind sä actioneze cu eficienta pentru insamantarea ogoarelor i valorifi-carea produselor" caci aprovizionarea oraselor cu alimente i combustibil,activarea productiei, care sa asigure hrana intregii populatii si a a rmatelorde pe front sunt objective de cea mai mare importanta [si] imediate de guver-nare" 25 Comunistii insa (atat in mod nemijlocit cat i prin intermediul Fron-tului Plugarilor) 26 au exploatat setea de parnant a taranimii i, Inca din sep-tembrie 1944 (in timp ce nici nordul Transilvaniei nu fusese complet eliberat),au pornit o campanie in presa 27 dar i la fata locului, in lumea satelor, pentruo imediata reforma. agrara, Aceasta campanie, al carui singur scop a fost aca-pararea puterii politice, a avut un curs ascendent. Momentul de varf 1-a con-stituit apelul catre tarani, din 9 februarie 1945 (deci in plin5. actiune de ras-turnare prin forta a guvernului Radescu), de a-si imparti singuri marile pro-prietati agricole 28, fara existenta vreunui decret-lege care sa prevada normeprecise de expropriere i, respectiv, de improprietarire. Agitatia comunista lasate a 2vut totusi o slaba audienta in comparatie cu cea provocata in randullucratorilor din industrie.

3. Existenta unor structuri administrative, la nivel local si central, al-catuite in cea mai mare parte din functionari publici de cariera, ce nu aveaunimic comun cu fascismul. Comunistii, sustinuti de autoritatile sovietice deocupatie, uneori cu implicarea nemijlocita a acestora, au pornit o campanieviolenta de inlocuire a functionarilor mentionati cu membrii ai PartiduluiComunist sau cu oportunisti dispusi a face jocul comunistilor. Motivul invocat :

25 Dreptatea", seria 2-a, I, nr. 45, 16 oct. 1944.26 Ca si in cazul celorlalte partide satelit, Frontul Plugarilor" avea la varf activisti

comunisti, infiltrati cu misiuni precise. Aparatul Frontului Plugarilor era, in realitate condusde C. Agiu, parta la 23 august 1944 figurand printre cadrele P.C.R.: V. Frunza, op. cit.,p. 117.

27 Dup a. trei zile de la publicarea in Scanteia" (I, nr. 6, 26 sept. 1944) si RomaniaLibera" (II, nr. 42, 26 sept. 1944) a proiectului de platforma a F.N.D., lansata. de C.C. alP.C.R., in care era prevazuta i infaptuirea grabnic a. a unei reforme agrare, cele doul coti-diene mentionate au inceput o adevarata campanie pe aceasta tema. In Romania Libera."debutul a apartinut lui N. Moraru cu articolul intitulat Parnant" (II, nr. 45, 29 sept. 1944).

28 Frontul Plugarilor", 10 feb. 1945.

?

www.dacoromanica.ro

7 Instalarea guvernului Petru Groza 669

desfascizarea tarii i instaurarea democratiei. Ace lasi proces se desfasuraconcomitent la nivelul esaloanelor superioare ale arrnatei, al conducerii in-stitutiilor de orice natura, inclusiv al celor culturale si de invatamant, al aso-ciatiilor neguvernamentale, precum cele ale scriitorilor, oamenilor de arta,barourile avocatilor, al organizatiilor de tineret. Toata aceasta campanie, in-sotita de asa-zise demascari" in presa comunistä, incepuse inca din septembrie1944, desfasurându-se in paralel cu cunoscutele presiuni, prin organizareade demonstratii de strada, in vederea instalarii unui guvern F.N.D. Catevaexemple. Inca la 30 august 1944, Corneliu Manescu cerea, in Romania Li-bera", inlocuirea crainicilor de la radio, adaugand: Sa nu ni se spuna ea lip-sesc oameni de meserie. Preferam vorbitori mai nepregatiti cleat oameni corn-promis'i pana in rnaduva oaselor de pasiunea cu care se produceau, pe vremu-rile cand Stalin, conducatorul iubit de 200 milioane oameni, era macelaruldin Piata Rosie, iar Roosevelt paracliticul de la gura sobii". In acelasi ziar,George Macovescu pleda la 13 septembrie 1944 pentru epurarea aparatului destat, a institutiilor de invatamant, etc., considerand pe cel ce se opunea dreptdusmanul poporului", iar Iorgu Iordan cerea, citeva zile mai thrziu, dernite-rea rectorilor i decanilor din universitati 29. In paralel Scanteia" califica peAl. Bratescu-Voinesti, C. Radulescu-Motru, Al. Tzigara-Samurcas, MirceaVulcanescu i Radu Tudoran, niste moaste de care s-au slujit tilharii fascis-ti" 39. Principalul om de cultura de exceptie i, in a celasi timp, om politic, im-potriva caruia se indreptau atacurile Scanteii" a fost insa George Bratianu:and armistitiul cu Romania i Finlanda a aratat generozitatea rara a UniuniiSovietice, d. Gheorghe Bratianu Ii permite s. calomnieze i sa provoace pealiatul i eliberatul nostru. Si aceasta sub masca democratiei. Jos masca dom-nule hitlerist Gheorghe Bratianu! i trage consecintele I" 31 Este doar un exem-plu. In fine, un anumit J. Beran, in coloanele României Libere", sustinandpe Matei Socor care pledase pentru epurarea reputatilor dirijori George Geor-gescu i Ionel Per lea, sub motivul de a fi fost fascisti i colaboratori ai regirnu-lui maresalului Antonescu, cerea ca aceeasi culpa sä fie extinsa i asupra uneiparti a specialistilor din domeniul stiintelor pozitive 32. In contextul acesteicampanii de intimidare a intelectualitatii s-au desfasurat, intre altele, alegeripentru o noua conducere a Societatii Scriitorilor " i pentru constituirea unuisindicat al artistilor plastici, la conducerea lor ajungand fie comunisti, fie opor-tunisti, care aveau sa devina calul troian al comunizarii culturii romanesti:Victor Eftimiu, N. D. Cocea, Mihai Beniuc, Cicerone Theodorescu, Radu Bou-reanu, dar i Cezar Petrescu si Hortensia Papadat-Bengescu, iar din randulartistilor plastici, M. H. Maxy, Ligia Macovei, H. Daniel, N. Doner, Zoe Bai-coianu, Boris Caragea, s.a. 33. La numai trei zile de la alegerea noului comitet

29 Romania Libera", II, nr. 37, 21 sept. 1944.39 Scanteia", I, nr. 17, 7 oct. 1944.al Ibidem, I, nr. 3, 23 sept. 1944. Calomnia" la care se referise Scanteia" era un

articol din Viitorul" in care Gh. I. Bratianu afirma cI.: Rusia, ea ins4i dupä ce §i-aextins in mod progresiv limitele, de la Petru cel Mare la Alexandru II, a trecut prin crizainceputurilor revolutiei pentru ca sä se intinda din nou, dincolo de frontierele vechi ale impe-riului tarist". intr-alt atac al Scanteii", Gh. Bratianu era tras la aspundere pentru arti-colul i,Drepturile istorice rationale asupra Basarabiei, publicat in Curentul" cu un an inurnA.

