Administrativ Sem. II

8/17/2019 Administrativ Sem. II

1/42

Partea Specială a Dreptului

AdministrativPrivește în primul rând patrimoniul, activitatea organelor administrației publice,controlul și răspunderea.

I. PatrimoniulProprietatea publicăReglementarea constituțională și legală

n România proprietatea poate ! privată sau publică. Proprietatea privatărepre"intă regula și este reglementată în art. ## din $onstituție, cuprins în titlul alII%lea, consacrat Drepturilor, libertăților și îndatoririlor &undamentale.Proprietatea publică este e'cepția și este reglementată în cadrul art. ()* din$onstituție, cuprins în titlul al I+%lea, consacrat conomiei și !nanțelor publice.Persoanelor -uridice de drept public și anume statul și unitățile administrativteritorale au în patrimoniul lor atât un drept de proprietate privată, cât și un dreptde proprietate publică. n e'ercitarea e&ectivă a atributelor de proprietate publică,statul este repre"entat de autorități ale administrației publice centrale, iarunitățile administrativ teritoriale sunt repre"entate de autorități ale administrațieipublice locale.

n cuprinsul art.()*, alin. )/, $onstituția nominali"ea"ă sau identi!că, după uncriteriu general, următoarele categorii de bunuri care &ac obiectul e'clusiv alproprietății publice0

(. 1ogățiile de interes public ale subsolului2. Spațiul aerian). Apele cu potențial energetic valori!cabil#. Pla-ele3. 4area teritorială*. Resursele naturale ale "onei economice și ale platoului continental5. Alte categorii de bunuri pot ! stabilite prin lege organică.

n pre"ent legea care reglementea"ă regimul -uridic al bunurilor proprietatepublică este legea nr. 2()6(778, privind bunurile proprietate publică în &ormae'istentă în urma modi!cărilor aduse de legea 5(629((, privind punerea înaplicare a $odului $ivil.

Dreptul de proprietate publicăDreptul de proprietate publică este reglementat în $odul $ivil în cadrul art. 838%853 și în legea 2()6(778. Proprietatea publică este dreptul de proprietate ceaparține statului sau unității administrativ teritoriale asupra bunurilor care prinnatura lor sau prin declarația legii sunt de u" or de interes public, cu condiția să!e dobândite prin unul din modurile prevă"ute de lege.


2/42

Dreptul de proprietatea publică se dobândește prin una din următoarelemodalități0

(. Prin ac:i"iție publică2. Prin e'propriere pentru cau"ă de utilitate publică). Prin donație sau legat, acceptat în condițiile legii

#. Prin convenție cu titlu oneros3. Prin trans&erul unui bun din domeniul privat al statului sau al unității

administrativ teritoriale în domeniul public*. Prin alte moduri stabilite de lege

Achiziția publică are în vedere doar bunurile de u" sau de interes public.Procedura de ac:i"iție este stabilită de ;rdonanța de


3/42

1unurile proprietate publică sunt inalienabile în sensul că nu pot ! înstrăinate,dată !ind destinația proprietății publice și necesitatea conservării și transmiterilorcătre generațiile viitoare.

1unurile proprietate publică sunt imprescriptibile deoarece nu pot ! dobânditeprin prescripție.

1unurile proprietate publică sunt insesizabile deoarece nu pot ! urmărite decreditori în vederea reali"ării creanțelor prin e'ecutare silită.

egea 2()6(778 identi!că trei categorii de bunuri care alcătuiesc domeniulpublic0

(. 1unurile prevă"ute de art. ()*, alin. )/ din $onstituție2. 1unurile stabilite în ane'ă la lege). ;rice alte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de u" sau de

interes public și sunt dobândite prin modurile prevă"ute de lege.

n &uncție de bunurile care &ac obiectul proprietății publice se disting următoareletipuri de domeniu public0

(. omeniul public al statului C alcătuit din bunurile prevă"ute în art. ()*,alin )/ din $onstituție, de cele prevă"ute la punctul ( din ane'a egii2()6(778 și alte bunuri de interes public național declarate ca atare delege.

2. omeniul public al !udețelor C alcătuit din bunuri prevă"ute la punctul 2din ane'a egii 2()6(778 și din alte bunuri de interes public -udețeandeclarate din :otărâri ale $onsiliului @udețean, dacă nu sunt declaratebunuri de u" sau interes public național.

). omeniul public al comunelor" orașelor sau municipiilor C alcătuitdin bunurile prevă"ute la punctul ) din ane'a egii 2()6(778 și din altebunuri de u" sau interes public local declarate ca atare prin :otărâre a$onsiliului ocal, dacă nu sunt declarate bunuri de u" sau interes publicnațional sau -udețean.

Sunt obiect e'clusiv al proprietății publice toate bunurile prevă"ute în art. ()*,alin. )/ din $onstituție. $elelalte bunuri, care aparțin statului sau unitățiloradministrativ teritoriale, &ac parte din domeniul public sau domeniul privat alacestora.

Subiectele dreptului de proprietate publică

Subiectele dreptului de proprietate publică sunt statul și unitățile administrativteritoriale.

lementul de di&erențiere dintre cele două categorii de subiecte este cel alinteresului corespun"ător bunului. Interes care poate ! național, -udețean,municipal, etc.

'ercitarea prerogativelor dreptului de proprietate publică poate ! directă,atunci când titularii dreptului e'ercită nemi-locit posesia și &olosința ,sauindirectă, atunci când o parte din prerogative sunt e'ercitate prin intermediultitularilor unor drepturi reale sau de creanță asupra bunurilor proprietate publică.

Sunt drepturi reale0 dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de&olosință gratuită. Iar drept de creanță este înc:irierea.


4/42

reptul de administrare se constituie în condițiile legii organice, !ind un dreptreal principal, opo"abil erga omnes, mai puțin titularului dreptului de proprietatepublică. Regiile autonome și instituțiile publice, în calitate de titulare a dreptuluide administrare, acționea"ă atât ca subiecte de drept public, cât și ca subiecte dedrept privat în raporturile -uridice civile.

reptul de concesiune asupra bunurilor proprietate publică se naște în temeiulcontractului de concesiune având natura -uridică a unui drept real și cuprin"ândatributele dreptului de posesie, de &olosință sau de dispo"iție, e'ercitate în modtemporar.

reptul de #olosință gratuită se naște prin actul administrativ al autoritățiloradministrației publice, !ind un drept real, opo"abil erga omnes, constituit cu titlugratuit în &avoarea unor persoane -uridice de drept privat &ără scop lucrativ.

$nchirierea bunurilor proprietate publică se aprobă de autoritățile desemnateprin lege organică și se &ace prin licitație publică, titularul dreptului de &olosință

putând ! o persoană !"ică sau -uridică, română sau străină.Stingerea dreptului de proprietate publicăDreptul de proprietate publică se stinge prin0

a. Dacă a pierit bunul sau a trecut în domeniul privatb. Dacă a încetat u"ul sau interesul public

II. Domeniul publicRaportul dintre proprietatea publică și domeniul public este subiect de

controversă în doctrina dreptului civil și a celui administrativ.


5/42

2. 1unuri care satis#ac nevoi sociale prin natura lor ca urmare a unorlucrări speciale sau datorită valorii științifce" istorice sauculturale.

). 1unurile sunt în proprietatea publică sau în paza unei persoane dedrept public&

$lasi!carea bunurile domeniului public se &ace după următoarele criterii0

'& upă criteriul interesului pe care îl reprezintă(a. De interes naționalb. De interes -udețeanc. De interes local2. upă criteriul modului de determinare(a& 1unuri ale domeniului public, prevă"ute de $onstituțieb& 1unuri ale domeniului public, prevă"ute de legic& 1unuri ale domeniului public, identi!cate de autoritățile administrației

publice în ba"a criteriilor generale, prevă"ute de $onstituție sau lege

)& upă criteriul de încorporare(a. Domeniul public naturalb. Domeniul public arti!cial*& upă criteriul naturiia& Domeniul public terestrub& 4aritimc& Eluviald& Aeriane& $ultural#& 4ilitar+& upă modul de utilizare de către public(a& 1unuri ale domeniului public utili"ate direct

b& 1unuri utili"ate indirect prin intermediul unui serviciu public.$on&orm egii 2()6(778, evidența !nanciar%contabilă a bunurilor care alcătuiescdomeniul public al statului și al unităților administrativ teritoriale se ține distinct

în contabilitate potrivit normelor metodologice elaborate de 4inisterul Einanțelorși aprobate prin :otărâre de =uvern.

,nventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmește după ca"de ministere, de celelalte organe de specialitate ale administrației publicecentrale, precum și de autoritățile publice centrale, care au în administrareasemenea bunuri. $entrali"area inventarului se reali"ea"ă de către 4inisterulEinanțelor și se supune spre aprobare =uvernului.

,nventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unitățiloradministrativ teritoriale se reali"ea"ă după ca" de comisii special constituiteconduse de președinții $onsiliilor @udețene, de primarul general al municipiului1ucurești sau de primari. Inventarul întocmit se însușește prin :otărâre de către$onsilii, ulterior însușirii toate inventarele se centrali"ea"ă de $onsiliul @udețeansau de $onsiliul =eneral al 4unicipiului 1ucurești și se trimit =uvernului, în scopulatribuirii prin :otărâre a statului de bun aparținând domeniului public -udețeansau local.

omeniul privat al statului și al unităților administrativ teritoriale este

compus din bunurile mobile și imobile a>ate în proprietatea acestora, altele decâtcele care &ac parte din domeniul public. n mod tradițional, în cadrul domeniului


6/42

privat intră bunurile asemănătoare celor posedate de indivi"i asupra căroraautoritatea publică e'ercită aceleași prerogative usus, &ructus, abusus/. Dinperspectiva dreptului public, domeniul privat al statului și al unitățiloradministrativ teritoriale și domeniul public al acestora &ormea"ă domeniuladministrativ. Spre deosebire de domeniul administrativ, domeniul civil este

constituit din totalitatea bunurile aparținând particularilor ce &ac obiectul uneiproprietăți civile.

Drepturile ce pot ! e'ercitate asupra bunurilor din domeniul public sau privat senumesc drepturi domeniale. Din cadrul drepturilor domeniale distingemurmătoarele categorii0

'& repturi reale principale(a. Dreptul de proprietate publică asupra bunurilor din domeniul publicb. Dreptul de proprietate privată asupra bunurilor din domeniul privat-& repturi reale constituite pe baza drepturilor proprietate publică(a. Dreptul de administrare al instituțiilor publice și al regiilor autonome

b. Dreptul de concesiune asupra bunurilor domeniului publicc. Dreptul de #olosință gratuită al instituțiilor de utilitate publică). repturile reale constituite pe baza drepturilor de proprietate

privată(a. Dreptul de administrare al instituțiilor publice și al regiilor autonomeb. Dreptul de #olosințăc. Dreptul de concesiuned. .ocațiunile domenialee. Altele.

4odalități de punere în valoare a domeniului public$onstituția prevede în cadrul art. ()* alin.#/ că în condițiile legii organice,bunurile proprietate publică pot ! date în administrarea regiilor autonome oriinstituțiilor publice sau pot ! concesionate ori înc:iriate. otodată, ele pot ! date

în &olosință gratuită unor organi"ații de utilitate publică. egea 2()6 prevede înmod corespun"ător atribuțiile $onsiliului ocal și a $onsiliului @udețean de a :otărî ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privată să !e date în administrareregiilor autonime și instituțiilor publice, să !e concesionate ori să !e înc:iriate.

$onsiliile ocale și $onsiliile @udețene :otărăsc și cu privire la cumpărarea orivân"area bunurilor din domeniul privat. +ân"area, concesionarea și înc:irierea se&ac prin licitație publică. egea (36299( prevede ca modalitate de punere învaloare a domeniului public și darea în &olosință gratuită pe termen limitat a unor

bunuri mobile și imobile persoanelor -uridice &ără scop lucrativ care des&ășoarăactivitate de bine&acere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.

Administrarea bunurilor din domeniul public 1unurile din domeniul public pot ! date în administrarea regiilor autonome, aunităților administrative publice locale ori centrale sau a altor instituții publice deinteres național, -udețean sau local.

n situația în care bunul aparține domeniului public de interes național, =uvernul:otărăște darea în administrare prin :otărâre de guvern. $on&orm egii 796299(,una din &uncțiile îndeplinite de =uvern este și cea de administrare a proprietății

statului.


7/42

n ca"ul bunurilor care aparțin domeniului public sau privat de interes local ori -udețean, darea în administrare se &ace prin :otărâre a $onsiliului ocal sau @udețean, după ca".

Drepturile titularului dreptului de administrare sunt următoarele0

(. Dreptul de a poseda2. Dreptul de a &olosi bunul). Dreptul de a dispune de acel bun

=uvernul, $onsiliul ocal ori @udețean controlea"ă modul de e'ercitare a dreptuluide administrare. n litigiile privitoare la dreptul de administrare, statul esterepre"entat de 4inisterul Einanțelor, iar unitățile administrativ teritoriale deconsilii care dau mandat scris președintelui $onsiliului @udețean sau primarului.Apărarea în -ustiție a dreptului de administrare aparține titularului acestui drept.

itularul răspunde pentru toate pre-udiciile cau"ate prin îndeplinireanecorespun"ătoare a obligațiilor care îi revin în ba"a actului de administrare.

Dreptul de administrare încetea"ă odată cu încetarea dreptului de proprietatepublică sau prin actul de revocare adoptat de autoritatea care l%a constituit.Revocarea se &ace în ca"ul în care titularul nu își e'ecută drepturile și obligațiilenăscute din actul de transmitere a dreptului de administrare.

Darea în &olosință cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publicăegea 2()6(778 recunoaște posibilitatea pentru stat și unitățile administrativteritoriale de a da imobile din patrimoniul lor în &olosință gratuită, pe termenlimitat, persoanelor -uridice &ără scop lucrativ care des&ășoară activitatea debine&acere sau utilitate publică, ori serviciilor publice.

Dispo"ițiile legale privind constituirea și încetarea dreptului de administrare seaplică în mod corespun"ător și dării în &olosință cu titlu gratuit.

nc:irierea bunurilor proprietate publicănc:irierea se aprobă după ca" prin :otărârea =uvernului, a $onsiliului @udețean,a $onsiliului ocal sau a $onsiliului =eneral al 4unicipiului 1ucurești. $ontractulde înc:iriere va cuprind clau"e de natură să asigure e'ploatarea bunului înc:iriatpotrivit speci!cului acestuia.

?atura -uridică a contractului de înc:iriere este comple'ă, îmbinând caractereledreptului comun cu elemente de drept public, precum0 obligativitatea licitației,posibilitatea recunoscută administrației de revocare a contractului înc:eiat atuncicând un interes general o solicită, etc.

itularul contractului e înc:iriere poate ! orice persoană !"ică sau -uridică,română sau străină. Au posibilitatea de a transmite prin înc:iriere un bunproprietate publică atât titularul dreptului de proprietate publică, cât și titularuldreptului de administrare.

Sumele încasate ca urmare a înc:irierii bunurilor proprietate publică se &ac venitla bugetul de stat sau bugetele locale.

$oncesiunea bunurilor proprietate publică

efniție C reptul de concesiune asupra bunurilor proprietate publicăeste un drept real" principal" inalienabil" imprescriptibil și insesizabil"constituit cu titlu oneros pe baza contractului de concesiune" încheiat


8/42

între autoritatea concedentă și o persoană fzică sau !uridică cu privirela un bun din domeniul public și care con#eră titularului său" în modtemporar" atributele posesiei" #olosinței și dispoziției" cu respectareaobligațiilor prevăzute în actul de constituire" precum și a limitelormateriale și !uridice&

Conținutul dreptului de concesiune este prevă"ut în art. 85( din $odul $ivil,con&orm căruia concesionarul are dreptul și obligația de e'ploatare a bunului, însc:imbul unei redevențe și pentru o durată determinată, în condițiile stabilite delege și de contractul de concesiune.

Cadrul general de reglementare a concesiunii bunurilor proprietatepublică este ;rdonanța de


9/42

urata contractului de concesiune este de maxim */ de ani , începând dela data semnării lui, !ind stabilită de către concedent, în ba"a unui studiu deoportunitate. Studiul de oportunitate repre"intă un ansamblu de operațiunite:nico%materiale, obligatorii pentru înc:eierea contractului de concesiune.$ontractul de concesiune poate ! prelungit pentru o perioadă egală cu cel mult

-umătate din durata sa inițială prin simplul acord de voință al părților.Procedura concesiunii debutea"ă la inițiativa concedentului sau ca urmare a uneipropuneri, însușite de către acesta. $oncedentul este obligat ca într%un termen dema'im )9 de "ile de la însușirea propunerii de concesionare să procede"e la

întocmirea studiului de oportunitate.

