ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA"

REVISTAISTORICA

Fondator N. lorga

rs4.7

M M .t t .

..

1 4/

-"flye. .t4 '.""k-

rr.:ra

Serie nouä, Tomul XVI, 2005

Nr. 1-2ianuarie - aprilie

.77" -

1. r. '9

1..1 --71- 1- "' -...-vi&---1 111! till' : -.-.?

.

, -

^f,: . ' . 1 , : c'...til&e., -7-4 .2..,:7-;;;':11,...,, , ib ,,t1 .qpirviminami niocrryptf.;,i ..,.g. ';'.., .

-11...,... ----'-----"4..'-'7-.. i .1* ----......,- -........--- -C.....''''' ..,

, ',-1

41511 I ,

r yII -

. lb* mr9.11 .

.,

____a vat, ovilf.......,

---jiE,7. _f,s1.. 1 ...., Ell III if

fr :,

."4

...-;

,

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

COLEGIUL DE REDACTIE

CORNELIA BODEA (redactor ,sefi, IOAN SCURTU (redactor sqf adjunct),NAGY PIENARU (redactor responsabil), VENERA ACHIM (redactor)

REVISTA ISTORICA" apare de 6 ori pe an.

La revue REVISTA ISTORICA" parail 6 fois l'an.

REVISTA ISTORICk` is published in six issues per year.

REDACTIA:

NAGY PIENARU (redactor responsabil)VENERA ACHIM (redactor)

ALEXANDRU CIOCILTAN (redactor)IOANA VOIA (traduceitor)

DOINA-RODICA ORGHIDAN (tehnoredactor)

Manuscrisele, cartile i revistele pentru schimb, precum i oricecorespondentd se vor trimite pe adresa redactici revistei:

REVISTA ISTORICA",B-dul Aviatorilor, nr. 1, 011851 - Bucureti,

Tel. 212.88.90E-mail: revistaistorica0,hotmail.com

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOMUL XVI, NR. 1 2

Ianuarie Aprilie 2005

SUMAR

TOTALITARISMUL ROMANESC PRIMII AM

IOAN SCUR ru, Statutul international al Romaniei in perioada 23 august 1944 februarie 1946 5-14FUGFN DFNIZE, Radiodifuziunca romana i schimbarea de regim de la 6 martie 1945 15-26

SOCIETATEA ROMANEASCA TRADITIE SI MODERNITATE

CORNFI IA BODF A, EUimie Murgu i faurirea Romaniei moderne 27-32GHLORGHE PLA FON, Repere ale modernizarii societatii romanqti in epoca

Regulamentalui organic 33-46FLORIN CONSTANTINIU. Epoca fanariota: conflictele tranzitiei 47-52

PROBLEMA ORIENTALA RAZBOIUL CRIMEII

RALUCA TOMI. Europa nationalitatilor" intre revolutie 5i razboi. Cazul romAnilor i alitalienilor 53-68

MARIAN STROIA, Rusia i romanii de la razboiul Crimeii la Unirea Principatelor.Sinteza unei atitudini 69-86

MIHAI SORIN RADULESCU, Un diplomat francez din veacul al XIX-Iea: Eugene Poujade 87-94DAVID MURPIIY, William Howard Russell and the Development of War Journalism 95-104ADRIAN-SII VAN IONESCU, Impresiile locotenentului Charles George Gordon din

Moldova. mai 1856 aprilie 1857 105-116ANTON HOLZER, in umbra razboiului Crimeii. Expeditia fotografica a lui Ludwig

Angerer la Bucurqti (1854-1856). 0 serie de fotografii redescoperite la Cabinetulde Stampe al Bibliotecii Nationale Austriece 117-128

GABRIEL BADEA-PAUN, in jurul unui tablou de Isidore Pils, Trecerea Almei de trupelegeneralului Bosquet, 20 septembrie 1854 129-134

HORIA VLADIMIR SERBANESCU, Participarea unor unitati romanqti 1a operatiunimilitare in timpul razboiului Crirneii, 1853-1856 135-142

Revista istorica", torn XVI, 2005, nr. 1 2, p. 1 199

.......

.......

......

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

BANII $1 PUTEREA CR1ZE $I DISPUTE MEDIEVALE

VIOLETA BARBU, Furtisagul" din vistieria tarii: de la justitia sumard la proces (TaraRomaneascd, secolul al XVII-lea) (II) 143-152

ANDREI PIPPIDI, Criza politica din Moldova anilor 1547-1564. 0 mdrturie neasteptatd 153-168VIOREL ACHIM, Disputa pentru decimele din terrae christianorum din cuprinsul

episcopiei de Cenad (1468-1469) 169-184

VIATA STIINTIFICA

Conferinta internationald: Rdzboiul Crimeii 150 ani", Institutul de Istorie NicolaeIorga", 25-26 octombrie 2004 (Adrian-Silvan lonescu); Conferinta internationald:In jurul Razboiului Crimeii: noi aborddri si noi subiecte de studiu", Istanbul. 26-27 noiembrie 2004 (Adrian-Silvan lonescu); Conferinta: Srarsitul perioadeiliberale a regimului Ceausescu, iulie-noiembrie 1971", Bucuresti. 19 noiembrie2004 (Cristian Vasile); Conferinta internationala ORACLE XXIII". Chicago,Illinois, 18-21 noiembrie 2004 (Adrian-Silvan lonescu); Simpozionul: De laUniunea Sovieticd la Federatia Rusd (1953-2005)", Institutul de Istorie ..Nicolaelor2a", 19-20 aprilie 2005 (Nagy Pienaru); Doudieci de ani de la moartea prof.Hugh Seton-Watson (Cornelia 13odea) 185-192

NOTE SI RECENZII

Medieval Warfare, A History, ed. by. Maurice Keen, Oxford University Press,1999, 340 p. (Ovidiu Cristea); MELENTINA BA/GAN, lndicatorul localitaplormedievale din Tara Romcineascii pdna la 1831, Edit. Cartea Unix ersitard,Bucuresti, 2004, 112 p.+Iharta (Alexandru Ciociltan); ANTON CARAGEA,Pagini de istorie ascunsil. Afaceri celebre, personalitcig controversate, mortimisterioase, Edit. Cartier, Bucuresti, 2004, 376 p. (Gelcu Maksutovici);GRIGORE JITARU, Blazoane domnevi in Tara Romcineascá ci tioldova, sec.X11-XV, Edit. Uniunii Scriitorilor, Chisindu, 1997, 214 p. cu ilustratii (StefanAftodor); CORNEL I. SCAFE$, HORIA VL. SERI3ANFSCU, CORNEI IU M.ANDONIE, LOAN I. SCAFES. Armata romcind in vremea lui Alexandru loanCuza, Total Publishing, Bucuresti, 2003, 79 p.+VIII pl. (Adrian-Silvan lonescu);CESARE VETTER, Dittatura e rivoluzione nel Risorgimento aaliano, Trieste,2003, 150 p. (Ra/uca Tom) 193-199

.

.

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NEW SERIES

TOMUL XVI, NOS. 1 2

January April 2005

SUMMARY

ROMANIAN TOTALITARIANISM THE FIRST YEARS

IOAN SCURTU, The International Statute of Romania in 23 August 1944 February 1946 5-14EUGEN DENIZE, The Romanian Broadcasting Corporation and the Change of the

Regime on the 6th of March 1945 15-26

ROMANIAN SOCIETY TRADITION AND MODERNITY

CORNELIA BODEA, Eflimie Murgu and the Making of Modem Romania 27-32GHEORGHE PLATON, Landmarks of Modernization of Romanian Society in the Time

of the Organic Regulation 33-46FLORIN CONSTANTINIU, The Phanariot Time: Conflicts of Transition 47-52

THE EASTERN QUESTION THE CRIMEAN WAR

RALUCA TOMI, "Europe of Nationalities" Between Revolution and War. The Case ofRomanians and Italians 53-68

MARIAN STROIA, Russia and the Romanians from the Crimean War to the Union of thePrincipalities. Synthesis of an Attitude 69-86

MIHAI SORIN RADULESCU, A French Diplomat of the Nineteenth Century: EugenePouj ad e 87-94

DAVID MURPHY, William Howard Russell and the Development of War Journalism 95-104ADRIAN-SILVAN IONESCU, Lieutenant Charles George Gordon's Impressions from

Moldavia, May 1856 April 1857 105-116ANTON HOLZER, Under the Shadow of the Crimean War. The Photographic Expedition

of Ludwig Angerer to Bucharest (1854-1856). A Series of PhotographsDiscovered in the Engravings Collection of the Austrian National Library 117-128

GABRIEL BADEA-PAUN, Around a Painting by Isidore Pils, The Crossing of the RiverAlma by General Bosquet's Troops, 20 September 1854 129-134

HORIA VLADIMIR $ERBANESCU, Romanian Military Units During the Crimean War,1853-1855 135-142

Revista istoricV, tom XVI, 2005, nr. 1 2, p. 1 199

.

..

..

www.dacoromanica.ro

MONEYS AND POWER MEDIEVAL CRISES AND DISPUTES

VIOLETA BARBU, Theft From the Country's Treasury: From the Summary LegalProceedings to the Court Trials (Wallachia, Seventeenth Century) (II) 143-152

ANDREI PIPPIDI, The Political Crisis in Moldavia in 1547-1564. Surprising Testimony 153-168VIOREL ACHIM, The Dispute Over the Tithe of Terrae Christianorum Belonging to the

Bishopric of Cenad (1468-1469) 169-184

SCIENTIFIC LIFE

International Conference: "The Crimean War 150 years", "Nicolae Iorga" HistoryInstitute, 25-26 octombrie 2004 (Adrian-Silvan lonescu); InternationalConference: "On the Crimean War: New Approaches and New Issues toExamine", Istanbul, 26-27 November 2004 (Adrian-Silvan lonescu); Conference:"The End of the Liberal Period of the Ceausescu Regime, July-November 1971",Bucharest, 19 November 2004 (Cristian Vasile); International Conference:"ORACLE XXIII", Chicago, Illinois, 18-21 Nove mber 2004 (Adrian-Silvanlonescu); Symposium: "From the Soviet Union to the Russian Federation (1953-2005)", "Nicolae Iorga" History Institute, 19-20 April 2005 (Nagy Pienaru);Twenty Years Since the Death of Prof. Hugh Seton-Watson (Cornelia Bodea) 185-192

NOTES AND REVIEWS

Medieval Warftrre, A History, ed. by. Maurice Keen, Oxford University Press,1999, 340 pp. (Ovidiu Cristea); MELENTINA BAZGAN, Indicatorul localitäglormedievale din Tara Romdneascii panel la 1831 (Index of Medieval Settlements inWallachia until 1831), Edit. Cartea UniversitarA, Bucharest, 2004, 112 pp. + 1 map(Alexandru Ciociltan); ANTON CARAGEA, Pagini de istorie a.scunsci. Afacericelebre, personalita# controversate, morti misterioase (Pages of Hidden History.Famous Cases, Controversial Figures, Mysterious Deaths), Edit. Cartier,Bucharest, 2004, 376 pp. (Gelcu Maksutovici); GRIGORE JITARU, Blazoanedomnevi in Tara Romdneasca ci Moldova, sec. X11-XV (Princely Coats of Arms inWallachia and Moldavia in the Twelfth-Fifteenth Centuries), Edit. UniuniiScriitorilor, Chisindu, 1997, 214 pp. with ill. ($tefan Afiodor); CORNEL I.SCAFES, HORIA VL. SERBANESCU, CORNELIU M. ANDONIE, IOAN I.SCAFES, Armata romdna in vremea lui Alexandru loan Cuza (The RomanianArmy in the Time of Alexandru loan Cuza), Total Publishing, Bucharest, 2003, 79pp. + VIII drawings (Adrian-Silvan lonescu); CESARE VETTER, Dittatura erivoluzione nel Risorgimento italiano, Trieste, 2003, 150 pp. (Raluca Tom° 193-199

....

www.dacoromanica.ro

TOTALITARISMUL ROMANESC PRIMII ANI

STATUTUL INTERNATIONAL AL ROMANIEI INPERIOADA 23 AUGUST 1944 FEBRUARIE 1946

IOAN SCURTU

In Proclamalia regala i Declaratia guvernului difuzate la radio in searazilei de 23 august 1944 se afirma cA Romania a acceptat conditiile de armistitiuoferite de Natiunile Unite, care au garantat independenta tärii 5i neamestecul intreburile interne, iar Romania considerd din acel moment Natiunile Unite ca natiuniprietene. Realitatea istorica a dovedit cä acestea exprimau o dorinta a romanilor 5inu o realitate. Negocierile purtate nu ajunseserä la un rezultat, astfel cã armistitiulnu a putut fi incheiat imediat. Noul ministru de Externe, Grigore Nicu1escu-Buze5ti,a transmis in dimineata zilei de 24 august o telegramd cdtre emisarii romani de laCairo, in care se afirma: Guvernul Majestatii Sale regelui dã d-lor Stirbey 5iVi5oianu depline puteri spre a semna imediat armistitiul cu Uniunea Sovietica,Marea Britanie §i State le Unite ale Americii, in conditiunile ce ne-au fostcomunicate la Cairo. Mentionez cä d-na Kollontai a comunicat acum Cava timpoficial, in numele guvernului sovietic, ministrului nostru de la Stockholm ea"Uniunea Sovietica consimte in conditiunile initiale de armistitiu sa fie introduseurmatoarele completari:

1) Guvernul roman va acorda armatei germane un termen de 15 zile pentru aparasi tam. Numai in caz de refuz, armata romand ar urma sä lupte aldturi de armatasovietica 5i de celelalte armate Aliate pentru expulzarea germanilor din Romania.