32 Rortiania Libera", II, nr. 38, 22 sept. 1944.33 Universul", 61, nr. 265, 26 sept. 1944; Romania Libera", II, nr. 47, 1 oct. 1944.

2 c. 3882

ci

9

www.dacoromanica.ro

670 $erban Radulescu-Zoner 8

di ccnducere al Sccietatii Scriitorilor", acesta s-a intrunit in sedinta extra-ordinara si a aderat la Platforma program" a P.C.R. pentru guvernareatarii 34. Mai merita semnalata constituirea (1 octombrie 1944) comitetului deinitiativa al asa-zisului grup de avocati democrati, aka-tuft din Ion GbeorgheMaurer, C. Paraschivescu Balaceanu, I. Raicu, L. Gb. Calmanovici, AvramBunaciu, s.a., unii dintre acestia ajungand fie acuzatori, fie asa-zis aparatoridin oficiu in procesele politice de trista amintire, care au inceput curand dupaccnstituirea guvernului Petru Groza.

Am insistat asupra a cestui aspect desi, la prima vedere, pare a nuavea vreo legatura directa cu instalarea guvernului Petru Groza deoarecetoate aceste noi comitete de conducere ale asociatiilor culturale sau profcsionale,asa-zis apolitice, au luat atitudine contra generalului Radescu, ca un grupfoarte restrans de ofiteri superiori 35, creand deruta i panica in randul intelcc-tualitatii si al arrnatei, in cursul evenimentelor din ultimele zile ale lui februarie1945. Sunt tot atitea exemple de infiltrare comunista in diverse medii de in-fluentare a opiniei publice, pregatindu-se astfel lovitura pentru acaparareaput erii .

4. Existenta in Romania a unei populatii minoritare evreiesti (728.115suflete in 1930, 328.968 in 1940, dupa cunoscutele cesiuni teritoriale din acelan) 38, frustrat5 in trecutul mai indepartat, supus5. pericolului unui regim deexterminare, in vremea scurtei guvernari legionare, in fine persecutata intimpul dictaturii maresalului Antonescu 37, fiind chiar obiectul unor limitatemasacre (Iasi, Basarabia si Bucovina de nord) pina spre finele anului 1942 38 .Cea mai mare parte a acestei comunitati, fie dintr-un spirit revansard, fiedintr-un pragmatism caracteristic, s-a inregimentat, dupa 23 August 1944,in Partidul Comunist si in aripa oportunista a social-democratiei sau a simpa-tizat doar cu F.N.D.-ul. Acest segment al societatii romanesti a furnizat oprima garnitura de intelectuali comunisti care s-a infiltrat in viata publica,constituind un element de disolutie a vechii societati. Nu ma refer, in acestcontext, la unele cadre de raspundere ale Partidului Comunist, precum Ana

34 Universul", 6 1, nr. 269, 30 sept. 1944.33 in total 10 ofiteri din care 6 generali, in frunte cu C. Vasiliu-RAscanu si D. Da-

maceanu (rAsplAtiti cu posturi ministeriale in guvernul de la 6 martie, 3 colonei i un major:vezi Romania Libea", III, nr. 179, 28 febr. 1945.

Breviarul statistic al populafiei evreiesti din Romania, pub. de Centrala evreilor dinRomânia, Bucuresti, 1943, p. 10 1 106 (Multumesc d-lui R. Vergati pentru indicatia bibliogra-fia). NumArul cel mai mare de evrei, in cifre absolute si relative, ei a cel din Basarabia (veziRecensamantul general al popula(iei din Romania din 29 deccmbrie 1930, pub. de dr. S. Ma-

vol. 9, f.a., p. 376). Cifra evreilor din teritoriile cedate in 1940 nu este cunoscutà.37 Vezi situatia juridia a evreilor din respectiva perioad6, .Martiriul evreilor din

Romania, 1940-1941. Documente si mdrturii, Bucuresti, Edit. Basefer, 1991, p. 3 13.38 Ibiaem, p. 85-244. Cifrele and de 300.000, and de 400.000 victime, vehiculate in

ultima vreme de dr. Moses Rosen (vezi Cuva.ntul icainte" la Martiriul evreflor din Romania,p. 300; deasemenea Primejdii. Incercdri Miracole, Bucuresti. Edit. Hasefer., 1990. p. 15) nucorespunde rea1itäii deoarece includ si pe evreii deportati din Ardealul de nord, anexatprin Dictatul de la Viena din 1940. Despre regimul diferentiat al evreilor din Transilvaniade nord, a parte a Ungariei horthyste, Basarabia, Bucovina nord si din celelalte provinciiromânesti sub autoritatea dictaturii antonesciene, vezi introdecerea Liei Benjamin la volumulMartiriul evreilor din Romania, p. XX. Nicoleta Frank sustine a, in ciuda marei tragedii apopulatiei evreiesti din România, aceasta a fost tara cu cel mai mare coeficient de Verreicare au surravietuit nazismului: vezi 0 infringere in victoria, p. 129.

i

www.dacoromanica.ro

9 Instalarea guvernului Petru Groza 6 71

Pauker, Iosif Chisinevski, Leont3 Rautu, Walter Roman, Sorin Toma, Nikol-ski, Silviu Brucan s.a., deoarece la varf se aflau atunci, in egala masura, ro-mani (Gheorghiu-Dej, Apostol, Chivu Stoica, Patrascanu, Doncea, Parvulescu,s.a.) cat Si unii din randul minoritatii maghiare (cel mai cunoscut fiind VasileLuca) sau al celei rutene (Emil Bodnaras).