Studiul de oportunitate cuprinde următoarele elemente0

(. Descrierea și identi!carea bunului ce urmea"ă a ! concesionat2. 4otivele de ordin economic, !nanciar, social și de mediu, care -usti!că

reali"area concesiunii

). ?ivelul minim al redevenței#. Procedura utili"ată pentru atribuirea contractului de concesiune și -usti!carea alegerii procedurii

3. Durata estimată a concesiunii*. ermenele previ"ibile pentru reali"area procedurii de concesionare5. Avi"ele obligatorii de la autoritățile competente în ca"ul în care bunul &ace

parte din in&rastructura națională de apărare sau dintr%o arie naționalăprote-ată

n ba"a studiului de oportunitate, concedentul elaborea"ă caietul de sarcini alconcesiunii. Aprobarea concesionării se &ace prin :otărârea =uvernului sau aautorităților deliberative ale administrației publice locale.

Atribuirea contractului de concesiune trebuie să aibă la ba"ă următoareleprincipii0

I. ransparențaII. ratamentul egalIII. ?ediscriminareaI+. Proporționalitatea+. ibera concurență

Sunt două modalități egale de atribuire a contractului de concesiune0

• icitația• ?egocierea directă

,& .icitația

ste procedura la care persoana -uridică are dreptul de a depune o&erte și esteregula în materia atribuirii a contractelor de concesiune. $oncedentul areobligația să publice anunțul de concesiune în 4onitorul ;!cial, partea a +I%a, într%un "iar de circulație națională și într%unul de circulație locală. Anunțul de licitațiese trimite spre publicare cu cel puțin 29 de "ile înainte de data limită pentru

depunerea o&ertelor. Procedura de licitație se poate des&ășura numai dacă înurma anunțului au &ost depuse cel puțin ) o&erte valabile. n ca" contrar,


10/42

concedentul este obligat să anule"e procedura și să înceapă o nouă procedură delicitație

,,& 0egocierea directă

ste procedura prin care concedentul negocia"ă clau"ele contractuale, cu unul

sau mai mulți participanți, la procedura de atribuire. Această procedură estepermisă atunci când în urma repetării procedurii de licitație nu au &ost depuse celpuțin ) o&erte valabile. Gi în ca"ul negocierii directe, e'istă obligativitateapublicării anunțului în 4onitorul ;!cial și în "iare. Anunțul negocierii directe sepublică cu cel puțin (9 "ile înainte de data limită, pentru depunerea o&ertelor.$oncedentul derulea"ă negocieri cu !ecare o&ertant care a depus o o&ertăvalabilă. $onținutul o&ertelor trebuie să rămână con!dențial până la dataprevă"ută la desc:iderea acestora. $oncedentul luând la cunoștință de o&ertedoar după desc:idere.

$riteriul de atribuire a contractului de concesiune este cel mai mare nivel al

redevenței, dar concedentul poate ține seama și de alte criterii, precum0• $apacitatea economico%!nanciară a o&ertanților• Protecția mediului încon-urător• $ondiții speci!ce impuse de natura bunului concesionat.

$oncedentul are obligația de a înc:eia contractul de concesiune cu o&ertantul acărui o&ertă a &ost stabilită ca !ind câștigătoare. Indi&erent de procedura deatribuire a contractului de concesiune, concedentul are obligația de a publica în4onitorul ;!cial, partea a +I%a, un anunț cu privire la atribuirea contractului întermen de 29 de "ile de la !nali"area procedurii.

Prin e'cepție de la procedura licitației și a negocierii directe, ;ate însubordinea sub autoritatea sau în coordonarea entităților care pot avea calitateade concedent și care au &ost în!ințate prin reorgani"area regiilor autonome,având ca obiect principal de activitate gestionarea, întreținerea, repararea șide"voltarea respectivelor bunuri. e'tul normativ limitea"ă concesiunea prinatribuire directă, până la privati"area companiilor sau societăților concesionare.n ca"ul atribuirii directe, nu este necesar studiul de oportunitate. $oncesionarease aprobă prin :otărârea =uvernului, a $onsiliilor @udețene sau ocale. n mode'cepțional, companiile naționale și societățile concesionare în cadrul atribuirii

directe pot subconcesiona bunurile proprietate publică. Regimul -uridic alsubconcesionării este identic cu cel al concesionării, inclusiv în privințaobligativității studiului de oportunitate. Redevența obținută prin subconcesionarese &ace venit la bugetul companiilor naționale, societăților naționale orisocietăților comerciale care au subconcesionat bunurile proprietate publică.

nc:eierea și modi!carea contractului de concesiune$ontractul de concesiune cuprinde clau"ele prevă"ute în caietul de sarcini șiclau"e convenite de părțile convenite de părțile contractante. $lau"ele stabilitede către părți nu pot să contravină obiectivelor prevă"ute în caietul de sarcini.$ontractul se redactea"ă în limba română, în două e'emplare, e'istând și

posibilitatea înc:eierii în patru e'emplare, atunci când concesionarul este de oaltă naționalitate sau cetățenie decât cea română. n acest ca", părțile aleg limba


11/42

în care vor ! redactate celelalte două e'emplare, cu mențiunea că în ca" delitigiu prevalea"ă e'emplarele în limba română.

n contract trebuie preci"ate în mod distinct categoriile de bunuri ce vor !utili"ate de concesionar. Pot e'ista două categorii0

I. 1unurile de retur C sunt bunurile care au &ăcut obiectul concesiunii șicare revin de plin drept, libere de orice sarcini concedentului la

încetarea contractului.II. 1unurile proprii C sunt bunuri care au aparținut concesionarului, au &ost

utili"ate de către acesta pe durata concesiunii și rămân în proprietateasa după !nali"area contractului

$ontractele de concesiune a terenurilor trebuie înregistrate de către concesionar în cartea &unciară.

Pentru e'ploatarea bunului concesionarul poate e&ectua orice acte materiale sau -uridice. l nu poate înstrăina sau greva bunul dat în concesiune sau bunurilere"ultate din concesiune care trebuie să !e predate concedentului la încetareacontractului. Eructele revin concesionarului, iar productele în limitele prevă"utede lege sau de contract.

$oncesionarul are obligația ca în termen de cel mult 79 de "ile de la semnareacontractului să depună , cu titlu de garanție, o sumă !'ă repre"entând o cotăparte din redevență datorată pentru primul an de e'ploatare. $oncedentul aredreptul să veri!ce în perioada derulării contractului modul în care sunt respectateclau"ele de către concesionar.

1odifcarea contractului se poate &ace din inițiativa unilaterală a

concedentului doar în partea reglementară cu noti!carea prealabilă aconcesionarului pentru motive e'cepționale, legate de interesul național saulocal. Partea reglementară este dată de acele clau"e ce sunt impuse de cătreconcedent concesionarului. Dacă este pre-udiciat de modi!carea contractului,concesionarul are dreptul la o despăgubire care poate ! stabilită de comun acordsau de instanța de contencios administrativ.

$ncetarea contractului de concesiune

Are loc prin a-ungerea la termen. 'istă și posibilitatea încetării prin următoarelesituații atipice0

•

a e'pirarea duratei stabilite în contractul de concesiune• n ca"ul în care interesul național sau local o impune• Prin denunțarea unilaterală de către concedent cu plata unei despăgubiri

-uste și prealabile în sarcina acestuia• n ca"ul nerespectării obligațiilor contractuale de către concesionar prin

re"iliere de către concedent, cu plata unei despăgubiri în sarcinaconcesionarului

• n ca"ul nerespectării obligațiilor contractuale de către concedent prinre"iliere de către concesionar, cu plata unei despăgubiri în sarcinaconcedentului

• a dispariția, dintr%o cau"ă de &orță ma-oră, a bunului concesionat sau în

ca"ul imposibilității obiective a concesionarului de a%l e'ploata, &ără plataunei despăgubiri


12/42

$ontractul de concesiune, împreună cu întreaga documentație care a stat la ba"aacestuia se păstrea"ă de către concedent într%un dosar al concesiunii, pe toatădurata în care contractul produce e&ecte -uridice, dar nu mai puțin de 3 ani de ladata înc:eierii contractului respectiv.

2oluționarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea, înc:eierea, e'ecutarea,modi!carea și încetarea contractului de concesiune, precum și a celor privindacordarea de despăgubiri este de competența instanței de contenciosadministrativ. Inserarea în contract a unei clau"e compromisorii care să permităarbitra-ul privat este ilegală, dată !ind natura administrativă a litigiului. Acțiunease introduce la tribunalul în a cărei ra"ă de competență se a>ă sediulconcedentului. Botărârea tribunalului poate ! atacată cu recurs la $urtea de Apel.

Executarea dreptului de control

III. Actele administrativeActivitatea administrației publice se e'primă în următoarele &orme0a. Acte -uridiceb. Acte cu caracter e'clusiv politicc. Eapte materiale -uridiced. ;perațiuni materiale te:nice

Actele !uridice ale administrației sunt mani&estări de voință unilaterală, princare se creea"ă sau care se constată anumite situații -uridice, or se permit sau seinter"ic anumite activități.