2) In stabilirea reparatiilor se va tine seama de situatiunea economicd grea aRomaniei.

3) Se va läsa guvernului roman o regiune liber5 prin care nu, repet, nu vortrece trupe sovietice in ipoteza in care operatiuni militare ar fi necesare pentruexpulzarea germanilor din Romania.

Emisarii sunt rugati a depune toate eforturile spre a obtine inserarea acestordispozitiuni in textul Conventiei de Armistitiu"1.

Evident, Niculescu-Buze5ti facea referire la conditiile pe care le obtinuseguvernul Antonescu din partea celui sovietic 5i pe care le dorea introduse inConventia de armistitiu ce urma sä fie semnatä de noul guvern. ReprezentantiiNatiunilor Unite nu s-au grabit sä dea curs cererii Romaniei 5i au decis caarmistitiul sd fie semnat la Moscova. Pand atunci, Romania era apreciatA ca un stat

I Romania, marele sacrificat al celui de-al doilea razboi mondial. Documente, vol. I, coord.Marin Radu Mocanu, Bucuresti, Arhivele Statului din Romania, 1994, p. 252-253.

Revista istorica", torn XVI, 2005, nr. 1 2, p. 5 14www.dacoromanica.ro

6 loan Seurtu 2

inamic i tratat ca atare. in timp ce Mare le Stat Major al Armatei aprecia cd ArmataRosie era aliatd, Comandamentul Suprem Sovietic nu a luat act de cele petrecute laBucuresti si a continuat sa se considere in stare de rdzboi cu Romania, astfel cd inintervalul 24 august 12 septembrie 1944 a facut circa 140.000 de prizonieri.incercdrile noului guvern roman de a stabili contacte oficiale cu comandantiitrupelor sovietice care actionau in Romania au fost respinse de acestia.

Desi delegatia guvernamentald romand s-a deplasat la Moscova Inca din 28august, abia la 10 septembrie, orele 22, ea a fost invitatd sd participe la intalnirea cureprezentantii URSS, Marii Britanii si SUA, prilej cu care Molotov a prezentatproiectul conditiilor de armistitiu in limbile romand si englezd. La solicitarea luiPdtrdscanu, delegatia a primit ragazul de o zi pentru a studia acest document.Lucrarile s-au reluat la 11 septembrie2, orele 22, prilej cu care Lucretiu Pdtrdscanua explicat cd dupd inlaurarea guvernului Antonescu, Romania lupta efectiv aldturide Aliati. Molotov a replicat: Este de la sine inteles cd nu trebuie sa reamintimcum a inceput rdzboiul si cum romanii au tratat teritoriile ocupate in Ucraina,Crimeea, bazinul Donetului si Stalingradul. Nu putem uita ca guvernul roman a fostaldturi de Hitler si armata germand si pentru acest fapt Romania ramaneresponsabild". In legaturd cu granita de stat intre Romania si Uniunea Sovieticd,Molotov a precizat: Acest lucru nici nu se poate discuta. A fost primitd de lainceput si std la baza armistitiului". Referitor la cobeligeranta solicitatd de partearomand, Molotov a spus: Intr-un anumit timp guvernele Aliate vor fi de acord sdasigure Romaniei cobeligeranta". Semnificativ este si dialogul despre prezentatrupelor sovietice: Constantin Visoianu a propus ca atunci cand rdzboiul se va fiterminat, sd nu avem trupe Aliate in Romania". Molotov a replicat: Este prematur.Scopul trupelor aliate (sovietice) este continuarea luptei contra Germaniei. Esteprematur acum sd ne ocupa.m de aceste chestiuni". Constantin Visoianu a stäruit:sa se inscrie principiul cä aceste trupe vor pärdsi tara and va inceta rdzboiul". Dinnou, Molotov: Este prematur sd aborddm detalii acum". Constantin Visoianu: Nuabordez detalii, ci principii". Molotov: Aceasta rezultd din sensul acordului si nueste nevoie sd vorbim acum". Constantin Visoianu: Nu mi-am permis sa cer cevanou, ci numai principii. Nu cerem detalii, ci numai principii, detaliile se vor fixaulterior". Constantin Visoianu a citat o frazd a lui Talleyrand, in care acesta spuneacä un lucru subinteles este cu atat mai clar, cu cat este spus in scris. Molotov areplicat: Multumim pentru cele spuse de Talleyrand. Propunerea facutd dedelegatia romand are in vedere detalii, nu principii. In ce priveste acest principiu, eleste inscris in art. 1, care spune cã se va lupta pentru independenta si suveranitateaRomanier. Constantin Visoianu a insistat: Sas se scoatd acest articol si sa se fixezeprincipiul". Rdspunsul lui Molotov: Sensul articolului este clar, nu trebuie s5.-1modificdm, dacd am face astfel, ar trebui multe preciziuni, care ne-ar ingreuna,anexele nu sunt necesare". Ambasadorul Marii Britanii [Archibald Clark Ker]:Gaseste situatia Romaniei similard cu cea a Frantei: plind de trupe fard acord

2 Vezi stenogratna sedintei in ibidem p. 298-308.

www.dacoromanica.ro

3 Statutul international al Romaniei 7

special. Romania este ingrijoratd fara motiv". Ambasadorul Statelor Unite [AverellHarriman]: Dec lard cä d-1 Molotov a exprimat corect punctul de vedere alAliatilor, este prematur sa vorbim de aceasta, trupele vor fi retrase". Ultimainterventie a lui Constantin Visoianu: Vom lua act de aceasta declaratie cã esteinutil sd mai spunem ceva, dat find aceasta declaratie". Concluzia lui Molotov:De acord".

Conventia de armistitiu3 consemna la articolul 1 cd de la 24 augustRomania a incetat ostilitatile impotriva Natiunilor Unite $i s-a angajat in razboicontra Germaniei i Ungariei cu scopul de a restaura independenta $i suveranitateaRomaniei, pentru care scop va pune la dispozitie nu mai putin de 12 divizii deinfanterie, impreund cu serviciile tehnice". Operatiunile militare vor fi purtate subconducerea generald a inaltului Comandament Aliat (Sovietic)". Potrivit articolului2, guvernul $i inaltul Comandament al Romaniei se obligau sä ia mdsuri pentrudezarmarea i internarea fortelor armate ale Germaniei i Ungariei, aflate peteritoriul Romaniei $i pentru internarea cetatenilor celor cloud' state". Articolul 3prevedea cä guvernul roman $i inaltul Comandament al Romaniei trebuiau säasigure fortelor sovietice $i ale celorlalti Aliati, inlesnire pentru libera lor mi$carepe teritoriul Romaniei, in orice directie, dacd este cerut de situatia militard". Acestconcurs trebuia asigurat prin mijloacele proprii i pe cheltuiala lor, pe pdmant, peapd $i in aer". in anexa la acest articol se preciza: Prin cooperarea guvernuluiroman $i a inaltului Comandament Roman se intelege punerea la dispozitiainaltului Comandament Aliat (Sovietic), pentru deplina folosinta, cum va socoti decuviinta, pe durata armistitiului, a tuturor constructiilor i instalatiflor romanesti,militare, aeriene i navale, porturi, cheiuri, cazarrni, magazii, campuri de aviatie,mijloace de comunicatie, statiuni meteorologice, care ar putea fi cerute pentru nevoimilitare, in desdvar$itä bund stare $i cu personalul necesar pentru intretinerea lor".Prin aceste prevederi, intreaga logistica militard , dar i cea civild, a Romaniei erapusd la dispozitia sovieticilor pentru a o folosi cum vor socoti de cuviinta".

Granita de stat intre Romania $i Uniunea Sovieticd era cea stabilita prinacordul sovieto-roman din 28 iunie 1940" (art. 4), de$i in acea zi nu s-a incheiatnici un acord, ci a fost transmisd cea de-a doua notd ultimativd prin care Romania atrebuit sa. cedeze Uniunii Sovietice Basarabia $i Nordul Bucovinei.

Guvernul roman se obliga sä predea toti prizonierii sovietici i aliati,precum i pe toti cetatenii adu$i cu sila in Romania", referirea vizandu-i pelocuitorii din Basarabia i Nordul Bucovinei, care s-au retras in Romania. InConventie nu se facea nici o referire la prizonierii romani aflati pe teritoriul UniuniiSovietice.

Potrivit articolului 7, ,,Guvernul i inaltul Comandament Roman se obligdsá remitA ca trofee in mainile Inaltului Comandament Aliat (Sovietic) orice materialde razboi al Germaniei $i al satelitilor ei, aflat pe teritoriul romanesc, inclusiv vaseleflotei germane $i ale satelitilor ei, aflate in apele romane$ti". in timpul räzboiului,

3 Monitorul oficial", nr. 219 din 22 septembrie 1944.

www.dacoromanica.ro

8 loan Scurtu 4

Romania se aprovizionase cu materiale de rdzboi din Germania, pentru care pldtisesume importante. Prin Conventia de armistitiu, acestea erau considerate trofee" sitrebuiau predate sovieticilor. De asemenea, Romania era obligati sd remitA InaltuluiComandament Aliat (Sovietic), pentru folosinta acestuia, pentru intreaga perioadd deräzboi, impotriva Gennaniei si Ungariei, si in interesul general al Aliatilor, toate vaselecare apartin, sau au apartinut, Natiunilor Unite, aflate in porturile romanesti, indiferentla dispozitia cui s-ar afla"; ulterior, aceste vase urmau sd fie restituite proprietarilor lor.Guvernul roman purta intreaga rdspundere materiald pentru orice stricdciune saudistrugere a bunurilor sus-mentionate, pand in momentul preddrii lor la InaltulComandament Aliat (Sovietic). De asemenea, guvernul roman trebuia sd facd inmonedd romaneascd pldtile cerute de Inaltul comandament Aliat (Sovietic) pentruindeplinirea functiilor sale"; vasele de comert romanesti erau si ele folosite in interesulgeneral al Aliatilor".

Despagubirile de rdzboi erau stabilite prin articolul 11 al Conventiei dearmistitiu la 300 milioane dolari SUA, plAtibili in timp de sase ani in marfuri(produse petrolifere, cereale, materiale lemnoase, vase maritime si fluviale, diversemasini etc.). Guvernul roman se obliga sd restituie Uniunii Sovietice, indesdvarsitA bund stare", toate valorile si materialele strdmutate de pe teritoriul ei intimpul rdzboi ul ui.

Aldturi de clauze teritoriale, militare si economice, Comisia stabileamultiple obligatii privind politica internd: eliberarea oriedrei persoane arestate dincauza activitatii in favoarea Natiunilor Unite; desfiintarea legislatiei discriminatoriisi a restrictiilor ce decurgeau din ea; dizolvarea tuturor organizatiilor prohitleristede tip fascist, cat si a oricdrei organizatii care ar face propaganda ostild NatiunilorUnite, in special Uniunii Sovietice; colaborarea cu Malta Comisie Aliatd de Control(Sovieticd) la arestarea si judecarea persoanelor acuzate de crime de rdzboi. Deasemenea, era nevoie de acordul Inaltei Comisii Aliate de Control (Sovietice)pentru tiparirea, importul si rdspAndirea in Romania a publicatiilor, prezentarea despectacole de teatru si de film, functionarea statiilor Telegraf fard fir, Telegraf sitelefon. In anexa la articolul 16 se mentiona: Guvernul roman se obligd catransmiterile fard fir, corespondenta telegraficd si postald, corespondenta cifratd siprin curier, precum si comunicArile telefonice cu tarile strdine ale ambasadelor,legatiilor si consulatelor aflate in Romania, sa fie dirijate potrivit modului stabilitde Inaltul Comandament Aliat (Sovietic)". Anexa la art. 18 prevedea: Guvernulroman si organele sale vor indeplini toate instructiunile Comisiei Aliate de Control,care decurg din Conventia de armistitiu". Sediul Comisiei Aliate de Control era inBucuresti, dar ea putea sd aibd functionari in diferite parti ale Romanier.