5. Conventia de armistitiu a constituit actul international care nu numaicä a legalizat amestecul sovieticilor in treburile interne ale României, dartotodata, paraliza, in ultima instanta, orice rezistenta a partidelor taranescsi liberal, cit si a primelor guverne ale tarii de a se opune actelor pregatitoare

apoi loviturii de forta de la 6 martie 1945, care a constituit momentul deci-siv al preluarii puterii, chiar daca, din motive conjuncturale, in guvernul insta-lat atunci figurau i cativa liberali tatarascani.

Prin conventia de armistitiu se instituise controlul aliat, respectiv sovie-tic, asupra publicatiilor, spectacolelor, emisiunior radiofonice, telecomunica-tiflor, corespondentei particulare si oficiale 39. Nu odata ziarul Dreptatea"

in prima perioada, chiar cotidianul independent Universul" au fost sus-pendate de care autoritatile sovietice, reaparitia acestora datorandu-se inter-ventiei partii anglo-americane din cadrul Comisiei Aliate de Control 41. Con-form aceleiasi conventii, partea romana se angajase sa dizolve formatiunilede tip fascist, ceea ce era normal, dar si orice organizatii care duc propagandaostila Natiunilor Unite, in special Uniunii Sovietice" 41.

Pentru eliminarea mai intai din guvern a grupului de generali ce avuseseun rol primordial in lovitura de stat de la 23 August, apoi pentru distrugereatreptata a opozitiei, mai ales a P.N.T., toti adversarii influenti ai instaurariicomunismului in Romania au facut obiectul unei violente campanii de presa,fiind demascati" ca notorii fascisti. Aceasta campanie a luat amploare inoctombrie noiembrie 1944, in preajma unei prime incercari de impunere aunui guvern F.N.D., i apoi reluata in ianuarie 1945, odata cu pregatirea ras-turnarii guvernului Radescu. Principalii demascatori" in presa comunistäau fost : Grigore Preoteasa, in Romania Libera", Miron Constantinescu, SilviuBrucan si Iosif Ardeleanu, in Scanteia". Demascari asemanatoare erau auzitela mitingurile F.N.D., din septembrie-octombrie 1944 si februarie 1945, candMiron Constantinescu devenise nerabdator sä vada spanzuratori inaltate inmijlocul pietelor" si sä auda rasunand padurile i câmpurile de salvele plutoa-nelor de executie" 42 .

adica in octombrie 1944, conducerea Partidului Comunist dinRomania preconizase instalarea la putere a unui guvern al Frontului Natio-nal Democrat, portofoliile cheie urmand sa fie ocupate de comunisti, iar cele-lalte de social-dernocrati (intru totul sub dominatia partidului comunist)de cativa reprezentanti ai unor formatiuni politice satelit (Frontul Plugarilor,Uniunea Patriotilor, Apararea Patriotica). in acest scop s-au organizat laBucuresti diverse intruniri si demonstratii de strada sindicatele conduse decomunisti avand un mare rol in adunarea manifestantilor , iar in provincie

39 Cf. anexei la art. 16 din Conventia de Arrnistitiu, vezi 23 August. Documente, vol.2, p. 7 10.

49 Le Rougetel catre Foreign Office, 27 oct. 1944; de asemenea Berry catre Secretarulde Stat, 8 febr. 1945, apud P. D. Quinian, op. cit., p. 117 si 12 1.

41 Cf. art. 15 al aceleiai conventii, 23 August. Documente, vol. 2, p. 709.43 Scanteia", I, nr. 129, 4 febr. 1945.43 Ibidemoct. 1944.

Initial,

si

t

si,

si

www.dacoromanica.ro

672 Serban R6du1escu-Zoner 10

a inceput campania de inlocuire prin violenta a primarilor i prefectilor. Primaactiune de acest fel s-a petrecut in comuna Colentina-Fundeni, unde a fost in-stalat primar cismarul Stefan Ionescu din comuna Andronache. Rolul hotara-tor in aceasta reusita" 1-a avut Emil Bodnaras care a venit la fata locului cuun grup de comunisti inarmati ".

Dupa cum se stie, succesul comunistilor in acapararea puterii la Bucuresti,in toamna anului 1944, a fost partial deoarece atat in cel de-al doilea guvernSanatescu (4 noiembrie), cat si in cel constituit sub presedintia generaluluiN. Radescu, la 6 decembrie, ei au ocupat unele portofolii, dar nu au detinuttotusi o pozitie dominanta.

Ceea ce pare Inca neclar este arnânarca loviturii de stat in a doua partea lui februarie 1945. Convocarea conferintei de la Yalta nu constituie o expli-catie satisfacatoare. Dupa cat se pare, comunistii din Romania obtinuseralumina verde, din partea Kremlinului, inca din ianuarie 1945, in vederearasturrarii de la guvernare a generalului Radescu 44, iar in timpul conferinteide la Yalta (4-11 februarie 1945) campania, pe plan local, de inlocuire prinforta a organelor locale ale administratiei publice continua sa se desfasoare 45.Aceasta campanie avea loc in paralel cu opozitia comunistilor si a F.N.D.-ului,in general, fata de intentia generalului Radescu de a organiza alegeri locale,constienti fiind ca ar fi suferit o infrangere 46.

0 a doua intrebare, ramasa Inca fara raspuns, este scopul adevarat alvizitei lui VAsinski, la patru zile dupa formarea celui de-al doilea guvern Sana-tescu (4 noiembrie 1944). Cu priceperea sa patrunzatoare deosebita, cu ener-gia i perseverenta sa neobisnuita, tov. Andrei Ianuarevici Vasinski contribuein mod esential la strangerea relatiilor româno-sovietice si la reala aplicare aclauzelor Conventiei de Armistitiu" avea sä comenteze Miron Constantinescu,in Scanteia", aceasta vizita 47. Sa-si fi manifestat atunci Vasinski nemultu-mirea fata de componenta noului guvern? Oricum, dupa plecarea sa, campaniade asalt al prefecturilor si primariilor" va cunoaste o curba ascendenta.Tara ajunsese neguvernabila. Unul din obiectivele principale urmarite atuncide comunisti fusese obtinerea portofoliului Ministerului de Interne pentruTeohari Georgescu, un democrat sincer", conform aprecierii ziarului Scan-teia" din 4 decembrie 1944.