Actele cu caracter exclusiv politic emană de regulă de la autoritățile publicecentrale, putând ! caracteri"ate ca declarații de voință, prin care se a!rmăanumite principii directoare sau se preci"ea"ă atitudinea pe care autoritățileemitente o adoptă în conducerea statului.

Pe lângă actele -uridice, la nivelul autorităților administrației publice, întâlnim și#apte materiale" care nu concreti"ea"ă o voință -uridică, dar de a cărore'istență se leagă producerea unor e&ecte -uridice. Ponderea activitățiiautorităților administrației publice o repre"intă asemenea &apte materiale. $eamai mare parte din personalul administrației având ca sarcini de serviciue&ectuarea diverselor operațiuni administrative sau materiale. n doctrina clasică

de drept administrativ, se &ace distincție între două categorii de acte ale puteriie'ecutive0 acte de autoritate și actele de gestiune. Actele de autoritaterepre"intă mani&estări de voință ale autorităților administrative competente, princare se creea"ă situații -uridice noi, supuse regimului de drept public. Actele degestiune repre"intă mani&estări de voință ale autorităților administrative, princare se urmărea crearea unor situații -uridice cu caracter patrimonial, supuseregimului de drept privat. n pre"ent se &olosește noțiunea de acte administrativesau acte de drept administrativ. ?oțiunea de act administrativ este &olosită în treisensuri0 sensul #ormal3material, care are în vedere actele administrative aleorganelor administrației publiceF sensul #uncțional3!uridic, prin care se evocăactele administrative sub aspectul controlului -udecătorescF sensul structural3

organizațional, prin care se are în vedere totalitatea actelor administrative,indi&erent de structura de la care emană și de regimul -uridic aplicat. Actul


13/42

administrativ a &ost de!nit ca o &ormă -uridică a activității organelor administrațieipublice care constă într%o mani&estare unilaterală și e'presă de voință, de a danaștere, a modi!ca sau a stinge drepturi și obligații, în reali"area puterii publice,sub controlul principal de legalitate al instanțelor -udecătorești. egiuitorul ade!nit actul administrativ, în cuprinsul art. 2 lit. c/ din egea 33#6299#, privind

contenciosul administrativ, ca !ind actul unilateral cu caracter individual saunormativ, emis de o autoritate publică în regim de putere publică în vedereaorgani"ării legii sau e'ecutării în concret a legii, care dă naștere modi!că saustinge raporturi -uridice.

răsăturile actului administrativ sunt următoarele0

(. Actul administrativ este &orma -uridică principală a activității organeloradministrației publice.

2. Actul administrativ este o voință -uridică unilaterală.). Actul administrativ este emis în temeiul și în reali"area puterii publice.#. Actul administrativ are un regim -uridic speci!c și este supus controlului de

legalitate, e'ercitat de instanțele de contencios administrativ.Clasifcarea actelor administrativ

,& upă criteriul autorității de la care emană((. Acte emise de autoritățile publice centrale2. Actele emise de autoritățile publice locale). Actele emise de persoanele -uridice private, autori"ate să preste"e

anumite servicii publice,,& upă criteriul competenței materiale ale autorităților emitente((. $u caracter general2. $u caracter special

,,,& upă criteriul competenței teritoriale ale autorității emitente((. Acte ale autorităților publice centrale ce produc e&ecte pe întreg teritoriulțării

2. Acte ale autorităților publice locale ce produc e&ecte în limitele unitățiiadministrativ teritoriale în care &uncționea"ă autoritățile care le emit

,4& upă criteriul gradului de întindere a e#ectelor !uridice((. Acte care produc e&ecte pentru un număr nedeterminat de persoane2. Acte administrative care produc e&ecte -uridice pentru un subiect

determinat). Acte administrative care se aplică în interiorul autorității publice4& upă criteriul conținutului e#ectului actului individual(

(. Acte prin care se stabilesc drepturi și obligații determinate pentru subiectulcăruia i se adresea"ă2. Acte de con&erire a unui statut personal). Acte de aplicare a constrângerii administrative#. Acte cu caracter -urisdicțional pornind de la legea (86(77( a &ondului

&unciar, litigiu de retrocedare a terenurilor %H pre&ectul în urma litigiuluiemite un act care să țină loc de titlu de proprietate act administrativ

-urisdicțional/

egalitatea

egalitatea actelor administrative presupune con&ormitatea acestora cu legileadoptate de Parlament, precum și cu actele normative emise de autoritățile


14/42

ierar:ic superioare organului care a emis actul. n doctrină este controversatăopinia dacă legalitatea este o condiție de valabilitate alături de oportunitate saudacă oportunitatea este o condiție a legalității.

Condițiile generale de legalitate sunt următoarele(

(. Actul administrativ să !e emis în con&ormitate cu constituția, legile șiordonanțele de guvern.

2. Actul administrativ să !e emis pe ba"a actelor organelor administrațieipublice, care sunt superioare organului administrativ emitent.

). Actul administrativ să !e emis de organul administrativ în limitelecompetenței acestuia.

#. Actul administrativ să !e emis în &orma și cu procedura prevă"ută de lege.

;portunitatea;portunitatea actului administrativ repre"intă capacitatea organului, care emiteactul, de a alege dintre mai multe soluții posibile și legale, pe cea care

corespunde în cel mai înalt grad interesul public care trebuie ocrotit. a relevăcalitatea actului administrativ de a satis&ace atât rigorile legii, cât și o nevoiesocială determinată, într%un timp și loc bine preci"at.

Eorma actelor administrativeEorma este totalitatea elementelor conținute de actul administrativ privit cainstrument. Procedura cuprinde elementele prevă"ute de lege ca !ind necesarepentru emiterea unui act administrativ, care sunt e'trinseci instrumentului ceconține voința administrației. Eorma scrisă a actului administrativ este unprincipiu esențial al regimului -uridic. a este necesară pentru următoarelemotive0

(. Pentru cunoașterea e'actă și completă a conținutului actului.2. Pentru e'ecutarea de către cei cărora i se adresea"ă.). Pentru a constitui un mi-loc de probă în ca"ul unui litigiu cu privire la

legalitatea acestui act.

De condiția &ormei scrise se leagă și alte condiții de &ormă precum0

(. imba în care este redactat actul2. Antetul organului emitent). Data și locul emiterii#. ?umărul de ordine3. ?umărul de ieșire*. itlul și preambulul5. Semnătura și ștampila

ipsa lor atrage nulitateaJ

Procedura emiterii actelor administrativen cadrul &ormelor procedurale de emitere a actelor administrative se &acedeosebirea între0

(. Eormele anterioare C care sunt avi"ul și acordul2. Eormele concomitente C care sunt cvorumul, ma-oritatea, motivarea,

semnarea, contrasemnarea, convocarea și ordinea de "i

). Eormele posterioare emiterii C comunicarea, publicarea, aprobarea șicon!rmarea


15/42

Avizele sunt opinii ale unui organ al administrației publice cu privire la un proiectde act administrativ, ast&el încât autoritatea emitentă să ia o deci"ie legală șioportună. n &uncție de situația dată, autoritatea emitentă este obligată să cearăavi"ul și să îl respecte, se disting următoarele trei categorii0

I. Avi"ul consultativII. Avi"ul consultativIII. Avi"ul con&orm

Acordul repre"intă consimțământul pe care un organ public îl dă altui organ aladministrației publice, în vederea emiterii de către acesta din urmă a unui actadministrativ. Spre deosebire de avi", care este o simplă opinie, acordul este omani&estare de voință, prin care se adaugă la cea a organului emitent. Acordulpoate !0

I. PrealabilII. $oncomitentIII. Posterior emiterii unui act administrativ

1otivarea cuprinde situația de &apt și argumentele de drept care au determinatautoritățile să adopte o anumită deci"ie. egea nr. 2#62999, privind normele dete:nică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cuprinde dispo"ițiie'prese cu privire la procedura elaborării actelor administrative cu caracternormativ. n ca"ul proiectelor de ordonanță și :otărâri ale =uvernului,documentele de motivare constau în nota de &undamentare. Eiecare notă de&undamentare trebuie să cuprindă următoarele secțiuni0

I. 4otivul emiterii actului normativII. Impactul socio%economic

III. Impactul !nanciarI+. Impactul asupra sistemului -uridic+. $onsultările derulate în vederea elaborării de act normativ+I. Activitățile de in&ormare publică+II. 4ăsurile de implementare

n cadrul actelor administrative individuale, motivarea se re&eră în principal lacau"ele de &apt și de drept care au impus adoptarea actului.