Penultimul articol (19) mentiona: Guvernele Aliate socotesc hotdrareaarbitrajului de la Viena, cu privire la Transilvania, ca nuld si neavenitA si sunt de acordca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) sä fie restituitA Romaniei, sub conditiaconfirmarii prin Tratatul de Pace". Era o formulare echivocd, deoarece in acel momentcea mai mare parte a Transilvaniei fdcea parte din Romania; in fapt, Aliatii urmdreau sdlase deschisd calea unei negocieri cu Ungaria in vederea iesirii acesteia din rdzboi,prezentandu-i situatia Transilvaniei ca net-find de deplin rezolvatd.

www.dacoromanica.ro

5 Statutul international al României 9

Textul Conventiei de armistitiu a fost semnat din insarcinarea guvernelorStatelor Unite ale Americii, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste $i RegatuluiUnit [al Marii Britanii]" de mareplul sovietic Rodion Malinovski, iar dininsarcinarea guvernului $i Inaltului Comandarnent al Romanier de LucretiuPatrascanu, general-adjutant Dumitru Damdceanu, Barbu Stirbey $i Ghita Popp.

In mod cert, Conventia de armistitiu depawa cu mult specificul unuiasemenea act, care in mod obipuit stabile$te incetarea starii de razboi intre cloudarmate. Conventia din 12 septembrie 1944 confirma situatia de fapt a ocupariiRomaniei de catre Armata Ro$ie, stabilea principalele directii de actiune aguvernului Romaniei nu numai in plan militar, dar $i economic, legislativ 0 politic.De$i trebuia sa participe la razboi alaturi de Natiunile Unite cu cel putin 12 divizii,Romaniei nu i se recuno$tea calitatea de aliat (cobeligerant), find considerata incontinuare un stat inamic $i tratata ca atare.

Mihai I $i suita sa au plecat din Dobita in seara zilei de 9 septembrie, iar ingara Filia$i s-au urcat in automobilul regal $i au ajuns in cursul noptii in Bucure$ti.Suveranul s-a stabilit in Palatul Elisabeta, deoarece Palatul din Ca lea Victorieifusese gray avariat din cauza bombardamentelor germane. In ziva de 13 septembrie,membrii guvernului instalat la 23 august au depus juramantul constitutional, intrandastfel in legitimitate.

In $edintele Consiliului de Mini$tri din 15 $i 16 septembrie s-a prezentatraportul delegatiei care s-a deplasat la Moscova $i continutul Conventiei dearmistitiu semnata cu trei zile in urme. Relatarile au fost oarecum $ocante pentrumembrii guvernului. Un membru al delegatiei, loan Christi, a mentionat: Vreau sava spun cd, de$i in aparenta dl. Molotov $i ceilalti pastrau cea mai mare urbanitate$i erau cu surasul pe buze, nu erau accesibili la nici un fel de reglementare, $ieforturile noastre erau respinse. La prima propunere a noastra, dl. Molotovrdspundea ca nu este de parere. La a doua argumentare ni se räspundea ca vrea sa$tie de ce am fost la Stalingrad. La al treilea argument, dl. Molotov propunea sa setreaca la discutarea articolului urmator". La randul sau, Lucretiu Patra$canuconducatorul delegatiei romane declara: In tot timpul dezbaterilor, atatambasadorul Marii Britanii, cat $i acela al Statelor Unite, n-au intervenit in discutiisub nici o forma $i niciodata deck cel mult sa sublinieze $i sa intareascd afirmatiiled-lui Molotov. Dar atat $i nimic mai mult. Toate incercarile de a face din contactulpersonal un prilej de interventii launtrice la ceilalti doi s-au izbit de un refuz $i derecomandarea sa cautam sa avem relatii bane cu Rusia Sovietia, de unde am ajunsla concluzia ca. in ceea ce prive$te Romania, acordul dintre aliati este perfect".

Iuliu Maniu a tinut sa constate ca textul acestui armistitiu nu corespundecu acele conversatiuni $i acele incheieri pe care emisarii no$tri din Cairo auconvenit cu reprezentantii Aliati [...] Conditiile pe care le-am stabilit atunci erauneasemuit mai favorabile decal cele de acum". El a apreciat: Suntem mici, suntem

4 Vezi textul stenogramei in 23 August 1944. Documente, vol. II, coord. Ion Ardeleanu,Vasile Arimia, Mircea Musat, Bucuresti, 1985, p. 30-39.

www.dacoromanica.ro

10 Joan Scurtu 6

slabi, am fdcut o politica catastrofald, conduatorii tdrii noastre de pand acum aumers cu ochii inchiA ne-au dus in toate privintele in situatii absolut imposibile §icomisia trimisd de noi [la Moscova] nu putea face altfel deat sa semneze". Liderulnational-tdrdnist a amintit a §i Mihai Antonescu, fostul vicepreedinte alConsiliului de Mini§tri, a avut ni§te tentacule [...] Intre altele a avut sugestia i i s-a pus in vedere a dacd va face armistitiul se va asigura o zond neutrd, liberd, incare sd nu poatd intra Aliatii. Am vdzut eu, d-1 Buze§ti are textul, §i vä putetiinchipui in ce situatie ajungem noi, guvernul acesta, regimul acesta i in special noicare am lucrat efectiv la pregdtirea acestui armistitiu, and ni se va pune in fatdmaine-poimaine faptul a lui Antonescu i s-a promis de Caste d-1 Molotov o zondneutrd pe care noi nu o avem. Pentru care motiv nu intereseazd, vd puteti inchipui ince situatie ramanem noi".

In edintd s-a ivit §i un incident", Lucretiu Pdtr4canu apreciind: Existdun vinovat, §i eu vorbesc foarte deschis, existd un vinovat pentru ce Romania nu aincheiat armistitiul pe baza armistitiului din aprilie, §i acest vinovat sunteti dvs., d-le Maniu, fiinda sunteti singurul om politic cdruia i-au fost transmise acesteconditiuni". Iuliu Maniu a replicat cd marii comandanti de unitdti militare cu care aluat contact i-au spus ca. nu se poate face actiunea, fiinda dacd dumnealor veneau§i spuneau da, se poate face, neapdrat o faceam". La randul sdu, Niculescu-Buzqtia apreciat: La 24 august, Uniunea Sovietia ne declard a semneazd armistitiul pebaza celor ase puncte [din aprilie, comunicate la Cairo]", astfel a rdspundereaeste a Aliatilor, fiinda ei nu §i-au respectat cuvantul". Afirmatia ministrului deExterne nu se baza pe fapte concrete, ea exprimand dorinta noului guvern, care insdnu a fost acceptatd de Natiunile Unite. Constantin I.C. Beatianu a dat §i o explicatie:Au fost conditiuni ineluctabile, se simteau stdpani in tara rornaneasa, fiindaarmata [sovieticd] ocupase tam".

Unii mini5tri au relatat despre abuzurile armatei sovietice, despreumilintele la care au fost supu§i din partea ofiterilor Armatei Roii. S-a relatat aministrul de Rdzboi a cerut audientd la comandantul militar sovietic §i nu a fostprimit deck dupd cateva ceasuri de a§teptare, cd insu§i pre§edintele Consiliului deMin4tri a fost tinut la u0, iar ministrul de Externe a a§teptat cloud ceasuri, iarperspectivele ce se deschideau erau §i mai sumbre. Iuliu Maniu aprecia a nuputem face acte de dragoste cand fatA de noi ei fac act de ofensr, pe care publiculromanesc le resimte.

Liderii politici romani au fost nevoiti sd accepte armistitiul in forma in carele-a fost impusd §i sd se declare pentru aplicarea ei cat mai corectd. Cu totii auevitat sd se exprime public impotriva unor prevederi nedrepte §i umilitoare, eipronuntandu-se pentru alianta cu Natiunile Unite, in primul rand cu UniuneaSovietia, aldturi de care lupta armata romand.

Pe de alta parte, problema indeplinirii Conventiei de armistitiu a devenit unpretext pentru reprezentantii Kremlin-ului de a interveni in treburile interne aleRomaniei §i a impune OM un anumit curs politic.

www.dacoromanica.ro

7 Statutul international al României 11

Situatia Romaniei ca a celorlalte tAri din zona sud-est europeand afost decisd de intelegerile secrete realizate de liderii coalitiei Natiunilor Unite.Animat de promovarea intereselor propriei tali, Winston Churchill s-a deplasat laMoscova, in octombrie 1944. Este acum larg cunoscut acordul de procentaj"propus de Churchill §i acceptat de Stalin la 9 octombrie 1944, potrivit cdruiapreponderenta Uniunii Sovietice urma sd fie in Romania de 90%, in Bulgaria de 75%,in lugoslavia i Ungaria de 50%, in timp ce preponderenta Aliatilor occidentali era inGrecia de 90%5. A doua zi, Eden i Molotov au negociat aceste procente, ajungand laurmdtoarea intelegere: Ungaria 80%, Romania 90%, Bulgaria 80%, Iugoslavia60%, ceea ce reprezenta o cre§tere a influentei sovietice comparativ cu cea propusd deChurchill6.

Stalin a profitat la maximum de atitudinea lui Churchill i a lui Roosevelt, carei-au ldsat mand liberd" in privinta statelor vecine URSS, pentru a instala in acestetari regimuri prosovietice. Sfar§itul rdzboiului gäsea asemenea regimuri instalate nunumai in tdrile baltice, dar i in Po Ionia, Cehoslovacia, Ungaria, Romania,Iugoslavia, Albania i Bulgaria.

Organizarea lumii postbelice a format obiectul Conferintei de la Postdam(17 iulie 2 august 1945), la care au participat conducdtorii URSS, SUA i MariiBritanii. Conferinta a discutat §i problema incheierii tratatelor de pace cu Italia,Bulgaria, Finlanda, Romania i Ungaria. intr-o discutie cu I.V. Stalin, Truman(prqedintele SUA) s-a referit la neaplicarea Declarafiei de la Yalta, la care liderulde la Kremlin a replicat: Un guvern liber ales, in oricare din aceste Off, va fi unguvern antisovietic, ceea ce eu nu pot admite". Truman a rdmas raft replied.

La 6 august 1945, primul-ministru, dr. Petru Groza, i ministrul de Externe,Gheorghe Tdarescu, 1-au primit pe generalul Ivan Zaharovici Susaikov, insotit deconsilierul politic Alexei Pavlovici Pavlov. in numele guvernului URSS, generalulSusaikov a inmanat dr. Petru Groza textul unei comunicari: Din insarcinareaguvernului sovietic, am onoarea a VA in§tiinta cã guvernul sovietic, tinand seama departiciparea activd a Romaniei incepand de la 23 august 1944 in luptä de parteaAliatilor, in contra Germaniei hitleriste, precum i indeplinirea loiard de cdtreRomania a obligatiilor luate prin Conventia de Armistitiu, a hotArat sä restabileascdrelatiile diplomatice cu Romania i propune un schimb de mini§tri plenipotentiari".Dr. Petru Groza a declarat: Guvernul i poporul roman iau act cu recunotinta deaceastd solemnd apreciere a contributiei Romaniei in luptd contra Germanieihitleriste i pentru libertatea tuturor popoarelor". De asemenea, a declarat cã taraintreaga este fericild i constatd cä aplicarea loiald a Conventiei armistitiului agäsit pretuirea guvernului Uniunii Sovietice i cà marile ei sfortAri pe acest taramau fost rodnice"7.