In speranta restabilirii ordinii, regle Mihai, dupa consultari cu lideriipartidelor politice, 1-a desemnat ca prim-ministru, dupa cum e binecunoscut,pe generalul Nicolae Radescu (6 decembrie 1944), un fost adversar declarat aldictaturii maresalului Antonescu. Noul prim-ministru a preluat i portofoliulMinisterului de Interne. Desi se ajunsese la un compromis si in priv inta lui

44 Cf. relatArii generalului RO.descu (vezi nota 6), curlind dupl.. reintoarcerea luiGheorghiu-Dej de la Moscova (16 ianuarie 1945) unde avusese mai multe intrevederi cu Sta-lin si alti fruntasi ai P.C.U.S., Consiliul F.N.D. (24 ianuarie 1945) a adoptat programul vii-toarei guvernazi, la inifiativa comunistilor: vezi Scanteia", II, nr 123, 29 ian. 1945. Gheor-ghiu-Dej prirnise la Moscova investitura lui Stalin ca secretar general al P.C.R., Cf. SilvinBrucan, Generatia irositd, Memorii, Bucuresti, Edit. Universul i Calistrat Hogas, 1992,p 58 59.

45 Cf. Ordinului nr. 38184 din 15 februarie 1945, al Ministerului Afacerilor Interne,Arh. Inspectoratnlui de politie Alba Iulia, ds. 1/1945, f. 4, apud 6 Martie 1945, p. 233;deasemenea declaratia din 27 dec. 1944, a rninistrilor tAránisti din guvern, ibidcm, p. 194.

4° Cf. relatgrii generalului N. RAdescu, vezi nota 6.Dezvoltarea politicii interne a Romdniei In anul 1944, in Scinteia", II, nr. 99, 1

i an. 1945.

www.dacoromanica.ro

11 Instalarea guvernului Petru Groza 673

Teohari Georgescu, acesta fiind numit subsecretar de stat la acelasi minister,Scanteia" a indreptat un violent atac contra noului guvern, chiar inaintede depunerea juramantului. Este o noua provocare impotriva poporului, onoua samavolnica incalcare a drepturilor si vointei poporului", scria oficiosulP.C.R. 48.

Viitoarea confruntare era inca de pe atunci in aer, odata ce Scanteia"scria, in acelasi editorial, ca orice formula nefasta va fi maturata de uraganulpopular", pe cand generalul Radescu, in schimb, era hotarat de a pune ordinein tara 49.

Dupa o perioada de aparenta acalmie, in timpul Conferintei de la Yalta,ofensiva comunist5. de preluare prin forta a puterii, pe plan local si central, areinceput, ceea ce Silviu Brucan caracteriza, in paginile Scanteii", drept mar-sul spre victorie a poporului, care calca in picioare, striveste sub pasul sau greuorice rezistenta, orice impotrivire netrebnica" 59.

Pe cand Schnteia" si Romania Libera" nu conteneau sa publice edi-toriale i reportaje incitatoare la violenta, Viitorul" si Dreptatea" au fostnevoite, 'Ana la urma, sa-si inceteze aparitia datorita asa-numitei cenzurirosii", instituita de agitatori comunisti ajunsi sa terorizeze tipografiile incare erau imprimate atat unele ziare independente cat si, mai ales, cele aleP.N.L. i P.N.T. Evenimentele petrecute la tipografia Independenta", undeera imprimat oficiosul P.N.L., Viitorul", sunt edificatoare. Un grup de agita-tori comunisti (toti angajati la numita intreprindere in timpul dictaturii anto-nesciene), ava.nd in frunte pe un anume Manea au violentat verbal si fizic,aruncandu-1 din tipografie, pe vechiul sef de atelier Cristescu si au sechestratpe reprezentantul ziarului Viitorul", Teofil Zaharia. Comisarul trimis dePrefectura Politiei pentru anchetarea cazului a fost impiedicat, prin mijloaceasemanatoare, sa patrunda in intreprindere. Terorizati prin aceste mijloace,lucratorii au parasit atelierul, agitatorii blocand in acel moment masinile, ru-pand sigurantele i luand cu ei becurile" 51

Evenimentele de la finele lui februarie 1945 sunt cunoscute: un nou valal asaltului prefecturilor i primariilor in provincie, demonstratii i mitinguriin capitala, tensiunea existenta in tara fiind apreciat5 de generalul Schuylerdrept favorabila pentru o lovitura de stat a elementelor F.N.D., sprijinitede generalul Vinogradov" 52

Seful misiunii militare americane in Romania nu se inselase in aprecie-rea situatiei. Conform unei note informative transmisa generalului N. Radescu,la 15 ianuarie 1945, Sectia II din Mare le Stat Major identificase existentaunor garzi inarmate si depozite de arme ale Partidului Comunist, Uniunii Pa-triotilor si Madosz-ului, la Bucuresti, Constanta, Craiova, Galati, Sibiu, UzinaMagurele 53.

Scanteia", II, nr. 47, 4 dec. 1944.45 Cf. relatdrii generalului Rddescu, yen nota 6.55 Scfinteia", II, nr. 151, 26 feb. 1945, in lucrarea sa cu caracter n'ernorialistic Silviu

Brucan (vezi nota 45) ocole#e cu abilitate de a se referi la activitatea sa din 1944-1945.Viitorul", XXXI, nr. 9428, 17 feb. Este ultirnul nurndr ce a rnai apärut, inainte

de suspendare, in conditii grafice foarte proaste, hind probabil tipdrit la o irnprimerie'improvizatd.

52 Schuyler cdtre Statul Majcr Aliat, 23 febr. 1945, aptcl P. D. Oninian, op. cit.,p. 122.

53 Cf. 6 Marge 1915, p. 254.

48

51

www.dacoromanica.ro

6 74 $erban Rädulescu-Zoner 12

Momentul culminant al campaniei de rasturnare prin forta a guvernu-lui Radescu 1-a constituit ziva de 24 februarie cand, cu prilejul unei demon-stratii in Bucuresti a F.N.D.-ului, au avut loc in Piata Palatului schimburi defocuri din ambele parti, soldate cu victime. Conflictul a inceput odata cu incer-carea nereusita de patrundere in Ministerul de Interne a fortelor de soc alecomunistilor 54 Dupa versiunea primului ministru N. Radescu si a colaborato-rilor sai apropiati, provocatori inarmati din rândul manifestantilor au deschisfocul asupra Ministerului de Interne. La salvele de avertisment ale fortelor deordine, un grup de soc, avand in frunte pe Teohari Georgescu, ar fi tras de astadata chiar in multimea manifestantilor, dupa un plan prestabilit, pentru aputea fi ulterior acuzat guvernul de uciderea unor demonstranti. In urma au-topsiei celor cateva victime s-a constatat ca asupra manifestantilor s-a trascu arme ce nu faceau parte din dotarea armatei romane 55.