Actele administrative se semnează de autoritatea emitentă atunci când aceastaeste un organ unipersonal sau de către conducătorul organului colegial.Semnarea este o condiție obligatorie prin care se atestă autenticitatea actului,

lipsa acesteia ducând la ine'istența actului administrativ.Contrasemnarea repre"intă operațiunea prin care un alt organ administrativsau o structură din interiorul acesteia își depune semnătura pe actuladministrativ, după semnătura organului emitent, în semn de acord și asumare ae'ecutării, ori de con!rmare a legalității actului administrativ respectiv.

Aducerea la cunoștință a actelor administrative se reali"ea"ă prin comunicareși publicare&

Aprobarea repre"intă mani&estarea de voință a unui organ superior prin careacesta încuviințea"ă un act emis de un organ ierar:ic in&erior, în absența căreia

actul nu ar produce e&ecte -uridice con&orm legii. egiuitorul &olosește alternativnoțiunile de aprobare și con!rmare, în doctrină confrmarea a &ost e'plicată în


16/42

sensul de in&ormare a subiectului de drept interesat, de către organuladministrativ că înțelege să%și mențină un act administrativ anterior sau în sensulde mani&estare de voință a unui organ public ierar:ic superior, care urmărește săacopere un viciu, de care este lovit un act administrativ al unui organ ierar:icin&erior.

I+. &ectele -uridice ale actelor administrative.

Prin e&ectele -uridice ale actelor administrative înțelegem drepturile și obligațiilecare iau naștere, se modi!că sau încetea"ă prin aceste acte. Eorța -uridică aactelor administrative se &undamentea"ă pe prezumția de legalitate, în ba"acăreia se consideră că atâta vreme cât actul administrativ se aplică, el a &ostemis cu respectarea tuturor condițiilor de &ont și de &ormă, prevă"ute de lege.Sub aspectelor -uridice pe care le produce, pre"umția de legalitate este relativăsau absolută. Prezumția este relativă deoarece actele pot ! atacate de cei

vătămați în drepturile sau interesele lor legitime la instanța de contenciosadministrativ. Prezumția este absolută deoarece unele acte administrative nupot ! atacate în contencios administrativ, și anume sunt situațiile prevă"ute în$onstituție, cele care privesc raportul cu Parlamentul și actele de comandamentcu caracter limitat.

Pre"umția de legalitate este asociată cu alte două pre"umții0 prezumția deautenticitate și prezumția de veridicitate&

Prezumția de autoritate presupune calitatea actului administrativ de a !considerat că provine în mod real de la organul emitent.

Prezumția de veridicitate presupune calitatea actului administrativ de acorespunde adevărului.

Anali"a e&ectelor -uridice ale actelor administrative presupune cercetarea a )aspecte0

(. 4omentul producerii de e&ecte -uridice2. ntinderea e&ectelor -uridice). ncetarea e&ectelor -uridice

4omentul producerii e&ectelor -uridicePentru organul emitent, actul administrativ produce e&ecte din momentul

adoptării lui. Pentru destinatari, actul administrativ are e&ecte -uridice de lamomentul publicării în ca"ul actului administrativ normativ și de la momentulcomunicării în ca"ul actului administrativ individual. Pentru terți, actuladministrativ este opo"abil în momentul în care terțul a luat cunoștință de actuladministrativ și de conținutul lui.

Actele administrative normative devin obligatorii începând cu unul dinurmătoarele momente0

(. a ) "ile de la publicarea lor în 4onitorul ;!cial precum ordonanțeleemise în ba"a unei legi de abilitare, situație în care termenul se calculea"ăpe "ile calendaristice, începând cu data publicării și până la ora 2# a celeide a treia "i de la publicare/


17/42

2. a momentul publicării în 4onitorul ;!cial, în ca"ul ;rdonanțelor de


18/42

I. Prin producerea unui &apt material -uridic căruia legea îi atribuie aceste&ect C e'pirarea termenului de valabilitate sau e'ecutarea actului

-uridicII. Intervenția unui alt act -uridic, contrar primului, care are ca scop

suprimarea e&ectelor -uridice ale actului anterior, de!nitiv sau temporar

C suspendarea, revocarea, anulareaSuspendarea actelor administrativRepre"intă operațiunea de întrerupere temporară a e&ectelor -uridice și intervineatunci când e'istă îndoieli asupra legalității uni act administrativ. Suspendareaintervine în ca"uri de e'cepție și are în vedere !e întreruperea vremelnică aproducerii de e&ecte -uridice, !e amânarea temporară a producerii acestor e&ecte.Sunt mai multe motive pentru care poate interveni suspendarea0

(. $ontestarea legalității2. Sc:imbarea condițiilor de &apt, după emiterea actului, cu implicații asupra

oportunității acestuia

). ?ecesitatea punerii de acord a actului administrativ cu actele organelorierar:ic superioare emise ulterior

#. Aplicarea unei sancțiuni persoanei !"ice, care a săvârșit o abatereadministrativă

n &uncție de autoritatea sau organul administrativ care dispune suspendarea, sedisting următoarele categorii0

(. Suspendarea de drept, în ba"a unei dispo"iții legale2. Suspendarea în ba"a unui ordin al organului superior). Suspendarea în ba"a :otărârii de retractare vremelnică a organului emitent#. Suspendarea în ba"a unei :otărâri -udecătorești sau a unei ordonanțe ale

procurorului

Suspendarea încetea"ă în momentul în care actul administrativ este anulat saurevocat de către autoritățile administrative competente. Suspendarea încetea"ăși ca urmare a repunerii în vigoare, în urma constatării &aptului că a &ost emis înmod legal. Atunci când suspendarea a &ost dispusă de instanța -udecătorească,suspendarea încetea"ă odată cu rămânerea de!nitivă a :otărârii -udecătorești.

Revocarea actelor administrativeRevocarea este operațiunea -uridică prin intermediul căreia organul emitent sauorganul ierar:ic superior des!ințea"ă un act administrativ. $ând este e&ectuată

de organul emitent se numește retractare, iar când este reali"ată de organulierar:ic superior se numește revocare propriu3zisă&

Dreptul de revocare își are i"vorul în principiul structurii &uncționale aadministrației publice și în caracterul unilateral al actelor administrative. Pentru a! valabil, actul de revocare trebuie să îndeplinească următoarele condiții0

(. Să !e emis de organul care a generat actul sau de organul superioracestuia

2. Să îmbrace aceeași &ormă și să respecte aceeași procedură de adoptare cași actul revocat

). Să aibă un obiect și cau"ă licită, în ca" contrar putând ! anulat de instanță

pentru e'ces de putere


19/42

$au"ele revocării pot ! anterioare, concomitente sau posterioare emiterii actului.Revocarea poate ! -usti!cată pe motive de legalitate sau de oportunitate. Autorulactului de revocare trebuie să preci"e"e cau"a revocării și modul în care actul îșiva produce e&ectele, retroactiv sau numai pentru viitor.

Actele administrative normative sunt întotdeauna revocabile. Actele individualesunt revocabile cu următoarele e'cepții0

(. Actele declarate irevocabile de o dispo"iție e'presă a legii2. Actele cu caracter -urisdicțional). Actele administrative de aplicare a sancțiunilor corespun"ătoare &ormelor

răspunderii administrative#. Actele administrative de punere în e'ecutare a actelor procedurale penale3. Actele emise ca urmare a e'istenței unor contracte civile*. Actele administrative ce au &ost e'ecutate material

Anularea actului administrativ

?ulitatea actului administrativ este sancțiunea -uridică cu privire la e&ectele unuiact care a &ost emis sau adoptat cu încălcarea condițiilor de &ont, de &ormă sau deprocedură, stabilite de lege pentru validitatea sa.

$onstituția, recunoaște în art.32 alin. (/, dreptul persoanei vătămate într%undrept sau interes legitim printr%un act administrativ să obțină anularea actului șirepararea pagubei.

'istă trei teorii cu privire la nulitatea actelor administrative0

,& Teoria unicității

$are recunoaște un singur tip de nulitate, orice punct de distincție neavând

utilitate

,,& Teoria dualistă

$are distinge între nulitatea relativă și nulitatea absolută.

n ca"ul nulității absolute, actul administrativ este lovit de un viciu grav, ast&elcă pre"umția de legalitate nu mai poate opera în &avoarea lui. Sunt consideratecau"e de nulitate absolută următoarele0

(. Depășirea competenței organului competent2. ?erespectarea condițiilor imperative care ocrotesc un interes public). Ignorarea condițiilor de &ormă prevă"ute de lege pentru validitatea actelor

administrative

n ca"ul nulității relative, actul este anulabil, se bucură de pre"umția delegalitate și produce e&ecte până când este anulat de autoritatea competentă.