5 W. S. Churchill, Al doilea razboi mondial, vol. II, Traducere de Any si Virgil Florea,Bucuresti, 1996, p. 381.

6 A. Fontaine, Istoria reaboiului rece, vol. 1, Bucuresti, 1992, p. 276.7 Scanteia" din 8 august 1945.

si

www.dacoromanica.ro

12 loan Scurtu 8

La 18 august 1945, Roy Melbourne, reprezentantul SUA in Romania, aadresat ministrului de Externe, Gheorghe Taldrescu, o notd verbald care exprimadorinta SUA de a se institui un regim reprezentativ al opiniei publice romane,constituit din toate grupdrile democratice ale tdrii", precizand cd tara sa nu vaincheia pace decat cu un guvern reprezentativ, democratic. Gheorghe Tätdrescu arespins nota, declarand-o nuld i neavenitd, deoarece SUA nu se puteau adresadirect unui guvern pe carenu-1 recuno§teau, ci numai prin intermediul InalteiComisii Aliate de Control. Incurajat de Iuliu Maniu *i Constantin I.C. Brdtianu,precum §i de reprezentantii SUA §i ai Marii Britanii in Romania, regele Mihai acerut lui Petru Groza sd-1 ajute", pentru a se forma un guvern democraticrecunoscut de Mari le Puteri. Dr. Groza a apreciat cd guvernul sdu se bucura desprijinul poporului roman, drept care a refuzat sa demisioneze. In replica, regele aintrerupt legturile cu guvernul, la 21 august 1945, i a cerut sfatul" Marilor Puteripentru rezolvarea situatiei.

Conferinta mini§trilor de Externe ai URSS, SUA §i Marii Britanii,desfd§uratd la Moscova, in zilele de 16 26 decembrie 1945, a analizat §i situatiadin Romania. S-a hotarat ca cele trei tari sa. dea sfatul" cerut de regele Mihai inaugust 1945, i anume ca un membru al Partidului National-Tardnesc i unmembru al Partidului National-Liberal sd fie cuprini in guvern". De asemenea,cele trei Mari Puteri iau notd cd guvernul roman, astfel reorganizat, va declara cdalegeri libere §i nestingherite vor fi tinute cat mai curand posibil, pe baza votuluiuniversal i secret. Toate partidele democratice antifasciste trebuie sd aibd dreptulsä ia parte la aceste alegeri §i sá prezinte candidati. Guvernul reorganizat va daasigurdri cu privire la acordarea libertdtii presei, a cuvantului, a religiei i aasociatiei" 8. In schimb, guvernele SUA i Marii Britanii se angajau sa recunoascdguvernul Groza. Pe baza hotdrarilor Conferintei, au sosit in Bucure§ti, in ziva de 31decembrie, Andrei lanuarevici Va§inski, Averell Harriman §i sir Archibald Clark-Kerr, care au avut discutii cu regele, cu Petru Groza §i cu liderii PartiduluiNational-Tdrdnesc i Partidului National-Liberal. Dr. Petru Groza a acceptathotararile de la Moscova, care, in fond, reprezentau o victorie a punctului de vederesovietic, deoarece guvernul era mentinut, iar partidele istorice urmau sd aibd doar oreprezentare simbolicd in cabinetul pe care-1 prezida. Iuliu Maniu i Constantin I.C.Brdtianu si-au exprimat scepticismul in legdturd cu deciziile Conferintei de laMoscova; ei au cerut garantii cd, in perspectiva alegerilor parlamentare, Ministerulde Interne va fi neutru, dar Clark-Kerr §i Harriman au declarat ca. nu era nevoie degarantii, deoarece garanteazd Mari le Puteri".

Dupd intrevederea cu regele Mihai, Va§inski transmitea la Moscova: innumele Comisiei i-am expus esenta hotdrarii privind Romania §i 1-am intrebat cecrede el in aceastd privintd. Regele a rdspuns cd el considerd hotdrarea justd i estein intregime satisfacut de ea". In mod special, regele a apreciat decizia de a seorganiza alegeri libere §i a intrebat dacd oneutralizarea» unor ministere, ca depildd Ministerul de Interne, nu ar constitui cea mai bund garantie pentru realizareaacestor alegeri. Harriman §i Kerr mi-au ldsat mie sa rdspund la intrebare. I-amrdspuns cd nu se poate fi vorba de nici o «neutralizare», cd o astfel de problemd nu se

8 Ardealul" din 29 decembrie 1945.

www.dacoromanica.ro

9 Statutul international al României 13

poate pune in fata noastrd. Este vorba doar de introducerea complementara a doi noimin4tri, in componenta guvernului actual, aa cum este acesta. In special nu este §inu poate fi problema Ministerului de Interne. Kerr §i Harriman au tacut. Regele n-amai insistat, asupra «intrebarii» sale, declarand cä a pus-o «pentru claritate»"9.

Asupra persoanelor care urmau sä fie desemnate de guvern, s-au purtat viidiscutii. Iuliu Maniu i Constantin I.C. Bratianu i-au propus pe viceprqedintii celorcloud particle (Ion Mihalache 5i Gheorghe Bratianu), dar dr. Petru Groza nu i-aacceptat. Dr. N. Lupu s-a propus pe sine, dar Iuliu Maniu nu a fost de acord. Parala urmä, s-a convenit ca Partidul National-Taranesc sa fie reprezentat de EmilHatieganu, iar Partidul National-Liberal de Mihail Romniceanu, care au depusjurdmantul la 7 ianuarie 1946. Cei doi aveau functia de secretari de stat i erauconsiderati de Iuliu Maniu ca ochiul de supraveghere a hotararilor celor trei MariPuteri", fail a purta raspunderea pentru restul actiunii de guvernare"19. Cu altecuvinte, cele doua particle nu considerau ca au revenit la putere, ele ramanand, incontinuare, in opozitie.

Potrivit intelegerilor de la Moscova, SUA au recunoscut guvemul Groza 5i audecis stabilirea relatiilor diplomatice cu Romania la 6 februarie 1946; o decizie similaraa luat §i guvernul Marii Britanii la 15 februarie 1946.

A§adar, in intervalul 23 august 1944 februarie 1946, statutul internationalal Romaniei a cunoscut o importanta evolutie. Armata romana a intors armeleimpotriva celei germane, relatiile diplomatice cu Germania 5i statele aliate acesteiaau fost intrerupte, Romania actionand ca un partener de lupta al Natiunilor Unite.Dupa incheierea razboiului, Uniunea Sovietica a stabilit relatii diplomatice cuRomania (august 1945), fiind urmata, dupa §ase luni, de SUA i Marea Britanie.Totu§i, Romania se gasea sub regimul conventiei de armistitiu, nu era consideratäun stat aliat, ci unul fost inamic, fapt ce avea sa fie evident §i cu prilejul discutiilorprivind incheierea tratatului de pace.

9 Misiunile lui A.I. Vdsinski in Romania (din istoria relaiiilor romdno-sovietice, 1944-1946).Documente secrete. Coord: Radu Ciuceanu, loan Chiper, Florin Constantiniu, Vita lie Varatic,Bucuresti, 1997, p. 223.

10 Dreptatea", din 7 februarie 1946.

www.dacoromanica.ro

14 loan Scurtu 10

THE INTERNATIONAL STATUTE OF ROMANIAIN 23 AUGUST 1944 FEBRUARY 1946

Abstract

After the coup of 23 August 1944, Romania withdrew from the alliancewith Germany and joined the coalition of the United Nations. The Armistice signedon 12 September gave Romania the statute of a country under occupation by theSoviet Army. According to the agreements among Stalin, Churchill and Roosevelt,Romania together with other states in Central and South-East Europe remainedunder Soviet influence. On 6 March 1945, the Soviets helped to power a pro-communist government, recognized by the two great western powers, the USA andGreat Britain, in February 1946.

In 23 August 1944 February 1946, the international statute of Romaniaunderwent radical changes: from the alliance with Germany and the war against theUnited Nations to the armistice with the United Nations and the joint war effortagainst the Third Reich, as well as to the condition of a state under domination bythe Soviet Union.

www.dacoromanica.ro

RADIODIFUZIUNEA ROMAN-A SI SCIEMBAREADE REGIM DE LA 6 MARTIE 1945

EUGEN DENIZE

Evolutia situatiei din Romania, dupa evenimentele de la 23 august 1944, afost marcata in mod esential de lupta pentru putere dintre fortele exponente aledemocratiei §i intereselor nationale, ale libertätii i integritatii teritoriale a Orli, atatcat se putea realiza acest lucru in imprejurarile de atunci, §i Partidul Comunist dinRomania, exponent al intereselor sovietice, o adevarata agenturd a puterii sovieticein tara noastrd. Din perspeetiva istoricd putem spune cd a fost una dintre multeletragedii din istoria romanilor faptul cä principalii realizatori ai actului de la 23august, regele Mihai I i liderii partidelor democrate, au rästurnat o dictaturamilitara doar pentru a fi, practic, rasturnati ei inii, in decurs de pse luni, de un altregim totalitar incipient, cel comunist. Dei alungate de la putere, forteledemocratice au continuat lupta pentru apararea intereselor nationale 'Jana la 30decembrie 1947, and, odata cu inlaturarea monarhiei, Romania a cazut pe deplin inmainile comuni§tilor. Rezistenta opusa de partizanii anticomun*i in diferite zonede munte ale tarii, prelungita pand la inceputul anilor '60, nu avea, evident, nici oansa de reuita in fata unui stat consolidat i puternic sprijinit din exterior de

Uniunea Sovietica, dar ea a continuat sa creeze sperante, sau mai bine spus iluzii,multor romani.

Intr-un context politic intern i international favorabil, presiunilecomun4tilor, sprijiniti de sovietici, asupra guvernului condus de generalul NicolaeRädescu s-au intensificat constant. Ele au atins punctul culminant la 24 februarie1945, atunci cand, la sraitul unei mari demonstratii initiate de Frontul NationalDemocrat, condus de comun4ti, multimea s-a deplasat in Piata Palatului, in fataMinisterului de Interne, acolo unde Ii avea Radescu sediul. S-au tras focuri dearma §i au fost ucise cateva persoane, evident, la initiativa comuni§tilor sfatuiti desovietici. La ordinul lui Radescu, trupele romane, care pa.zeau cladirea, au tras inaer pentru a-i dispersa pe manifestantil. Aceste evenimente aratau foarte clar cdintre Radescu, intre fortele democratice §i comun4ti nu mai era loc de discutii §i deimpacare. Se ajunsese la un moment de rascruce in care devenise valabila formulacare pe,scare".

Intr-o incercare disperata de a mobiliza fortele democratice, generalulRädescu s-a adresat tArii, pentru ultima data, de la microfonul Radiodifuziunii pecare incd o mai stapanea. La orele 22 din ziva de 24 februarie 1945, el inceput

1 H.L Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, New Haven, 1951, p. 263;T.A. Pokivailova, A.Y.Vyshinski, first deputy Comisar for Foreign Affairs of the USSR and theEstablishement of the Groza Government, in vol. 6 martie 1945. Inceputurile comunizetrii Romemiei,Bucuresti, 1995, p. 53-54; D. Deletant, Romdnia sub regimul comunist, Bucuresti, 1997, p. 48.

Revista istorica", torn XVI, 2005, nr. 1 2, p. 15 26

i-a

www.dacoromanica.ro

16 Eugen Denize 2

discursul spunand cd: O mand de canalii devorate de ambitii, la ordinul a doisträini, evreica Ana Pauker si ungurul Vasile Luca, incearcd sd subjuge poporulroman si, in acest scop, nu ezia sd foloseascd armele teroarei"2. Ardtand cdniciodatd natiunea romand nu s-a läsat subjugatA in trecut, ceea ce era o exagerarevdditd, el continua atacandu-i direct si puternic pe comunisti: Se pretind democratisi calcd democratia in picioare. Vor sd asasineze tara. Pe teritoriul nostru crimelelor sunt nenumdrate. Voi avea in curand prilejul sa vorbesc in amdnunt"3. Acestprilej nu va mai aparea insd niciodatd. Dar in discursul din seara zilei de 24februarie, Rddescu a mai ardtat cd fortele antinationale au atacat prefectura dinCraiova, au tras asupra Palatului Regal si asupra Prefecturii de Politie, au atacatMinisterul de Interne si au deschis focul provocand moartea a doi oameni si rdnireaaltor unsprezece4. Armata, la ordinele sale, a tras numai in aer. In incheiereadiscursului, Rddescu adresa un apel intregii tad: Trebuie A.. ne ridicam cu totii, caun singur om, spre a face fata pericolului. Eu, si aldturi de mine, Armata ne vomface datoria pand la capdt. In ce vd priveste ramaneti la posturile voastre"5.