Teza propagandei cornuniste de atunci si de mai tarziu, asupra caracte-rului pasnic al manifestatiei din 24 februarie 1945, pentru a arunca toata vina,in legatura cu cele petrecute, asupra premierului Radescu si a bandei" dinjurul sau, conform unei aprecieri a lui Miron Constantinescu din Schnteia" 56,a fost ulterior infirmata chiar de unele documente puse in circulatie de isto-riografia comunista. Conform acestora, se preconizase ocuparea sediilor Pre-sedentiei Consiliului de Ministri, Ministerului Afacerilor Interne, Marelui StatMajor, Comandamentului militar al Capitalei, Directiei Generale a Politiei

Prefecturii Politiei Capitalei, Palatul Telefoanelor, postul de radio-ernisieBaneasa i cateva depozite de munitii [ ]. Misiunea de ocupare a objective-lor stabilite urma sa fie incredintata unor grupuri i formatiuni inarmate, in-cadrate de echipe de soc si de unitati de lupta, dotate cu armamentul necesar

transportate in camioane" 57.in aceeasi zi de 24 februarie 1945, intr-un context asemanator, a fost

instalat prin forta, la Craiova, prefectul comunist Nicolae Celac. Evenimenteidentice s-au petrecut i la Caracal 58. In ultimul sau numar, inainte de a fifost suspendat, ziarul Dreptatea" sublinia similitudinea, sub aspectul scopu-lui urmarit si al procedeelor folosite, dintre evenimentele din 24 februarie1945 si cele din 21-23 ianuarie 1941, adica din timpul rebeliunii legionare 59.

A fost, la 24 februarie 1945, o reala incercare a unui puci, pregatit ininterior de comunisti, cu sprijin logistic din partea sovieticilor? A fost doar'oinscenare pentru a preg5.ti sosirea lui Vasinski la Bucuresti ca s5. dicteze rege-lui, sub amenintarea trupelor sovietice, aducerea guvernului Petru Groza

64 Adriana Georgescu, o. cit., p. 58-59; Nicoleta Frank, op. cit., p. 158. Referin-du-se la acelasi episod, V. Frunza lanseaza teza incercarii initiale a comunistilor de afolosi la Bucuresti modelul leninist din 25 octombrie'7 noiembrie 1917 de la Petrograd (A-saltul Palatului de iarna"): op. cit., p. 182.

88 Vezi memoriul generalului Radescu, loc. cit. ; de asemenea Adriana Georgescu, op.cit., p. 6 1; vezi i Nicoleta Frank, op. cit. , p. 159.

86 Scanteia", II, nr. 15 1, 26 feb. 1945. in acelasi numar al ziarului, Silviu Brucan iiconsidera. pe Radescu drept un discipol al lui Himmler"; vezi i articolul Calaul, semnatde Gr. Preoteasa, din Romania LiberV, III, nr. 179, 28 feb. 1945.

69 6 Mantic 1945, p. 253.88 Vezi T. Udrea, Date noi privind cucerirea prefecturilor Dolj si Romanati la sfar,situl

lunii februarie 1995, in Oltenia", Studii i comunicari, Craiova, 1974, p. 198-199.89 Dreptatea", seria II, I, nr. 14 1, 1 mart. 1945.

si

si

1

www.dacoromanica.ro

13 Instalarea guvernului Petru Groza 675

la canna tarii? 5° Poate c. fondurile de documente ce vor fi aduse de la Mos-cova cat i cele din fosta arhiva a C.C. al P.C.R. (chiar i in prezent inaccesibiledoritorilor de a efectua serioase investigatii) vor face totusi posibila, in viitor,scrierea unci reale istorii a instaurarii cornunismului in Romania.

SUR L'INSTALLATION DU GOUVERNEMENTPETRU GROZA (6 mars 1945)

Résumé

Les 45 années de regime communiste ont produit une littérature histo-rique roumaine extremement riche, bien que faussant grossierement et avec&liberation la verite. Le faux se traduit d'une part par la presentation tendan-cieuse et déformee des faits et, d'autre part, par l'omission de aspects concer-nant le role des autorités sovietiques d'occupation et de la diplomatie du Krem-lin dans les événements qui marquerent l'installation du gouvernement PetruGroza.

Des la publication dans notre pays a commencer par 1989 de toute uneserie d'articles (surtout dans la presse a gros tirage) et de memoires visantrétablir la verite historique, on remarque une tendance a expliquer les évé-nements déclenchés apres le 23 aoilt 1944, notamment l'instauration du tota-htarisme communiste (dont l'installation du gouvernement Petru Groza con-stitue un point de reference), uniquement par le diktat impose. Les Russesfurent sans aucun doute un facteur décissif, puisque le groupe d'activistescommunistes de l'intérieur ainsi que ceux qui y arriverent_a la suite de l'in-vasion du pays par les chars soviétiques_agissaient par l'ordre du f(remlin,dans le contexte d'un regime d'occupation militaire sovietique. Ce qui ne de-vrait pas nous empêcher de remarquer la tactique et la stratégie de ces activis-tes (meme si le cerveau se trouvait a Moscou) qui, en partant d'un nombre defaits caracterisant la réalite du pays, réussirent dans un bref délai a contrOlerune masse de manceuvre active, que l'on ne peut negliger dans une analyse objec-tive du phénomene, notamment l'instauration du communisme en Roumanie.

Peut-etre les fonds de documents de Moscou que l'on rapportera aupays et ceux des archives du C.C. du P.C.R. (qui demeurent inaccessiblesceux voulant se livrer a des recherches serieuses) seront-ils en mesure de per-mettre l'élaboration de l'histoire réelle de l'instauration du communisme enRoumanie.