,,,& Teoria tripartită

$are distinge între nulitatea absolută, nulitatea relativă și ine'istența actului unact emis de o autoritate care nu are competență în acel domeniu C $@ Iași emiteun act cu e&ecte -uridice în -udețul $onstanța/.

Actul ine'istent nu se bucură de pre"umția de legalitate și este lipsit de

caracterul e'ecutoriu. l nu produce e&ecte -uridice valabile nici pentru trecut, nicipentru viitor, indi&erent de data invocării viciului care îl a&ectea"ă. Ine'istența nu


20/42

poate ! acoperită prin rati!care, deoarece viciu a&ectea"ă însăși e'istența și nudoar e&ectele.

;rganele competente să constate nulitatea sunt organul ierar:ic superior șiinstanțele -udecătorești. $au"ele nulității nu pot ! decât anterioare sauconcomitente emiterii lui, ne!ind de conceput ca un act să !e legal emis șiulterior să devină ilegal. Anularea actului are de regulă e&ect retroactiv. Eață deactele -uridice ulterioare, anularea are ca e&ect nulitatea acelor acte, a cărorlegalitate este condiționată de e'istența actului administrativ anulat.

+. $ontractul administrativ$ontractul administrativ repre"intă acordul de voință dintre o autoritatea publică,a>ată pe o po"iție de superioritate -uridică, și alte subiecte de drept, prin care seurmărește satis&acerea unui interes general prin prestarea unui serviciu public,e&ectuarea unei lucrări publice sau punerea în valoare a unui bun public, actul!ind supus unui regim de putere publică.

egea 33#6299# a contenciosului administrativ asimilea"ă actelor administrativeși contractele administrative, care au ca obiect punerea în valoare a bunurilorproprietate publică, e'ecutarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilorpublice și ac:i"ițiile publice, prevă"ând posibilitatea stabilirii prin lege și a altorcategorii de contracte administrative.

$ontractele administrative sunt acte de gestiune publică, care sunt supuse unuiregim -uridic mi't, de drept public și de drept privat, preponderent din primul. lese deosebesc de actele de gestiune privată, care sunt supuse cu preponderențăregimului privat, care se completea"ă cu unele reguli speciale de drept public.

Prerogativele de drept public, de care dispun autoritatea administrației publiceconstau în &aptul că aceasta înc:eie contractul pentru reali"area unei sarcini deinteres public, ceea ce o pune într%o situație privilegiată, cu posibilitatea de aimpune clau"e e'orbitante, de a controla modul de e'ecutare a contractului și dea denunța unilateral contractul.

răsăturile unui contract de drept administrativ• ste un acord de voință între o autoritate a administrației publice, sau alt

subiect de drept autori"at, și un particular.• Presupune e&ectuarea de lucrări, prestarea de servicii, de către un

particular, în sc:imbul unei plăți• Părțile sunt obligate să accepte clau"ele de natură regulamentară stabilite

prin lege sau prin :otărâre de guvern. Această parteregulamentară6reglementară este acea parte prestabilită prin lege, prin:otărâre de =uvern, ce nu poate ! negociată.

• Autoritatea administrației publice nu poate ceda interesele, drepturile sauobligațiile sale, decât altei autorități ale administrației publice, iarparticularul le poate ceda doar cu acordul autorității administrative.

• Autoritatea administrației publice poate modi!ca sau denunța unilateralcontractul când interesul public o cere, când particularul nu și%a îndeplinitobligațiile sau în e'ecutarea devine prea împovărătoare pentru particular.

• Părțile contractului acceptă să se supună unui regim de drept public.• Soluționarea litigiilor sunt de competența instanței de contencios

administrativ.


21/42

$lasi!carea contractelor administrative,& upă criteriul subiectelora. $ontracte înc:eiate între două autorități ale administrației publiceb. $ontracte înc:eiate între o autoritate de drept public și un particularc. $ontracte înc:eiate între două persoane private, dintre care una este

mandatar a unei autorități a administrației publice,,& upă criteriul obiectului contractelora. $ontracte de punere în valoare a bunurilor proprietate publicăb. $ontracte de e'ecutare a lucrărilor de interes publicc. $ontracte de prestare a serviciilor publiced. $ontracte de ac:i"iții publice,,,& upă criteriul #ormalității necesare contractăriia. $ontracte care presupun licitația și eventuale negocieri directe

concesiune/b. $ontracte care nu necesită &ormalități prealabile împrumuturi publice,

asociere între unități administrative teritoriale/,4& upă criteriul denumirii legalea. $ontracte numite C concesiune, ac:i"iție publicăb. $ontracte nenumite C contracte de prestări servicii

Regimul -uridic al contractului administrativPentru reali"area oricărui contract trebuie îndeplinite următoarele condiții0

(. Părțile contractante C dintre care una este obligatoriu a administrațieipublice, cealaltă parte poate ! o persoană de drept public sau de dreptprivat, care a &ost de acord să respecte &ormalitățile necesare contactării

2. 5biectul contractului C îl repre"intă după ca"0 ac:i"iționarea de bunuri,e'ecutarea de lucrări, prestarea de servicii, concesionarea sau înc:irierea

de bunuri). 6orma contractului C este întotdeauna scrisă, sub sancțiunea nulitățiiabsolute

#. Conținutul contractului C se stabilește pe cale reglementară și pe caleconvențională, partea reglementară cuprinde clau"e obligatorii,prevă"ute de lege și de alte acte administrative de autoritate" parteaconvențională cuprinde clau"ele negociate de părți

3. Procedura de încheiere a unui act administrativ C cuprinde licitațiapublică, negocierea directă, atribuirea directă, în condițiile prevă"ute delege

*. $ncetarea e#ectelor contractului administrativ C se poate &ace la

termen sau înainte de împlinirea termenului prin acordul părților, aparițiaunui ca" de &orță ma-oră, denunțarea unilaterală, re"ilierea, răscumpărarea5. ,nstanța de contencios administrativ C este competentă în ca"ul

litigiilor legate de înc:eierea contractului, inclusiv cele premergătoare,precum0 anunțuri, caiete de sarcini, licitații, întocmiri de procese verbale șialtele

8. 6ac obiectul acțiunii în contencios administrativ C orice aspect legatde modi!carea, suspendarea, re"ilierea, denunțarea sau încetareacontractului

+I. $ontractul de ac:i"iție publicăRegimul -uridic al contractului de ac:i"iție publică este reglementat prindispo"ițiile ;rdonanței de


22/42

de contractele de ac:i"iției publică, a contractului de concesiune de lucrăripublice și a contractelor de concesiune de servicii.

$ontractul de ac:i"iție publică este un contract cu titlu oneros, înc:eiat în scris, între una sau mai multe autorități cocontractante, pe de o parte, și unul sau maimulți operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect e'ecuția de lucrări,&urni"area de produse sau prestarea de servicii.

Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică sunturmătoarele(

I. icitația desc:isăII. icitația restrânsăIII. Dialogul competitivI+. ?egocierea+. $ererea de o&erte

icitația desc:isăste procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depuneo&erta, autoritatea contractantă având obligația de a desc:ide toate o&ertele ladata, ora și adresa indicate în anunțul de participare.

icitația restrânsăste procedura la care orice operator economic are dreptul de a%și depunecandidatura etapa de selectare a candidaților prin aplicarea criteriilor deselecție/, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul să depună o&ertaetapa de evaluarea a o&ertelor depuse de candidații selectați prin aplicarea

criteriului de atribuire/. Atunci când selectea"ă candidații, autoritatea contractantă are obligația de aaplica criterii obiective și nediscriminatorii, utili"ând doar criteriile de selecțieprevă"ute în anunțul de participare. ?umărul minim al candidaților selectați nupoate ! mai mic de 3.

Autoritatea contractantă are obligația de a desc:ide o&ertele candidațilorselectați la data, ora și adresa indicate în invitația de participare.

Dialogul competitivste procedura prin care orice operator economic are dreptul de a%și depune

candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidațiiadmiși, în scopul identi!cării soluțiilor apte pentru a răspunde necesităților sale,urmând ca pe ba"a acestei soluții candidații selectați să elabore"e o&erta !nală.

Procedura dialogului competitiv este &olosită atunci când contractul esteconsiderat a ! de comple'itate deosebită, iar aplicarea procedurii de licitațidesc:isă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului.

Procedura se des&ășoară în trei etape0

A. tapa de preselecție a candidaților1. tapa de dialog cu candidații admiși în urma preselecției pentru

identi!carea soluției optime în ba"a cărei candidații selectați vor depuneo&erta !nală


23/42

$. tapa de evaluare a o&ertelor !nale depuse

?umărul candidaților preselectați trebuie să !e de minim ).