Acest discurs a pus capdt guvernarii lui Rddescu. Sovieticii si-au dat seamacd trebuie sa actioneze rapid si in fortd, iar americanii, desi nu erau de acord cuevenimentele care se petreceau in Romania, nu erau de acord nici cu nuantelenationaliste si antisemite care apdruserd in discursul lui Rddescu referitoare la AnaPauker si Vasile Luca. Sub presiunea politica exercitath de Visinski, si cea militard,exercitald de tancurile sovietice care patrulau pe strdzile Bucurestiului si de trupelesovietice care ocupaserd Prefectura Politiei, Posta Centrald si Mare le Stat MajorRoman, regele Mihai I a fost obligat sa accepte formarea unui guvern impus desovietici, condus de Petru Groza si dominat de comunisti6.

Instalarea noului guvern a marcat si o radicald schimbare in conducereaSocietatii Romane de Radiodifuziune, care a fost transformata in principalapurtätoare de cuvant a noii puteri,mai ales a comunistilor, a celor care detineauponderea principald in cadrul ei. In acest sens, meritd mentionat faptul cd la 5martie, deci inainte de intrarea in functie a noului guvern dominat de comunisti, inRadiojurnalul difuzat la orele 10, se anunta o intensificare a procesului de epurare asocietatii romanesti, proces condus de Tribunalul Poporului: Zilnic sunt interogatesi apar in fata acuzatorilor publici ai Tribunalului poporului - se spunea aicipersoane invinuite de crime de rdzboi sau vinovate cd au contribuit la dezastrultArii. Elemente care au detinut posturi de rdspundere in guvernele de dupd 1940,sau persoane care, prin trecerea pe care au avut-o pe langd unele personalitati ale

2 Mesajul rostit la radio de generalul Radescu pe data de 24 februarie 1945, orele 22, inArhivele Societatii Romane de Radiodifuziune (in continuare A.S.R.R.), dosar emisiuni diverse, 16-28februarie 1945, f. 1.

3 %ideal.4 Ibidem.5 Ibidem.6 D. Deletant, op. cit., p. 50-52; P. D. Quinlan, Clash Over Romania. British and American

Policies towards Romania. 1938-1947, Los Angeles, 1977, p. 128; Cartea Alba' a Securitatii, vol. I,Bucuresti, 1995, p. 92.

www.dacoromanica.ro

3 Radiodifuziunea romanä 17

regimului din trecut, s-au facut vinovate de dezastrul Arii, sunt chemate sa-§ijustifice actele in fata acuzatiilor ce li se aduc"7. Pentru societatea romaneasca, lafel ca §i pentru Societatea Romana de Radiodifuziune, se deschidea o epocà de mariagitatii §i tulburari, de asalt permanent al comuni§tilor asupra institutiilortraditionale, se intrezdreau la orizont norii intunecati ai noptii totalitare care se valasa in curand deasupra Europei centrale §i de sud-est.

La 7 martie 1945, Radiodifuziunea aducea la cuno§tinta ascultatorilorformarea §i componenta guvernului condus de Petru Groza §.1 facea, de asemenea,cunoscute primele declaratii ale acestuia: Sunt bucuros Ca guvemul a inregistrat voceapoporului §i astfel Regele §i poporul se gasesc pe linia actului istoric de la 23 August"8.

A doua zi, la 8 martie, postul nostru de radio transmitea primele declaratiiprogramatice ale lui Petru Groza. El i§i incepea alocutiunea aratand ea la temeliaguvernului sau vor sta principiile simplificärii i urgentarii, necesare rezolvarii catmai rapide a situatiei grele a tarii, pe care o aprecia drept Iragica°. Era convins caguvernul i§i incepea activitatea sub auspicii favorabile, deoarece vointa popularafusese inregistrata de factorul constitutional, adica de rege, cei doi factori, poporul§i regele, intalnindu-se pe acela§i drum'°. In continuare, Petru Groza facea apel latoate fortele democratice" din tail, la toti oamenii cu gand curat" sa ajuteguvernul: Noi deschidem larg portile pentru toti oamenii cinstiti. Nu pastramdu§manii. Sentimentul roman al dragostei de oameni este cel care ne conduce"ll.Acela§i sentiment insä, in opinia lui Petru Groza ...nu exclude nazuinta de a facedreptate, de a fi chiar aspru, acolo unde trebuie sa fim, pentru a indeplini ceea ce sea§teaptd, acolo unde s-a intarziat 'Ana acum"12. Trecand la expunerea masurilorconcrete ce trebuiau aplicate, Petru Groza ardta ca acestea vor consta din epurareaaparatului de stat de toate acele elemente care au impiedicat bunul mers almecanismului de stat, din realizarea reformei agrare dupd norme precise, i§iexprima speranta ca in curand Ardealul de Nord se va uni cu tara, cä prizonierii dinUniunea Sovietica se vor intoarce curand acasa, ca Romania va primi materii primedin partea sovieticilor pentru industriile sale, mai ales pentru cea textild, cä va puteafi ajutata agricultura pentru a se realiza lucrarile de primavard13. Petru Groza i§iincheia declaratiile afirmand ca. guvernul Ii incepe activitatea intr-o atmosfera deincredere, manifestand speranta cä macar o parte din ceea ce a§tepta poporul va fiin curand realizata14. Foarte multe lucruri vor fi realizate cu rapiditate §i, din acestpunct de vedere, nu pot fi negate meritele guvernului Petru Groza, dar foarte putinedintre ele erau cu adevarat a§teptate de poporul roman.

7 Tribunalul poporului in cadrul Radiojurnalului din 5 martie 1945, orele 10, in A.S.R.R.,dosar emisiuni diverse, 1-15 martie 1945, f. I.

8 Radiojurnalul din 7 martie 1945, orele 10, in ibidem, f. 4.9 Radiojurnalul din 8 martie 1945, orele 10, in ibidem, f. 1.1° Ibidem.11 Ibidem, f. 2-3.12 Ibidem, f. 3.13 Ibidem, f. 3-4.14 Ibidem, f. 4.

www.dacoromanica.ro

18 Eugen Denize 4

In aceea§i zi, Petru Groza si-a rAsplatit adeptii din rândul fortelor armatecare refuzaserd sA asculte ordinele comandantului lor, generalul Nicolae Radescu,inlesnind, astfel, preluarea puterii de catre guvernul impus de sovietici. Uncomunicat difuzat la radio din partea Ministerului de Razboi arata ca generalul dedivizie Constantin Vasiliu-Rd§canu, generalii de brigada Ilie Cretulescu, StefanBardan, Septimiu Pretorian, Constantin Popescu i Dumitru Damaceanu, coloneiiAlexandru Batcu §i Ion Lupescu, maiorul Nicolae Popescu ...care prin actul lor decuraj i iubire de neam, devotament fata de Majestatea Sa Regele Mihai, audesolidarizat in ziva de 27 Februarie a.c., armata romand de planurile dictatorialecare urmau sä o foloseasca in scopuri politice personale, au fost reintegrati in toatedrepturile. Gestul lor de un adanc patriotism nu a reprezentat o actiune politicdpersonala., ci a fost o manifestare dezinteresata a unor inalte sentimente derdspundere, in momentul in care era amenintata insa?i fiinta armatei romane, armatäcare trebuia sa rAmAnA a poporului §i a Regelui" 5. Aceasta era rasplata pentruträdare i guvernul Groza §tia foarte bine sa amestece pe trAdatori cu persoanaregelui, incerand, pe aceastä cale, o discreditare a monarhiei in ochii maselor,mase care atunci nu aveau de unde sä §tie in ce conditii acceptase Mihai formareanoul guvern.

Peste cloud saptämâni, Radiojurnalul din 22 martie 1945, de la orele 10,anunta cateva din mäsurile adoptate de Consiliul de Mini§tri in edinta sa din zivaprecedentä. Astfel, discutandu-se problema asigurarii pazei capitalei s-a hotardtinstaurarea pedepsei cu moartea pentru jefuitori 5i sabotori. Toti ace§tia urmau a fitrimi§i in fata unor instante speciale, care trebuiau sä judece rapid i sumar. In acestsens, urma sa se intocmeasca un decret-lege care trebuia aprobat cat mai repede16.Evident, era inceputul unei politici represive, sabotajul *i sabotorii fiind condamnati petot parcursul existentei regimului comunist, chiar dacA astfel de acuzatii nu puteau fidemonstrate intotdeauna cu claritate. Foarte multi oameni nevinovati, dar care deranjauregimul cu ceva, au cazut victime ale politicii de reprimare a sabotajului. Poate cavictima cea mai celebra §i nevinovata, in acela§i timp, a acuzatiei de sabotaj a fostVasile Luca, ministru de finante §i unul din liderii de frunte ai comuni§tilor, cAruia in1952, ca urmare a luptei pentru putere, i s-a repropt ca prin reforma monetara pe care oaplicase a sabotat economia socialist:a.

Revenind la problemele legate direct de evolutia Societatii Romine deRadiodifuziune, trebuie sä subliniem faptul cd intreaga ei conducere s-a prabu*it odata cu guvernul condus de generalul Nicolae RAdescu. La 1 martie 1945, odelegatie sindicald formata din Matei Socor, Mircea Dumna, Joan Bombacila iEugen Boldur a cerut Consiliului de Administratie indepartarea tuturor elementelorfasciste din Societate §i autodizolvarea sal'. In alte conditii aceastA cerere nu ar fiavut nici o urmare, deoarece Societatea Romana de Radiodifuziune nu adapostea, in

15 Ibidem, f. 1-2.16 Radiojurnalul din 22 martie 1945, orele 10, in ibidem, dosar emisiuni diverse, 16-31 martie

1945, f. 2.17 Documentar privind trecutut radiodifuziunii romeine, f.a., f.1., lucrarea in manuscris se afla in

Arhivele Societatii Romane de Radiodifuziune, fara a fi cotata (in continuare Documentar), p. 48.

www.dacoromanica.ro

5 Radiodifuziunea romana 19

martie 1945, nici un element fascist, iar Consiliul de Administratie nu se puteadizolva la simpla cerere a unor sindicali§ti. Dar in noile imprejurari politice din tardcreate dupd formarea guvernului Petru Groza, dominat de comuni§ti, la 6 martie,peste numai cloud zile, la 8 martie, Consiliul de Administratie al Societätii Românede Radiodifuziune 0-a incetat activitatea, pentru aceastd institutie, la fel ca §ipentru intreaga noastfas tara incepand lunga noapte totalitara, care va lua sfar§itabia in decembrie 1989. Singurul membru din acest Consiliu care a supravietuit inconducerea Societatii, pentru numai patru luni, a fost directorul general, inginerulEmil Geles, bineinteles, executând ordinele trasate de noua putere.

Prima edinta a noului Consiliu de Administratie s-a desf4urat in ziva de31 martie 1945. Ea a fost prezidatä de Petre Constantinescu-Ia0, ministrulPropagandei. Acesta, luand cuvas.ntul, a dat citire Decretului Lege nr. 277/962 din29 martie 1945, privitor la abrogarea §i modificarea unor articole din Legea pentruOrganizarea i Functionarea Radiodifuziunii. El a ardtat cd, in conformitate cutextul legii, a procedat la dizolvarea Consiliului de Administratie al Societatii, (landin acest scop Decizia nr. 3565/1945. Prin aceastä Decizie a fost numit §i noulConsiliu de Administratie din care Mceau parte, ca administratori ai statului,George Macovescu, Chivu Stoica, Ion Pas, Gheorghe Miele, Ion Raiciu, MirceaDuma §i Scarlat Callimachi, din partea capitalului privat, Constantin I. Parhon,Radu Grigorovici, Mihail Cruceanu §i Radu Patrulius, cenzori erau CristianEmanoil, Grigore Giossan i D. Biberi, iar director general Emil Geles18. Dupd ce adeclarat Consiliul de Administratie constituit, Petre Constantinescu-W a ardtat cdpand la alegerea unui prqedinte, el va fi condus de un prewdinte de vanta, care eraC.I. Parhon. De asemenea, in comitetul de directie, alaturi de Emil Geles, au fost numitiMircea Duma i Ion Raiciu'9. Definitivarea lui C.I. Parhon pe postul de prewdinte nu aintarziat prea mult, ea facandu-se prin decizia nr. 23/1945 a Ministerului Propagandei20,noul for tutelar al Societatii Romane de Radiodifuziune.