60 Cu privire la comportamentul lui A. I. Vi§inski i la rolul acestuia in deinitereageneralului N. Rädescu i constituirea guvernului prezidat de Petru Groza, vezi stenogra-mele discutiilor purtate in cursul audientelor din 27, 28 feb. *i I mart. 1945, acordate deregele Mihai merutionatului demnitar sovietic, la cererea acestuia: M. Cicbanu, op. cit., vol.1. p. 238-243.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

EPURATIA PURIFICAREA POLITICA ASOCIETATII CIVILE ROMANESTI

CLAUZA A ARMISTITIULUI SI PRETEXTAL DECLANSARII TERORII STALINISTE

MARIN BUCUR

In numarul 2, al Scanteii", din 22 septembrie 1944, editorialul Misiuneatioastrei (semnat 1. Stänciulescu!), punea in centrul atentiei imediate i impe-rioase a tranzitiei de la dictatura antonesciana la democratie, organizareavastei actiuni punitive de epurare atat la nivel macro cat si micro institutional :curatirea armatei Si democratizarea ei"; curatirca temeinica a aparatuluide stat, a tuturor institutiilor publice i particulare, a presei, cinematografelor,teatrelor, universitatilor i colilor de elementele fasciste i profasciste. Seimpune internarea acestor elemente i exterminarea tradatorilor, democrati-zarea intregului aparat de stat".

Ceea ce trebuie retinut este faptul ca, intr-un text programatic de partid,se includea ca obiective ale actiunii politice, la nivel national, doua initiativedin domeniul justitiei : arestarea i pedepsirea unor prezumtivi vinovati, pecriterii general-politice si de razbunare politica. De la inceput, organul Comite-tului Central al Partidului Comunist din Romania era preocupat nu de refacereatarii si de instaurarea pacii civile in societatea româneasca traumatizata de ranile

indurarile anilor de razboi si de dictatura militara, ci de instaurarea unuinou razboi cel politic si de clasa, rAzboiul proletar. Pentru ca internarea",exterminarea tradatorilor" i epurarea" generala f aceau cat declansareaunei vaste operatii politico-judiciare impotriva unor segmente semnificativeale societatii civile romanesti. In spatele frontului, care abia trecuse Carpatii,in vreme ce armata romana lupta, alaturi de Aliati, pentru eliberarea Transil-vaniei i pentru zdrobirea nazismului, in tara, sutele de comunisti, cati numaraPartidul Comunist din Romania, ranforsati cu elemente cominterniste sositedin exilul lor voluntar in URSS, precum i cu o masa indefinita de activistisovietici, de consilieri si de propagandisti, kagebisti mascati, vor declansa unrazboi de exterminare si lichidare a tot ceea ce era socotit dusman potentialsi virtual al comunismului, al sovietismului, sub genericul atat de relativ decolaborationism cu regimul politic fasturnat. Marea epurare" a societatiiromânesti s-a declansat, dupa codul politic stalinist, inaintea unei legislatii,savarsindu-se una dintre cele mai grave incalcari ale drepturilor omului. Inacelasi numar, mai ap5rea un editorial, pe prima pagina, de o violenta a agita-tiei la prigoana politica, cum presa romaneasca nu mai cunoscuse pana atunci,oricat de ireconciliabile erau relatiile intre partidul liberal si cel conservator.Titlul editorialului era : Sunt Inca liberi ? La o luna de la iesirea tarii din aliantaantialiata, Sceinteia se deda la un act de barbarie politica de o agresivitate in-grij oratoare la adresa unuia dintre aliatii Partidului Comunist din Romania

Revista istoria", torn IV, nr. 7-8, p. 677-686, 1993

-

si

www.dacoromanica.ro

678 Marin Bucur 2

la infaptuirea actului de la 23 august : PNT. Doi dintre fruntasii acestui partid,dr. N. Lupu si Ion Mihalache, erau trecuti in categoria dusmanilor, a colabora-tionistilor, cu un cuvânt, a criminalilor de razboi. Arnbii erau demascati caantisovietici, pentru ca sustinusera politica Maresalului, de redobandire a pa-mantului românesc de dincolo de Prut. Dr. Lupu era aratat cä s-a inapoiatdin Transnistria Si Basarabia ca om al Antonestilor, ca instrument al imperialis-mului hitlerist, ca un convins propagandist antisovietic". Cat priveste pe IonMihalache, actul de acuzare era si mai gray. lar Ion Mihalache, dupa ce la ovarsta destul de inaintata, care il scutea de obligatiile militare, s-a inrolatsluga a nazistilor i antonestilor ca voluntar, avand gradul de maior si par-ticipand activ la un razboi dus impotriva intereselor i aspiratiilor poporuluiroman i impotriva idealului nostru national. N-a fost d-sa in Crimeea imbracatin mantia de cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, pentru a impinge si intaratape soldatii romani impotriva eroicei Armate Rosii i Uniunii Sovietice?

Si acesti domni se mai plimba Inca liberi".Pe aceeasi pagina, tot cu aspect de editorial, comunistii de la Sainteia

clemascau i PNL ca partid antirovietic i prohitlerist, fireste pure aberatii,insa in etica bolsevica minciuna constituia adevarul" in spiritul mmaleilministo-staliniste. Titlul acestui al catelea editorial, era specific presei stali-niste de demascare si de teroare: Un pro-nazist camuflat. Asadar, un alt noto-riu dusman al poporului", nearestat Inca. Cine era? Mihai Farcasanu, fruntasal tineretului liberal, anticomunist care afirmase in ziarul liberal Viltorul caArmistitiul este o suferinta care lezeaza independenta". Era socotit ca un actde antisovietism si, deci, antinational" in conceptia internationalista aPCR-ului! Comisiile de epuratie", iesite ca din pamânt pretutindeni, formatedin indivizi corupti ori coruptibili, din spirite complexate si din minoritaripunitivi, au constituit, in primele luni dupa armistitiu, reteaua i mafia te-roarei civile rosii. Sub pretextul curatirii societatii noastre de elementele dic-taturii legionaro-antonesciene, s-a operat actiunea, la scara nationala, a purl-ficarii ideologice, pe criterii subiective, personale, pe considerente politice sta-liniste. Incepea epoca denunturilor si a acuzatiilor politice, a judecatii decatre popor" si in numele poporului"! Comisiile de epuratie", al caror autorsi creator a fost insusi Lucretiu Patrascanu, ministrul comunist al Justitiei,prin Decretul-lege privitor la purificarea administratiei publice, au fost ade-varatele tribunale revolutionare comuniste. Deciziile kr aveau caracter delege. Partidul Comunist din Romania ii constituia cea mai uriasa armata depresiune si de dominare, de activisti. Societatea civila romaneasca, mlata cuinfiintarea comisiilor de epuratie" intra sub regimul concentrationar comu-nist. Tribunalul poporului functiona la nivel de institutie! Teroarea era lega-lizata cu prevederea din Armistitiu! Se instituie actiunea de demascare"echivalenta cu trimiterea in judecata i cu ordinul de arestare, evacuare sideposedare. Indivizi, nebanuiti pana atunci, apar pe posturi de demascatori

instigatori la urmarire penala si la pedepsire judecatoreasca.Purificarea" politica si ideologica se generalizeaza galopant in absolut

toate sectoarele vietii natiunii: epurarea in armata. Armata de maine va fiarmata poporului" sloganul care va desfigura corpul armatei regale romanel,