?egociereaste procedura prin care autoritatea contractantă derulea"ă consultări cu

candidații selectați și negocia"ă clau"ele contractuale, inclusiv prețul, cu unul saumai mulți dintre aceștia.

Procedura de negociere, cu publicarea prealabilă cu un anunț de participare, sepoate reali"a în următoarele condiții0

(. Atunci când în urma licitației, a dialogului competitiv sau a cererii de o&ertenu a &ost depusă nici o o&ertă sau o&ertele depuse nu suntcorespun"ătoare.

2. n situații e'cepționale, atunci când natura lucrărilor, produselor sauserviciilor, ori riscurile implicate de e'ecutarea, livrarea, prestareaacestora, nu permit o estimarea inițială globală a prețului viitoruluicontract de ac:i"iție.

). Atunci când serviciile care urmea"ă a ! ac:i"iționate sunt de așa natură încât caietul de sarcini nu poate ! elaborat cu preci"ie.

#. Atunci când lucrările ce urmea"ă a ! ac:i"iționate sunt necesare e'clusiv în scopul cercetării științi!ce e'perimentării sau de"voltării te:nologice, șinumai dacă acestea nu se reali"ea"ă în scopul obținerii unui pro!t.

$ererea de o&erteste procedura simpli!cată, prin care autoritatea contractantă solicită o&erte dela mai mulți operatori economici. Autoritatea are obligația de a desc:ide o&ertelela adresa, data și ora indicate în invitația de participare.

Procedura de ac:i"iție publicăAutoritatea contractantă ac:i"iționea"ă direct produse, servicii sau lucrări înmăsura în care valoarea ac:i"iției nu depășește ec:ivalentul în lei a )9.999 deeuro, e'clusiv +A, pentru !ecare dintre ac:i"ițiile de produse sau servicii,respectiv (99.999 de euro, e'clusiv +A, pentru !ecare ac:i"iție de lucrări.Ac:i"iția când este sub aceste praguri se reali"ea"ă pe ba"a unui document !ustifcativ. Autoritatea nu are dreptul de divi"a contractul, în mai multecontracte distincte de o valoare mai mică, și nici de a utili"a metode de calculcare să ducă la o sub evaluare, cu scopul de a evita aplicarea obligațiilor pentrupragurile valorice.

Peste pragurile arătate, autoritatea poate aplica procedura de cerere de o#erte, în ca"ul în care valoarea estimată a contractului de ac:i"iție este mai mică decâtec:ivalentul în lei a următoarelor praguri0

(. Pentru contractul de &urni"are C ()9.999 de euro2. Pentru contractul de servicii C ()9.999 de euro). Pentru contractul de lucrări C 3.999.999 de euro

Procedurile de atribuire se reali"ea"ă prin intermediul unui sistem electronic deac:i"iții publice, prescurtat S.A., care este un sistem in&ormatic de utilitatepublică, accesibil prin internet la adresa indicată.


24/42

;rdonanța )#6299* prevede și ) modalități speciale de atribuire a contractului deac:i"iție publică0

(. Acordul cadru2. Sistemul de ac:i"iție dinamic). icitația electronică

Acordul cadruste înțelegerea scrisă între una sau mai multe autorități contractante și unul saumai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor șicondițiilor esențiale, care vor guverna contractele de ac:i"iție publică ce urmea"ăa ! atribuite într%o perioadă dată.

Acordul cadru se înc:eie prin procedurile de licitație desc:isă sau restrânsă/.Atunci când atribuie un contract pe ba"a prevederilor dintr%un acord cadru,autoritatea nu poate depune modi!cări substanțiale ale elementelor stabiliteinițial prin acordul cadru.

Sistemul de ac:i"iție dinamicste un proces în întregime electronic, limitat în timp și desc:is oricărui operatoreconomic care îndeplinește criteriile de cali!care și a pre"entat o o&ertărepre"entativă con&ormă cu caietul de sarcini. Autoritatea are dreptul de a utili"aacest sistem doar prin intermediul SA și doar pentru ac:i"iția de produse de u"curent. ;&ertanții admiși în sistem trebuie să depună o o&ertă &ermă pentrucontractul de ac:i"iție ce urmea"ă a ! atribuit, urmând ca autoritatea să outili"e"e pe cea mai avanta-oasă.

icitația electronică

ste procesul repetitiv, reali"at după o primă evaluare completă a o&ertelor, încare o&ertanții au posibilitatea, e'clusiv prin intermediul mi-loacelor electronice,să reducă prețurile și să îmbunătățească alte elemente ale o&ertei. valuarea!nală trebuie să se reali"e"e în mod automat, prin aceleași mi-loace electronice.Procesul repetitiv de o&ertare se des&ășoară, &ață de preț sau alte elemente aleo&ertei, în mai multe runde succesive.

Indi&erent de procedurile de atribuire, autoritatea are obligația de a preci"a, înanunțul de participare, criteriul de atribuire. Acest criteriu poate ! o&erta cea maiavanta-oasă din punct de vedere economic sau prețul cel mai scă"ut. Atunci cândse aplică primul criteriu, o&erta câștigătoare este cea care întrunește puncta-ul celmai mare re"ultat dintr%un sistem de &actori, de evaluare, pentru care se stabilescponderi relative. Sunt &actori de evaluare, alături de preț, următorii0

(. $aracteristicile privind nivelul calitativ, te:nic și &uncțional2. $aracteristicile de mediu). $osturile de &uncționare#. Raportul cost%e!ciență3. Serviciile post%vân"are și asistență te:nică*. ermenul de livrare sau de e'ecuție5. Altele


25/42

+II. $ontrolul asupra administrației publicePrin control se înțelege activitatea de veri!care a con&ormității acțiunilorautorităților și instituțiilor publice, ale organi"ațiilor neguvernamentale, alepersoanelor -uridice și !"ice, cu reglementările -uridice în vigoare.

Activitatea de control are ca scop cunoașterea e&ectivă a stadiului și a moduluide îndeplinire a atribuțiilor, prevenirea săvârșirii unor abateri, descoperirea și înlăturarea celor produse, inclusiv a cau"elor care le%au generat și a condițiilor&avori"ante, stabilirea răspunderii în sarcina celor vinovați și asigurareaper&ecționării activității și structurilor veri!cate.

n sens administrativ, obiectul controlului îl constituie acțiunile și inacțiunileautorităților administrației publice, în ansamblu, precum și a &uncționarilor săi. Sepot identi!ca mai multe &orme de control, după următoarele criterii0

,& upă natura autorității publice care exercită controlul(a. $ontrol e'ercitat de Parlament

b. $ontrol e'ercitat de autorități ale administrației publicec. $ontrol e'ercitat de autoritatea -udecătorească,,& upă regimul procedural aplicabil(a. $ontrol contencios C e'ercitat de instanțele -udecătorești și $urtea

$onstituțională ordonanțele/b. $ontrolul necontencios C e'ercitat de Parlament, de autoritățile

supraordonate ierar:ic și de Avocatul Poporului,,,& upă momentul acțiunii de control(a. $ontrol prealabilb. $ontrol concomitentc. $ontrol posterior

,4& upă e#ectele pe care le determină(a. $ontrol care atrage sancționarea organului administrativ și a &uncționariloracestuia

b. $ontrol care atrage anularea actului administrativ

$ontrolul parlamentarPoate ! reali"at direct de către Parlament, sau indirect de către autoritățipublice a>ate sub controlul Parlamentului.

irect 3 Primul tip de control este considerat a ! tradițional și se concreti"ea"ă în obligația =uvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de apre"enta in&ormații și documente, de a adresa =uvernului întrebări interpelări și

moțiuni simple sau de a de"bate rapoarte și declarații.

,ndirect 3 Al doilea tip de control parlamentar este mai recent, în evoluțiademocrației constituționale, și se reali"ea"ă prin intermediul unor autoritățipublice obligate să dea rapoarte periodice Parlamentului e'. Avocatul Poporului/.

$ontrolul parlamentar este întotdeauna un control posterior, deoareceParlamentul nu are competența de a se substitui în e'ercitarea &uncției șiatribuțiilor celui controlat.

$ontrolul administrativste reali"at de administrația publică, în con&ormitate cu dispo"ițiile legii carereglementea"ă activitatea și are ca obiective următoarele0


26/42

(. Respectarea legii în activitatea administrației publice2. +eri!carea mi-loacelor &olosite pentru reali"area obligațiilor prevă"ute de

lege). $onstatarea re"ultatelor po"itive și abaterilor de la normele prescrise#. Stabilirea măsurilor pentru înlăturarea de!ciențelor constatate

$ontrolul administrativ poate ! organi"at ca o modalitate permanentă de control,ce intervine la o dată !'ă, sau ca o modalitate inopinată. $ontrolul administrativse poate des&ășura în două &orme0 intern și extern.