Tot in edinta din 31 martie 1945, noul Consiliu de Administratie a ratificatOrdinele de Serviciu date de Directia Genera lä in perioada 8-31 martie. Astfel,Ordinul de Serviciu nr. 44 din 9 martie il delega pe Matei Socor ca SubdirectorGeneral al Programelor, in locul lui Gh. D. Mugur i Gh. Marinescu. A fostratificatä i delegatia lui M. Moraru de a conduce Directia radiojurnalelor. A fostratificat Ordinul de Serviciu nr. 57 din 12 martie prin care s-au ridicat delegatiile deconducere ale lui Alexandru Lohan de la Directia posturilor pe unde scurte i IlieEchim de la Directia postului BAneasa. in locul acestora au fost delegati ingineriiRusdnescu i Ionescu. Prin Ordinul de Serviciu nr. 62 a fost inlocuit C. Brânzeanude la Directia comerciald cu V. Marinescu. S-a ratificat §i incetarea delegatiei dedirector a lui Gheorghe Banu de la Directia urmäriri, precum i Ordinul nr. 69

18 A.S.R.R., Procesul verbal al sedintei Consiliului de Administratie din 31 martie 1945, InRegistrul de procese verbale ale Consiliului de Administratie (2 ianuarie 1945-8 octombrie 1945), f.155 r. v.

18 Ibidem, f. 156r.20 Ibidem, f. 160r.

www.dacoromanica.ro

20 Eugen Denize 6

privitor la ridicarea de atributiuni a unora din functionarii Societatii. Prin Ordinulde Serviciu nr. 80 din 23 martie, Eugen Boldur a fost delegat in functia de secretargeneral al Societatii, iar Ordinul nr. 95 din 29 martie il delega pe Ion Opran cadirector al economatului Societatii21. $i acesta nu era decat inceputul. Stapani pesituatie, comuni$tii vor trece la indepartarea rapida din Societate a tuturorpersoanelor care nu le conveneau, care puteau deveni obstacole in calea lor catreindoctrinarea totala a populatiei tarn prin intermediul radioului.

Astfel, in $edinta Consiliului de Administratie din 7 aprilie 1945, comisarulguvernului, Stelian Nitulescu, arata ca a fost delegat de Consiliu ca, impreund cuadministratorii Mihail Cruceanu $i Radu Patrulius $i cu cenzorul Grigore Giossansa procedeze la cercetarea gestiunii morale $i materiale a anilor 1940-194422.Stelian Nitulescu, exponent al guvernului Petru Groza, care a cornunizat Romania$i a subordonat-o intereselor sovietice, spunea ca exista puternice indoielireferitoare la diverse nereguli, dar ca dore$te inainte de a pomi la anchetä $i inaintede a da sanctiuni sa dea prilej unora din functionari, care siliti de imprejurari, auparticipat direct sau indirect la favorizarea comiterii acestora sa se reabiliteze23. Dinaceasta cauza, Nitulescu a cerut Consiliului sa aprobe ca Directia Genera la' sa deaOrdin de Serviciu tuturor salariatilor institutiei, invitandu-i ca in termen de trei zilesa depuna in plicuri inchise adresate comisarului guvemului, cate o declaratieasupra neregulilor pe care le cunosc cä ar fi fost comise, din orice punct de vedere,in Societate, precum $i asupra abuzurilor de orice fel despre care au cuno$tintd.Pentru garantarea discretiei operatiunii, cei ce nu au cuno$tinta de nici un fapt,trebuia sa depuna $i ei o declaratie in acest sens. Memoriile urmau a fi semnate $ipredate contra adeverinta la Secretariatul General al Societatii. Se va aratasalariatilor cd daca ulterior se va dovedi ca. ei au avut cuno$tinta de anumite fapte $inu le-au denuntat, vor fi socotiti complici la comiterea lor $i vor trage toateconsecintele ce decurg din aceasta. In ace1ai timp, se garanta salariatilor cel maidesavar$it secret asupra declaratiilor $i inforrnatiilor pe care le vor da24. Bineinteles,Consiliul de Administratie a aprobat in unanirnitate aceastä decizie care obliga pesalariatii Societatii sa devind delatori $i care ii transforma, in acela$i timp, inposibili acuzatori, dar $i in posibili acuzati. Delatiunea a fost unul din principalelemijloace prin care comuni$tii au condus societatea in ansamblul ei, codul penalcomunist prevaland sanctiuni severe pentru omisiunea delatiunii. Prin aceastainitiativa diabolica, puterea comunistä urinal-ea, in primul rand, bulversareacompleta a personalului Societatii de Radiodifuziune, obtinerea unor declaratii falsegenerate de atmosfera de teroare $i, nu in cele din urnia., eliminarea tuturor acelorpersoane care deranjau intr-un fel sau altul noua putere. Toate aceste obiective aufost atinse.

21 Ibidem, f. 156v.-157r.22 lbidem, Procesul verbal al sedintei Consiliului de Administratie din 7 aprilie 1945, in

ibidem, f. 164r.231bidem, f. 164r.-164v.24 Ibidem, f. 164v.

www.dacoromanica.ro

7 Radiodifuziunea romana. 21

aceeasi 5edinta de Consiliu din 7 aprilie 1945, Stelian Nitulescu a ardtatca toate persoanele care au facut parte din Consiliul de Administratie, incepand cuguvernarea Gigurtu din 1940 i pand la 23 august 1944, erau consideraterdspunzAtoare, in conformitate cu articolul 2 din Legea pentru organizareafunctionarea Radiodifuziunii i articolele 2 §i 27 din Regulamentul Societätii, deprogramele i activitatea propagandistica. a SocietAtii Române de Radiodifuziune.Intrucfit propaganda pentru sustinerea rdzboiului i cea cu caracter fascist facutä inaceastä perioada de timp se incadra in dispozitiile legii privitoare la sanctionareacelor vinovati de dezastrul tarii, urma ca pentru acest motiv sa fie sesizat TribunalulPoporului25. In urma cercetarilor ce urrnau a fi intreprinse se vor aplica acele mAsuriprevazute de lege. De asemenea, aceeai situatie va fi aplicata §i directoruluigeneral Vasile Ionescu, subdirectorului general Gh. D. Mugur i directorului N.Radulescu. Privitor la demontarea posturilor de radio de la Tiraspol §i Chi5indu,pentru care Societatea Romand de Radiodifuziune trebuia sä pläteascd dauneU.R.S.S., din cercetarea cazului rezulta cd cei care au procedat la demontarea §itransportarea in tard a acestor materiale, nu le-au inregistrat in scriptele contabileale Societatii, fapt pentru care va fi sesizat Tribunalul Poporului pentru a ancheta inaceastä privinta pe Vasile Ionescu, Ilie Echim, Al. Lohan §i pe arhitectul Trifu. Inprivinta inginerului Echim se adauga i faptul cd a transportat de la Tiraspol 5i aadus in tard o serie intreagd de obiecte casnice, a§a cum rezulta dintr-un raport pecare-1 inaintase Societatii, in care solicita ca aceste obiecte sa-i fie donate. Consiliula aprobat, in urma acestei interventii, trimiterea in fata Tribunalului Poporului atuturor persoanelor vinovate de conducerea §i programele Societatii26. Nu avemdocumente in care sd se vorbeascd despre soarta acestor persoane, dar suntemconvin§i cä multe dintre ele au fa:cut ani grei de temnita, asa cum s-a intamplat cufostul director general Vasile Ionescun.

Comuni§tii 5tiau deja totul despre cei pe care doreau epureze 5i sd-itrimitä in fata Tribunalului Poporului, astfel incit anchete suplimentare nu au maiavut loc, iar in edinta Consiliului de Administratie din 16 aprilie 1945 acela§iStelian Nitulescu a dat citire proiectelor de cerere ce urmau a fi adresateTribunalului Poporului in conformitate cu hotararea ace1uia5i Consiliu din 7 aprilie.Aceste cereri sunt deosebit de instructive, deoarece ne dezváluie o parte dinmentalitatea comunistd, atitudinea fatA de cei care aveau alte puncte de vedere 5iimpartd5eau alt sistem de valori morale. Reproducerea lor integrala ni se pare utild§i interesantä.

Prima dintre acestea28, adresatA acuzatorului public wf, suna astfel: Privitor lademontarea posturilor de radiodifuziune Tiraspol §i Ch4indu, pentru care SocietateaRomand de Radiodifuziune urmeazA a plAti daune de cca. 200.000.000 lei cdtre

25 Ibidem." Ibidem.27 Vasile lonescu, inceputurile Radiodifuziunii romdne. Scurui monografie, fa., f.l. Lucrarea

se alb. In Arhivele Societãtii Romarte de Radiodifuziune fail a fi cotata.28 A.S.R.R., Procesul verbal al sedintei Consiliului de Administrable din 16 aprilie 1945, in

Registrul de procese verbale ale Consiliului de Administrable (2 ianuarie 1945-8 octombrie 1945), f.169r.-169v.

in

st-i

www.dacoromanica.ro

22 Eugen Denize 8

U.R.S.S., cum din cercetArile acestui caz rezultä ca cei care au procedat lademontarea si transportarea in tat% a acestor materiale, n-au avut o dispozitie dinpartea autoritätilor in drept, iar pe de alta parte aceste materiale n-au fostinregistrate in scriptele contabile ale Societätii, ramAnand in afara unui control,urmeazd a se sesiza Tribunalul Poporului, pentru a ancheta in aceastä privinta pedomnii Director General V. Ionescu, Ing. Ilie Echim si Ing. Al. Lohan. Privitor laing. Ilie Echim se adaugd si faptul ca acesta a transportat de la Tiraspol si a adus intara o serie intreagA de obiecte casnice, ardtate in aldturatul raport al D-sale careSocietatea de Radiodifuziune, prin care solicitA sa i se doneze aceste obiecte.Martori pentru a da primele informatiuni in aceastä cauzd sunt Domnul ArhitectTrifu si Directorul ContabilitAtii, Tintescu, ambii de la aceastä Societate.

Va rog sa binevoiti a dispune cele legale, urmand ca la cererea Dvs. sd vapunem la dispozitie actele si corespondenta ce le avem in aceastä cauzd".

Cea de-a doua cerere ii avea in vedere pe toti cei care facuserd parte dinConsiliul de Administratie al SocietAtii incepand cu guvernul Gigurtu si pand la 23august 1944. Ea suna in felul urmAtor: Domnule Acuzator Public Sef. SubscrisaSocietate de Radiodifuziune, prin reprezentanti legali, supunem cunostintei Dvs. cdConsiliul de Administratie al Societätii a hotardt urmAtoarele:

Toate persoanele care au facut parte din Consiliile de Administratieincepand cu guvernul Gigurtu si pAnd la 23 august 1944 sunt considerateräspunzatoare, in conformitate cu art. 2 din Regulamentul pentru Organizarea siFunctionarea Radiodifuziunii, combinat cu art. 27 din acelasi regulament si cu art. 3din Legea pentru Organizarea si Functionarea Radiodifuziunii, de programele siactivitatea propagandistica. a Societatii Romfine de Radiodifuziune, pe tot acestinterval de timp.

Intruck propaganda pentru sustinerea rdzboiului si cea cu caracter fascist,facutd in aceastã perioadd de timp se incadreazd in dispozitiunile legii privitoare lasanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii, urmeazd ca pentru acest motiv sä fiesesizat Tribunalul Poporului.

Dacd dintre persoanele in mild se vor gasi unele care prin faptele lor, audat dovadd cd inainte de 23 august 1944, au manifestat si actionat pentrudemocratic, aceasta se va aprecia de Tribunalul Poporului, in urma cercearilor cese vor face si se va dispune in conformitate cu legea".

Lista persoanelor propuse a fi deferite Tribunalului Poporului ii cuprindeape Emanoil Bucuta, Gh. Ciolac, Scarlat Lambrino, Gheorghe Leon, lone! Per lea,Alfred Calmuschi, Gh. D. Mugur, 5tefan 5oimescu, Grigore Täusan, Ilie Garneata,Nichifor Crainic, Ion Cantacuzino, Victor Papacostea, Ion Petrovici, DragomirHurmuzescu, N. Bagdasar, Alexandru Marcu, C. Sturdza, Nicolae BAnescu, VasileIonescu, N. RAdulescu, Al. Hodos, Ion Manzatu. Actele privitoare la activitateapropagandistica a Societatii in acest interval se aflau, o parte la Societate, o parte laMinisterul de Interne si o parte la Tribunalul Poporului.