1 Scarlat Callirnachi, Armata de maine. Eliberat robul uinilit, terorizat de astilzi", cic-venind con.Ttient de marea datorie care i-a fost incredintatà de popor"; democrati7areaepuratia armatei" (Victoria", an I, nr. 8, 28 octombrie 1944, p. 1).

Si

5i

www.dacoromanica.ro

3 Epuratia" 679

in ministere, in jandarmerie, politie, in presa 2, Societatea Scriitorilor Romani 3,Academia Romana 4, Universitate 5, Filarmonica, Opera, Teatrul Natio-nal, Radiodifuziune, Ateneu pana chiar i Biserica 6; n-a ramas un metrupatrar din spatiul tärii care sa nu fie supus curatirii" politice si a epuratiei"pe criterii de clasa. Orice excludere, incepAnd cu personalitatile culturale sistiintifice ale tarii Si terminând cu functionarii-tehnocrati de stat, produceao satisfactie" primitiva, precum excluderea de la Societatea Scriitorilor alui Al. Bratescu-Voinesti, Ion Petrovici, Dumitru Murarasu, Alexandru Marcu(scriitori eliminati, ca i altii 46, de activitatea lor politica" caci culturalanu exista") 7.

Tara, pentru a putea fi ingenunchiata i supusa, trebuia dezarmata,umilita ca o tara de tradatori si de legionari" i fascisti" antisovietici, des-figurata, i decapitata de elita ei intelectuala si politica 8

Eugen Jebeleanu, devenit subit un exaltat vanator de criminali derázboi", li exprima enervarea i insatisfactia ca Inca mai vedea in libertatepe un fost ministru al Maresalului, in baza legislatiei curente care nu permiteasa se faca arestari decat in baza unui jurnal al Consiliului de Ministri. Justitiatrebuia nerespectata de justitia de clasa, cea populara" : Pentru popor, ares-tarea acestor inalte instrumente hitleriste reprezinta nu o greutate, ci un ele-ment satisfacator" 9 . Arbitraiiul si abuzul in numele poporului" si al rnase-lor" erau promovate ca noi mijloace de actiune ale legalitatii socialiste" siale justitiei populare". Se fac liste peste liste in Scânteia", Romania Li-bel. '6" de tradatori", legionari", fascisti" in care infra aproape toata elitarornâneasca! Indivizi, de care n-auzise nimeni pana atunci, au rasarit pe postde acuzatori publici. Orice epuratie" este pretext de a se impune comisiilor,sub presiunea publicà, alte personalitati. Un gazetar improvizat, L. Vidrascu,

2 Petre, Purificarea presei, Romania Libera", an II, nr. 19, 3 septembrie, p. 3; TudorStoianovici, Alex., ,5'eicarii, idem, nr. 14, 3 1 august 1944, p. 3; era demascat si Ion Vinea,acuzat de antibolsevism; zeci de articole, cu liste de ziaristi epurati" si demascati in presacomunistd. Presa democratiei trebuie fard intarziere curatita de slugile hitleriste, iar gazetelelor suprimate" (I. Petre, Purificarea preset).

3 Epurarea scriitorilor, Scanthia" , an I, nr. 3), 29 octombrie 1944, p. 3. Text reti-parit in Arhiva" area crimd in istoria culturii romeinesti Tribunalul Poporului" Isi con-stituia primul dosar cu acuzatii in paginile Sainteit idem, nr. 6, 25 septembrie 1992, p. 3).Al. Piru, SSR se purified, Victoria", an I, nr. 3 1, 2 1 noiernbrie 1944, p. 2; Ion Caraion,Epuratia la SSR - I. Al. Brdtescu-Voinegi, Idem, nr. 33, 23 noieinhfie 1944, p. 2; CiceroneTheodorescu, Un deget bine pus pe buba epuratiei, etc. etc.

4 Geo Dumitrescu, Altd Academie Ronzeind, idem, nr. 1, 20 octombrie 1944, p. 2.5 Constantin Balmus, Epuratie la Universitate - Cazul profesorului Radu Vulpe, idem,

nr. 2, 2 1 octombrie 1944, p. 1; M. David, fostul rector al Universitdfii din Ict,si, idem, nr. 7, 26octombrie, p. 1; Un mare trdddtor: profesorul P. P. Panaitescu, idem, nr. 12, 3 1 octombrie, p. 1,Vezi Marin Bucur, Academia Romeind si Universitatea - Principalele institutii de culturdintd contestate si demascate, Arhiva" - Suplimentul de Istorie - Cotidianul", an I, nr. 8,

noiembrie 1992, p. 2.6 Biserica sd fie a poporului, Romania Libera", nr. 115, 11 decembrie 1944, p. 1.7 Al. Piru, SSR se purified; P. P. Stanescu, Agentul hitlerist Constantin Kiritescu (Epurare

la Universitate), Victoria nr. 4, 24 octombrie 1944, p. 1.8 Marin Bucur, Decapttarea elitel romdnesti, Arhiva" - Supliment de Istorie, an I, lir.

1, 24 aprilie 1992, p. 5-6 (grupaj cu demascarile criminale in presa de partid ale lui TudorVianu, George Georgescu, Liviu Rebreanu, Al. Bratescu-Voinesti, Gheorghe Bratianu, NichiforCrainic, Ion Marin Sadoveanu, C. Radulescu-Motru, Ionel Perlea, Dr. I'aulescu, D. Caracostea,Vladimir Dumitrescu, P. P. Panaitescu... ; Decapitarea principalei personalitdti a democratieiromanesti: Iitliu `Maniu, de cdtre P.C.R. idem, nr. 4, 3 1 iulie 1992, p. 4-5.

9 Eugen Jebeleanu, Criminalii de reizboi. Victoria", an I, nr. 30, 24 noiembrie 1944, p. 1.

i ti-

',

I.

27

www.dacoromanica.ro

680 Marin Bucur 4

scria in Romania Libera": Lista nu-i completd set fie epurat ,si Aristide M.Basilescu 1°. Era, dealtfel, o demascare ordinara a profesorului Basilescu dela Facultatea de Drept, ramas Inca in functie, amintind de brosura acestuia,Economia bolsevicd n Ucraina de Sud-Est, in care se vorbea si de populatiaromaneasca de dincolo de Nistru. La 11 decembrie 1944, Comisia de epuratiea Universitatii din Bucuresti hotara indepartarea din invatarnant, pe langaMihai Antonescu, detinut, a profesorilor P. P. Panaitescu, Nichifor Crainic,Ion Petrovici, Petre Tomescu, Alexandru Marcu, Gh. Alexianu, Ovid Vladescu,Virgil Nitulescu. Lucrarile Comisiei de epuratie continua" 11. Dupa ce Al.Bratescu-Voinesti fusese exclus din Societatea Scriitorilor Romani, Ion Cara-ion, nemultumit numai cu atat, cerea sa fie exclus insa si de la AcademiaRomana, iar odata cu el si Nichif or Crainic si Ion Petrovici" 12.

5i totusi, ritmul purificarii politice in Romania nu &Idea satisfactie pro-zelitilor ocupantilor. Sabotorii erau partidele politice democratice, iar princi-palul acuzat de sabotaj nu era altul decat Iuliu Maniu. Paralel cu epurareainstitutiilor, se ducea o campanie acerba, violenta, un adevarat razboi de corn-promitere si de condamnare a partidelor politice.

Partidele democratice, care garantasera institutiile democratice ale tariidinainte de razboi, eraula numai o luna de la semnarea armistitiului, act is-toric care le apartinea prin excelenta declarate retardate istoric, consumatesi, deci, scoase din scena politica a tarii: Nu in oamenii i partidele politicecari n-au facut nimic dupa 23 august, ci in acei cari dupa 23 octombrie vorreprezinta cu adevarat uriasa vointa a maselor i simtul lor profund de innoire.De la ele ne va veni mantuirea" 13 Aluzia era fatisa la imperioasa epuratie"a vietii politice de partidele national-taranesc si national-liberal. Cine puteaufi inlocuitorii care reprezentau cu adevarat uriasa vointa a maselor i simtullor profund de innoire"? Comunistii!Numai ei. lar zelosul partizan al eliminariipartidelor democratice nu era un cazangiu, ori un fochist analfabet, destruc-turat mental de ideologia si propaganda comunista, ci un intelectual de stanga,celebru prin imoralitate i coruptie: N. D. Cocea.

Cultivarea urii si a rdzboiului social si de clasd , arme pentru victorialumii noi". La 23 octombrie 1944, N. D. Cocea, director al ziarului Victoria,in contextul unei crize de guvern provocate de fortele comuniste dirij ate dela Moscova, in urma demisiei generalului Sanatescu, lansa un avertismentcategoric, invocand stratagema populismului sovietic a poporului exploatatcare isi va face singur dreptate, adica condus de PCR. Taranimea suportaincajugul pamântului boieresc, exploatata nemilos, parasita la discretia sa-trapilor cu pogoane multe, acum, in plina zodie a dreptatii, a libertatii, a de-mocratiei. A venit vremea sa ne dezmeticim. Daca aceasta este democratiaguvernului, atunci ne lipsim de ea"14.

Pe manseta ziarului, drept program, textul parea conceput in redactiaSc4nteii. Vremea care venea era deja planificata: aceea a societatii celei maidrepte" socialiste, dupa modelul oranduirii sovietice: Cand crancena epocade exploatare a omului de catre om pare in sfarsit ca incepe sa apuna si-o nouaera de infratire intre natiuni i intre oameni mijeste in zarea rasaritului".

" In România LiberV, nr. 124, 22 decembrie 1944, p. 3.Epuralia la Universitatea din Bucuresti, idem, nr. 115, 11 decembrie 1944, p. 3.

" Epuratie la SSR I. Al. Brdtescu-Voinesti, Victoria", nr. 29, 23 noiembrie 1944, p. 2.13 N. D. Cocea, 23 august 23 octombrie, idem, nr. 5, 27 octombrie 1944, p. 1.la N. D. Cocea, N-avem guvern, Victoria", an I, nr. 3, 23 octombrie 1944, p. 1.

"

www.dacoromanica.ro

5 Epuratia" 681

Se apropia ceasul socotelilor supreme" pentru toata lumea, nu numaipentru vinovatii de razboi, de crime impotriva umanitatii si a poporului ro-man, ci i pentru gangsteri, mosieri" si pentru partidele vechi [citeste PNT,PNL1] care din incapacitate sau servilism au lasat sa fie tarata tara din opro-biul dictaturii in dezastrul national de astazi [si] vor tot ei si tot ele sa ne con-duca sau sa ne prade mai departe. Unica lor speranta, falnica, nemarturisita,e ca de undeva, de peste munti si ape, din apus sau de peste oceane, li se vaarunca intr-o buna zi colacul de salvare. Speranta iluzorie" 15 Procesul poli-tic al vechilor noastre partide politice", vinovate de dezastrul tarii, era dej adeclansat. Batuse ceasul raspunderii" inaintea poporului": Poporul romanacuza guvernul, pe d. Iuliu Maniu i conducerea PNT de nesabuitul dezastrusi haosul in care suntem aruncati"; dl. Iuliu Maniu Si conducerea PNT ausabotat continuu formarea noului guvern"; Cooperarii cu F.N.D., domnulIuliu Maniu i conducerea Partidului National Liberal au preferat inhaitareacu tradatorii legionari" ; sabotajul din partea conducerilor national-tara-niste Si liberale" 17 .

Incitarea la arestdri. In ce calitate. P. Constantinescu-Iasi scria incitândla actiuni punitive din partea organelor de justitie si de ordine, si andun al doilea avertisment 18?

In duba in care a intrat generalul Potopeanu, mai sunt multe locuri"!Legea epurarilor va fi abrogata de abia in primavara anului 1945, dar epurarile

arestarile se declansasera din primul moment al ocupatiei sovietice a tarii.Asa dupa cum o prezenta Lucretiu Patrascanu, redactorul ei, legea avea uncaracter punitiv pol