29 Ibidem, f. 169v.-170r.

www.dacoromanica.ro

9 Radiodifuziunea romana 23

Consiliul de Administratie a aprobat fara nici o ezitare aceste proiecte decereri30 , astfel Inc& cei acuzati erau ca §i condamnati daca nu reuwaudovedeasca nevinovatia. Pentru comun4ti, pentru justitia comunista, functionaprincipiul prezumtiei de vinovatie i nu cel al prezumtiei de nevinovatie. Cine era odata acuzat, chiar §i in baza unor probe insuficiente, era ca i condamnat daca nureu§ea sa-5i probeze nevinovatia §i, chiar §i in acest caz, 5ansele sale erau limitate.Evident insa ca, in cazul Societatii Romane de Radiodifuziune, epurkile, acuzatiile

condamnarile care au urmat au fost de natura politica, ordinele veneau de laMoscova §i comun4tii romani le executau cu mult zel. In aceasta situatie nici numai era nevoie de probe pentru a dovedi vinovatia cuiva, ci numai pozitia i statutulpolitic pe care persoana respectiva le avusese in trecut. Cum insa in SocietateaRomana de Radiodifuziune nu se facea politica de partid, ci doar politica nationala,persoanele epurate nu purtau alta vind deaf aceea ca facusera politica guvernuluiroman intr-o anumita perioada istoricd, in perioada rAzboiului din Rasarit impotrivaUniunii Sovietice. Aceasta era, in acela§i timp, inca o dovada cà Partidul Comunist,care se intitula la acea data din Romania", nu era altceva decat o agenturd aUniunii Sovietice, gata sa calce in picioare orice interes national pentru a subordonaRomania intereselor patronilor sai de la Moscova.

Dar epurarea i, mai ales, punerea sub acuzare §i trimiterea in fataTribunalului Poporului a persoanelor care se aflasera in conducerea SocietatiiRomane de Radiodifuziune, persoane printre care se numkau parintele radiofonieiromaneti, Dragornir Hurmuzescu, §i alte cateva nume de marca ale culturiiromanqti, precum lonel Per lea, Grigore Tau§an, Victor Papacostea, NicolaeBanescu, Nichifor Crainic §i Ion Petrovici, nu a insemnat deck inceputul epurarilorcomuniste din Societate. Ele vor continua pana and toate persoanele indezirabilevor fi indepartate, iar unele trimise i la inchisoare, dupa ce servisera cu devotamentinstitutia §i, prin ea, tam. Noi ne vom opri insa atentia, in randurile urmatoare, doarla al doilea val de epurari din Societate, care a fost decis in edinta Consiliului deAdministratie din 19 iunie 194531.

in aceasta zi, Administratorul delegat Mircea Duma a supus ratifickiiConsiliului decizia Comitetului de Directie, din 13 iunie 1945, prin care se lua actde decizia nr. 255/1945 a Ministerului Propagandei privitoare la epurareapersonalului Societatii i se dispunea executarea ei. Aproband decizia Comitetuluide Directie, Consiliul a hotarat indepartarea din serviciu, fara nici o indenmizatie, alui Vasile Ionescu, fost director general, i a lui Nicolae Rädulescu, fost director alemisiunii, indepartarea din serviciu pe timp limitat, pe termen de cinci ani, a luiHenri Blazian, Gheorghe Ciocan, Aurel Popovici, Valeriu Mugur, loan Petrovici,Liuba Gavaliugov, Paul Branzeanu, pe termen de trei ani a lui Gheorghe Banu,

Ibidem, f. 170r.31 Ibidem, Procesul verbal al sedintei Consiliului de Administratie din 19 iunie 1945, In

ibidem, f. 206r.-206v.

-sä-§i

§i

3°

www.dacoromanica.ro

24 Eugen Denize 10

Panait Pav lu 5i Vasile Voiculescu, pe termen de un an a lui Gheorghe Mugur 5iConstantin Prichici 5i pe termen de o lurid a lui Vasile Popovici 5i Gheorghe Soare.De asemenea, Consiliul a hotarat indepartarea, cu plata preavizului, a unui numarde 21 de functionari, considerati periculo5i pentru interesele noii puteri.

In sfar5it, pentru a putea functiona in conformitate cu interesele noii puteri,la 26 aprilie 1945, Consiliul de Administratie a luat in discutie 5i a aprobat noulRegulament pentru organizarea 51 fimctionarea Societatii Romcine deRadiodifuziune32, act normativ publicat in Monitorul Oficial" din 3 mai acelasi an.In ansamblu, acest nou Regulament era asemanator, in multe privinte, curegulamentele anterioare de acelasi fel. Cu toate acestea, el introducea catevaelemente care il deosebeau radical de toate celelalte regulamente. Primul 5i, dupaparerea noastrd, cel mai important il constituia politizarea institutiei. Daca inregulamentele anterioare se prevedea cu claritate cd Societatea Romana deRadiodifuziune nu face politica, chiar daca politica nu a lipsit niciodatä de lamicrofon sub pretextul exprirnarii intereselor statului roman, noul regulamentprevedea ca una din principalele coordonate ale Subdirectiei generale aprogramelor era cea politica (articolul 8, punctul a)33, ceea ce va determina, treptat,liniile directoare ale tuturor emisiunilor. De asemenea, pentru ca cineva sa poata fiangajat de Societate trebuia sa prezinte 5i un certificat al Comitetului sindical alinstitutiei sau intreprinderii de unde venea (articolul 1 2)34, ceea ce insemna cdrespectivul trebuia sa fie neaparat membru de sindicat 5i sa facd politica PartiduluiComunist, pentru cà altfel nu primea certificatul de care avea nevoie. In sfar5it,functionarii puteau fi dati afara din Societate pentru diverse infractiuni, printre carese aflau 5i faptele fasciste, legionare sau contrare sigurantei statului (articolulOricine putea fi acuzat de aceste fapte in situatia in care comuni5tii nu defineaufoarte clar ce insemnau ele 5i doreau sa elimine toate elementele democratice dinSocietate. Astfel, pana cand intregul personal al Societatii nu a fost selectionat 5iincadrat de comuni5ti in functie de criteriile 5i interesele lor, aici s-a trait intr-oatmosfera de permanentä suspiciune 5i epurare, in care oricine 5i oricand putea fiacuzat cd este fascist sau legionar 5i cä atenteaza la siguranta statului. In acest fel,incepand sa creeze o noud hid juridica pentru Societatea Romana deRadiodifuziune, comuni5tii cautau, pe de o parte, sä-5i legitimeze propria lor putere,obtinutd in mod ilegal, prin uzurpare 5i fortd, iar pe de alta parte, sa elirnine toateacele persoane, angajati mai vechi sau mai noi ai Societatii, care departe de a fifasci5ti, legionari sau de a atenta la siguranta statului, nu erau de acord cu ideologia

32 Ibidem, Procesul verbal al 5edintei Consiliului de Administratie din 26 aprilie 1945, inRegistrul de procese verbale ale Consiliului de Administratie (2 ianuarie 1945-8 octombrie 1945), f.170v.-175r.

33 "Monitorul Oficial", nr. 101, partea a II-a, din 3 mai 1945, P. 5.34 Ibidem, p. 6." Ibidem, p. 8.

www.dacoromanica.ro

11 Radiodifuziunea româna 25

comunistd, cu subjugarea tarii fata de interesele Uniunii Sovietice cuintroducerea Romaniei intr-un sistem totalitar, copie fidela a celui sovietic. Inace1a5i timp, de5i radioul si-a pastrat in continuare principalele sale functii36,anume: functia instructiv-educativa, functia de creator de culturd, functia dedistribuitor de culturd, functia recreativ-distractiva, functia de informare 5ipropaganda externd 5i functia de pastrator de culturd, el a capatat 5i cloud noifunctii, mai importante ca toate celelalte in conceptia puterii comuniste, ceapolitico-informativa, agitatorico-mobilizatoare, i cea de educatie

In concluzie la toate cele spuse pand acum, putem afirma ca. SocietateaRomâna. de Radiodifuziune a fost profund marcata de schimbarea de regimintervenitä la 6 martie 1945. Ea a fost subordonata complet noii puteri comuniste,care a transformat-o in principal instrument de propaganda 5i indoctrinare amaselor, de subjugare a Romaniei fata de interesele puterii cuceritoare care eraUniunea Sovietica. Avand neaparatä nevoie de acest instrument de propaganda,Partidul Comunist nu a precupetit, intr-adevdr, nici un efort 5i nici un fel demijloace pentru o dotare tehnica foarte apropiata de cea folosita pe planinternational. Au fost construite cladiri i studiouri noi, au fost infiintate studiouriregionale de radio, a crescut considerabil numarul de emitatoare pe unde medii,lungi, scurte 5i ultrascurte. Numarul de abonati a crescut masiv 5i, prin aceasta,propaganda comunistä a patruns in aproape toate caminele rornânesti, radioul fi indunul din cele mai importante instrumente prin care comuni5tii au incercat sä creezemult visatul om nou" al unei noi societäti

THE ROMANIAN BROADCASTING CORPORATIONAND THE CHANGE OF THE REGIME

ON THE 6TH OF MARCH 1945

Abstract

In this study, the author brings into discussion, on one hand, the way inwhich the Romanian Broadcasting Corporation reflected the change of the regimeon the 6th of March 1945 and, on the other hand, the impact that this change hadover the institution. Thus, from an institution defending the national culture andinterests, the Romanian Broadcasting Corporation turned into a tool-institution of

36 Victor Crãciun, Manuscrise ci voci. Scriitori romdni la radio, Bucure§ti, 1977, p. 28.37 Ibidem.

5i

1

www.dacoromanica.ro

26 Eugen Denize 12

the Communist Party probably the most powerful media the Party had at thetime, being a promoter of the interests of the new power, of the communistideology, of the Soviet social model and of a new culture, the socialist one. Theinstitution became a fierce instrument of the communists' attempt to change thesociety through the so-called cultural revolution", having, as main purpose, thecreation of the new man", utopy promoted by all the totalitarian regimes.

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA ROMANEASCA - TRADITIE$1 MODERNITATE

EFTIMIE MURGU SI FAURIREA ROMANIEI MODERNE

CORNELIA BODEA

Figura dominantd in mi5carea nationald romand din prima jumdtate asecolului, Eftimie Murgu a constituit in multe randuri subiect predilect de studiu,eseu sau cercetare istorick politica 5i literard. Vdzut de pe pozitii diferite, dinvremea sa 5i pand in zilele noastre, locul sat' in istorie a fost conturat sub luminicontrastante 5i situat pe culmi sau povarni5uri, dupd fascinatia sau incitarea pe carea inspirat-o personalitatea sa puternia i frdmantatA, activitatea sa complexd 5i nu odata enigmaticd pentru multi.

De aceea, glorificat sau judecat cu asprime, inteles sau easalmdcit, Murgua fost cand apostolul propovaduitor al statului unitar daco-roman 5i luptätorinfläcdrat pentru emanciparea social nationald; cand neintelesul sau rdacitul slujitoral altor interese decat ale propriei sale natii. Zeu sau Prometeu pentru unii; banuit,contestat sau dezaprobat de altii.

0 restituire in integrum a faptelor i ideilor sale, o cantarire dreapta 5i rardporniri a profundului sat' revolutionarism amane Inca un deziderat, o opera ce sea5teapta implinitA. Realizarea ei, apreciind rezultatele contributiilor publicate inultima vreme ca 5i caracterul revelator al noilor documente descoperite, pare a nu fiindepartata. Evocarea de astdzi a drumului strAbdtut de Murgu pe traiectoriaRomaniei moderne incearcd o modestd imbinare a vechiului cu noul edit, 5i cu uninedit din cat 1-am investigat personal.

creiondm mai intai faptic etapele majore ale activitAtii desfa5uratd peacest drum 5i apoi, pe caravana lor, sd incercAm nuantarea sernnificatiei 5idimensionarea vibratiilor bor.

Ndscut la 28 decembrie 1805, Eftimie Murgu, fiu de ofiter dintr-unregiment de granitd, a inceput prin a se afirma la varsta de 15 de ani prin polemicade naturd istoria 5i filologicd impotriva lui Sabba Moly. Prin ea a sustinutvechimea limbii 5i originii poporului sdu 5i trdinicia sentimentului sdu de unitatenationald, care stdruie de veacuri 5i din totdeauna pe intreg perimetul lui etnic, inciuda granitelor politice care-1 despart in provincii 5i in ciuda opresiunilor strdine.Ca tandr filosof 5i jurist 5i apoi ca proaspdt doctor in drept i avocat in Pesta, faimalui la 24-29 de ani era ceea a unui infocat ruman de la granite (caracterizareaapartine contemporanului sdu arddean Theodor Serb, facutd in 1834).

Revista istorica", torn XVI, 2005, nr. 1 2, p. 27 32

Sa-i

www.dacoromanica.ro

28 Cornelia Bodea 2

In acel an 1834 cu puternice rezonante panromane5ti pornite cu precOderedintre romanii bändteni Murgu trece in Moldova langd prietenul 5i precursorulsdu in romanie, Damaschin Bojincd, pe care curand insa 11 va depd5i. Sentimentelesale nationale transpar cu prisosinta 5i din activitatea pe care a desfd5urat-o laAcademia MihOileanO de la Jai, pand prin 1836. Din aceastd pricind de altfel a 5itrebuit sa pdrOseasca Moldova, dovedind-se incomod pentru cercurile domnitoruluifilo-rus Mihail Sturdza. Nu a plecat insd fard a fi lOsat acolo amprenta spiritualä aputernicei sale personalitati asupra elevilor, ca 5i in cercurile din ce in ce mai largipdtrunse de spiritul innoitor al unitati politice 5i a independentei nationale. Idei 5iatmosferd pregnant descrise in acea vreme de diplomatul francez Bois le Comte.

Din 1836 pand in 1841 floarea varstei de mijloc (31-36 de ani) Murgus-a aflat la Bucure5ti in legaturd cu elementele cele mai progresiste ale societdtiimuntene. Este perioada de plin avant a mi5cOrii nationale ce se dezvolta in afaraoficialitatii in jurul colonelului Joan Campineanu, 5i ale cdrei ramificatii extinseprin tineretul revolutionar ajunseserä pand departe in judetele de margine ale Orli;5i de acolo peste munti i peste Milcov; deopotrivd 5i in Banat intre oamenii luiMurgu. In octombrie 1840 mi5carea a fost descoperita 5i principalii ei promotoriarestati. Ca supus al imperiului habsburgic, Murgu a fost trirnis sub stare de arestacasä, la Caransebe5.

Achitat dupd cateva luni de cOtre autoritOtile imperiale, Murgu s-a stabilitca avocat in Lugoj. De prin 1843 incepand 5i panä in primOvara lui 1845 a incercataceea5i actiune de emancipare sociald, politicO 5i nationalk de data aceasta cuprioritate printre bandteni. Noua actiune e calificatd 5i nu gre5it de cOtreautoritatile dominante maghiare ca fund o mi5care de emancipare a nationalitätiiromanilor" in vederea intemeierii unui stat romanesc unitar 5i independent care säcuprindd amandouO versantele carpatice.

Arestarea i inchisoarea au durat mai bine de trei ani, din martie 1845 5ipara. in 8 aprilie '48. Ancheta 5i interogatoriul formulat in 61 de intrebOri la carea fost supus pana in ianuarie 1846, au fost urmate de o anchetd inainte de judecareacazului. Intrucat, conform documentelor oficiale instigarea nu a ajuns la o revoltdadevdratO", investigatiile 5i traducerile de tot felul de documente au tot durat pandla punerea in libertate, care 5i aceasta a avut loc numai la presiunea sträzii 5i astudentilor romani din Pesta dupd trei sdptdmani de la eliberarea detinutilor politicimaghiari.

Murgu a ie5it din inchisoare cu aura martiriului pentru libertatearomanilor" 5i ca mult a5teptatul conduator al actiunii lor politice din toatOTransilvania 5i din Ungaria.

Reintrarea sa in actiune a intarziat insd pand atre sfar5itul lui mai. $i nu si-afacut-o in rolul major ce-i fusese destinat. Fusese chemat sd prezideze adunareade la Blaj; 5i rdspunzand afirmativ, n-a mai putut veni; a5a cum, la Pesta find, n-a

www.dacoromanica.ro

3 Eftimie Murgu 29

putut participa nici la adunarea românilor din Banat $i Ungaria desf4uratä acolo ina doua parte a lunii lui mai. (De$i fusese desemnat sä reprezinte Cara$111).Incontestabil un moment crucial pentru intreaga revolutie romând a fost pierdut prinaceastä ramânere in afara marelui curent. Ea constituie de altfel punctul decontroversa in judecata istoriograficd. Dar de e sa mergem mai departe pe acela$ifir, e cazul sd ne intrebärn ce culmi ar fi putut atinge oare revolutia românä intotalitatea ei daca. insu$i Nicolae Balcescu n-ar fi fost impiedicat cu dinadinsul sãparticipe la Blaj!

Istoria insä nu se scrie cu dacd. De aceea continuam sa.-1 urmärim pe $irulfaptelor. Murgu a$adar si-a concentrat activitatea in sfera bAndteanA... ajunsd a ficontrolatä atunci in intregirne de administratia maghiard. A intins mand frAteascarevolutiei maghiare, alkurandu-i steagul revolutiei romAne$ti pe bozo egalitatii indrepturi $i indatoriri civice $i nationale.

In numele idealurilor revolutionare infratite a convocat adunarea populardde la Lugoj (15/27 iunie). In numele drepturilor $i indatoririlor egale a candidat $i afost ales in alegerile pentru Dieta maghiard (la 26 iunie). Si tot in numele acelora$idrepturi el socotea cd Banatul apartinea românilor in virtutea proportiei lornumerice $i a vechimii lor; ca. Banatul era o tara a românilor, in care implicittrebuia sa le revind dreptul de initiativa.

Trecutul sdu cu telurile sale revolutionare staruiau insd in mintea tuturor:adepti $i adversari deopotriva; insufletind sperantele unora bandteni saurevolutionari din Principate, $i ridicand mari semne de neincredere $i ingrijorare departea oficialitatilor maghiare. De aceea revendickile formulate la Lugoj: armarearomânilor, introducerea limbii romane in armata $i administratie, administratieromaneasca in biserica proprie, numirea lui Murgu de capitan al Banatului nu aufost acceptate de guvernul maghiar. Refuzul definitiv §i aspru i-a venit lui Murgudirect de la Kossuth, in $edinta Dietei de la 26 august 1848.

La 26 august s-a ridicat astfel un prag peste care Murgu n-a mai putut trececu aceea§i inimA. Atitudinea sa, fata de linia urmatä [And atunci, s-a schimbat; adevenit tacut i reticent, spectator mai mult cleat actor, läsdndu-§i planurile deacasA, ca i promisiunile de ajutore armata a celor din principat, sA. se näruie, fard säle poata macar motiva de ce, §i din care pricini...

A treia §i ultima perioadd de activitate in timpul revolutiei, a determinat-omisiunea lui N. Walcescu de colaborare româno-polono-maghiara din primavaraanului 1849 §i pand in toamna lui. Dar §i aceasta numai in partea a doua a misiunii(sfaritul iulie 22 august), perioadd legata de tratativele cu Iancu i cu generalulBern. Energiile sale au reinviat la speranta cd idealul mult visat intru realizareastatului unitar românesc, putea deveni realitate. Incercare desperaa, tardivA, deultimã ord, care n-a avut altd soarta cleat a e$ecului. Dar ale carei reverberatii auinältat-o in patrimoniul jertfelor patriotice pe altarul crezului national unitar.

www.dacoromanica.ro

30 Cornelia Bodea 4

Murgu a fost arestat din nou, la 22 august 1849, de data aceasta de forteleimperiale contrarevolutionare. Anchetat si judecat, a fost condamnat la pedeapsa cumoartea prin streang si cu confiscarea averii, pentru crimd de inaltd trAdare".

Intre capetele de acuzare i s-au enumerat: vina de a fi continuat sd participela dieta rebeld" maghiard si dupd ordinul imperial de dizolvare a acesteia (dinoctombrie 1848); adeziunea data. prin votul sdu hotararii de inaltd trAdare" luatd insedinta de la 13 aprilie 1849 pentru inlaturarea dinastiei habsburge; participarea la17 iulie 1849 5i alegerea sa ca deputat de Caransebes in aceeasi dietA ilegala; si insfarsit faptul ca. in august 1849, a incercat in mod serios sd mijloceascd impAcarearomanilor din Transilvania cu guvernul rebel (maghiar), avand in aceastd privinta,la 15 august, o consfatuire cu generalul insurgentilor, Bern.

Pedeapsa capitald i-a fost comutatd la 4 ani inchisoare. in 1845-1848indurase detentia pentru cd agitase poporul si-1 indemnase sd-si ceard emancipareasociala. si nationala; sa-si doreascd a fi stapan in tara so" devizã care enunta sicompleta vizionar vointa de unire cu tara" auzitd in 1848 pe campia Blajului...Acum, in documentele anchetei din 1849-1850, strAdaniile sale anterioare deemancipare a nationalitAtii valahe" erau consemnate ca un merit, datoritd cdruiaMurgu s-a bucurat de mare popularitate printre valahi".

A iesit din inchisoare in 1853, la nici 50 de ani. A mai intrat o data invaltoarea vietii politice in 1861, stingandu-se apoi in uitarea nemeritata, la Buda, in1870. Osemintele lui au fost aduse in tard, la Lugoj abia in 1932...

PrivitA in succesiunea de momente revolutionare din istoria poporuluiroman, de-a lungul a mai bine de trei decenii, activitatea lui Murgu apare ca oalternantA, de inchisoare si lupta, contribuind prin amandoud deopotrivd, prinsimbol si ,sfaptd, la propäsirea intreitului tel de emancipare sociala., politica sinationald. Intelegerea gandului si faptelor sale, mesajul lor decodificat este acela almersului insusi al revolutiei la romani din aceeasi perioada, ce constituie si temeliasolidd a Romaniei moderne.

Ziditor cu sarg al acestei temelii, Murgu a intrunit in proiectele si in lucrulsdu una din cele mai largi sinteze de legaturi, in cuget si fapte pe intreg spatiuletnic; un adevarat precursor al integralismului romanesc.

A pornit din Banatul puternicelor 5i bogatelor filiatii revolutionare, din carea acumulat energia rdscoalei lui Horea, adusA de motii deportati aici, in 1786; a alesamintirea anilor rAscoalei, pornitd impreund cu sarbii, la 1808 impotriva dominatieihabsburgice, rdscoald cu care traditia istoricA asociazA primele interpretari moderneale aspiratiilor de refacere (restituire) a unitatii politice a teritoriului dinduntrulvechilor frontiere dacice. Din Banatul lui Tichindeal in care curentul emancipariinational-religioase condus de Moise NicoarA croise albie larga; numai era copiland, putuse auzi 5i rdsunetul miscArii lui Tudor de peste munti in Oltenia, 5i putuseintalni atatia din pandurii lui cautand sprijin 5i addpost dupd '21. Iar in vremea

www.dacoromanica.ro

5 Eftimie Murgu 31

plinei tineretii, in 1823, 1824, granicerii din Cara§ dovedeau §i prin manifeste scriseca n-au uitat nici vremea lui Horea §i nici amintirea lui Jumanca §i Scribetie.Nemaisocotind planurile mi§carii secrete pentru o republic& a tuturor romanilor cudeosebire nutrite de romanii din regiunile miniere banatice, de care el n-a fost de felstrain.

Cu Murgu, generatia banateand §i transilvana de la 1830 a dat cea maiprodigioasa §i fecunda personalitate dupd Gheorghe Lazar care trecand Carpatiicu setea de libertate nationala sa fi contribuit mai generos §i mai direct la osmozaideatica a emanciparii sociale §i politice a poporului sau, in totalitatea lui. Sa neamintim, la aceasta a 65 cinstire, ca N. Balcescu insu§i §i atatia tineri de la 1835-1840 din Moldova, Muntenia, Banat si-au facut ucenicia revolutionard in jurul lui.Sä ne amintim cu deosebire ca., in 1839, tot datoritä influentei profesorului sat', aintreprins Nicolae Balcescu calatoria de doua luni in Banatul lui Eftimie Murgupentru pregatirea ajutorului §i sprijinului, de peste Munti, mi§carii de unitate §iindependent& nationala promovata in Tara Romaneasca din anii 1836 §i dezvoltatain continuare sub forme radicalizate in lunile care i-au premers deconspirarea dinoctombrie 1840.

*

Realizarile §i aportul lui Murgu, comparate intre ele, au fost mai mad inperioada de pregátire a revolufiei payoptiste, cleat in aplicarea §i izbutirea ei.Realizarile au fost acelea pe care, §i pe cat, vremea §i firea lucrurilor le-au ingdduit.Imprejurarile nu iertara" a se face mai mult a spus §i ar spune-o §i astazi N.Balcescu. Caci tot el a mai spus ca nu este dat unei generatii sa inceapd. §i saintemeieze triumf