Controlul administrativ intern se reali"ea"ă de persoane sau compartimentedin interiorul organului administrativ. l se poate e'ercita din o!ciu sau lasesi"area unei persoane !"ice sau -uridice. ;biectul controlului intern îl repre"intăveri!carea legalității, inclusiv pe considerente de oportunitate a întregii activitățides&ășurate, a modului de utili"are, a mi-loacelor materiale și !nanciare de caredispune organul respectiv.

Controlul administrativ extern este e'ercitat de organe sau &uncționari dina&ara autorităților controlate. l poate ! un control ierar:ic, un control de tutelăadministrativă sau un control speciali"at.

Controlul ierarhic se e'ercită de autoritățile ierar:ic superioare asupra celorin&erioare, în ba"a raportului de subordonare dintre ele ori de câte ori estenevoie, &ără a ! prevă"ut în mod e'pres de lege. ;biectul controlului ierar:icpoate ! anterior, concomitent sau posterior, și cuprinde întreaga activitate aorganelor subordonate, acte -uridice și &apte materiale, aspecte de legalitate sauoportunitate mai simplu % tot/. $ontrolul ierar:ic se poate e&ectua din o!ciu saula cererea unei persoane !"ice sau -uridice.

Controlul specializat este e'ercitat de anumite persoane sau compartimente&ață de care cel controlat nu se a>ă în raportul de subordonare ierar:ică. l sereali"ea"ă numai în ca"urile prevă"ute de lege și se limitea"ă la aspectele care se

încadrea"ă în speci!cul activității organului de control. n &uncție de natura -uridică și subordonarea organelor de control, controlul speciali"at se poatee'ercita de inspecțiile de stat, din cadrul ministerelor sau altor organe centrale despecialitate, sau de autorități speciale constituite cu atribuții de control.

$ontrolul -urisdicționalSe e'ercită în principal prin contenciosul administrativ.

Eundamentul constituțional al acestui tip de control se găsește în art. 32 din$onstituție, re&eritor la dreptul persoanei vătămate într%un drept al său ori într%uninteres legitim de o autoritate publică , printr%un act administrativ sau prinnesoluționarea în termen legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptuluipretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. Acestdrept trebuie corelat cu dispo"ițiile art. 2( din $onstituție, care garantea"ăaccesul liber la -ustiție oricărei persoane pentru apărarea drepturilor, a libertățilorși intereselor sale legitime.

Alături de controlul -udiciar, reali"at de instanța -udecătorească în cadrulcontenciosului administrativ, în noțiunea de control -urisdicțional intră și controluladministrativ -urisdicțional. Spre deosebire de contenciosul administrativ, undecon>ictul este soluționat la nivelul puterii -udecătorești, activitatea administrativ


27/42

-urisdicțională se caracteri"ea"ă prin soluționarea unui con>ict la niveluladministrației active, de către structuri administrative speciali"ate în acest scop.

@urisdicția administrativă este activitatea de soluționare a unui litigiu de dreptadministrativ, după norme procedurale speci!ce procedurii -udiciare, în urmacăreia re"ultă un act administrativ cu caracter -urisdicțional. Pentru e'istențaacestui tip de -urisdicție sunt necesare următoarele condiții0

(. Actul să !e emis de către o autoritate administrativă2. Autoritatea administrativă emitentă să aibă atribuții de a soluționa un

con>ict). $on>ictul trebuie soluționat prin citarea părților și în ba"a principiului

contradicționalității

?u intră în categoria în categoria -urisdicției administrative recursul prealabil saurecursul ierar:ic, cerute de unele acte administrative drept condiții pentruintroducerea unei acțiuni în -ustiție, deoarece aceste recursuri nu presupun

contradictorialitatea, soluționându%se în ba"a unor reguli ale proceduriiadministrative necontencioase.

$onstituția României nu prevedea în &orma sa inițială (77(/ dispo"iții e'presere&eritoare la -urisdicția administrativă. $a urmare a revi"uirii din 299), art. 2(,privind accesul liber la -ustiție, a &ost completat cu alineatul #, care prevede că

-urisdicțiile speciale administrative sunt &acultative și gratuite. ict privind un act administrativ după oprocedură ba"ată pe principiile contradicționalității, asigurării dreptului la apărareși independenței activității administrativ -urisdicționale. Pornind de la aceastăde!niție, în doctrină s%au identi!cat următoarele trăsături ale actuluiadministrativ -urisdicțional0

(. ste un act administrativ tipic, emis de un organ al administrației publice, învestit prin lege cu re"olvarea unor litigii

2. ste adoptat ca urmare a re"olvării unui con>ict -uridic, născut între două

sau mai multe persoane !"ice sau -uridice de drept public sau de dreptprivat

). ste un act administrativ individual#. ste un act care se bucură de stabilitate, !ind e'ceptat de la principiul

revocabilității actelor administrative3. ste un act emis în urma unei proceduri similare, procedurii -udiciare,

ba"ată pe contradictorialitate, independență și posibilitatea părților de a !repre"entate de un apărător

*. ste un act obligatoriu a ! motivat în &apt și în drept

n con&ormitate cu dispo"ițiile egii 33#6299#, actele administrative susceptibile

să &acă obiectul unei -urisdicții speciale administrative pot ! atacate la instanța


28/42

de contencios administrativ, cu respectarea procedurii prealabile, dacă partea nu înțelege să e'ercite procedura administrativ -urisdicțională.

Actul administrativ -urisdicțional, pentru care se prevede o cale de atac în &ațaunei alte -urisdicții administrative speciale poate ! atacat direct la instanța decontencios administrativ, în termen de (3 "ile de la comunicare, dacă partea

înțelege să renunțe la calea administrativ -urisdicțională de atac. Dacă parteacare a optat pentru -urisdicția administrativă specială sau pentru calea de atac laun alt organ administrativ -urisdicțional, înțelege să renunțe la aceasta în timpulsoluționării litigiului, este obligată să noti!ce deci"ia de renunțare organuluiadministrativ -urisdicțional în cau"ă. După noti!care partea trebuie să sesi"e"einstanța de contencios administrativ, în termen de (3 "ile, &ără a mai e&ectuaprocedura administrativă prealabilă.


29/42

n &uncție de dreptul sau interesul legitim vătămat, contenciosul administrativpoate ! de două tipuri0

I. $ontencios administrativ subiectivII. $ontencios administrativ obiectiv

Contenciosul administrativ subiectiv e'istă când reclamantul prin acțiuneaintrodusă solicită instanței să soluțione"e o problemă re&eritoare la un dreptsubiectiv sau interes legitim personal, în sensul de a cerceta dacă un actadministrativ tipic sau asimilat a adus atingere unei situații -uridice subiective.

Contenciosul administrativ obiectiv e'istă atunci când prin acțiunereclamantul urmărește să apere un drept obiectiv sau un interes legitim public, însensul de a veri!ca dacă a &ost adusă atingere unor drepturi care repre"intăconținutul unor situații -uridice cu caracter general și impersonal, și dacă s%a adusatingere unor stări de legalitate generale

răsăturile contenciosului administrativI. ;biectul acțiunii în contencios constă în atacarea în -ustiție a

următoarelor acte0a. Act administrativ tipicb. Act administrativ asimilatc. Act administrativ cu caracter -urisdicționald. ;rdonanțe de =uvern declarate neconstituționaleII. ;biectul acțiunii nu poate consta doar în acordarea de despăgubiri, &ără

a se solicita și anularea actului sau obligarea autorității la emiterea lui.III. $alitatea părților în litigiu0a. $alitatea de reclamant C o are în primul rând persoana vătămată într%un

drept sau interes legitim, în anumite condiții pot sesi"a instanța și Avocatul

Poporului, 4inisterul Public, autoritatea publică emitentă, pre&ectul,Agenția ?ațională a Euncționarilor Publici și orice subiect de drept public

b. $alitatea de pârât C autoritățile publice și persoanele -uridice de dreptprivat care au obținut statut de autoritate publică sau sunt autori"ate săpreste"e un serviciu public.

I+. De plină -urisdicție C -udecătorul nu se limitea"ă la anularea actuluiilegal, ci poate dispune și alte măsuri, precum recunoașterea unordrepturi subiective, restituiri, reintegrări, despăgubiri și c:iarre&ormarea actului administrativ

+. $aracterul obligatoriu al procedurii administrative prealabile C înaintede a se adresa instanței, persoana care se consideră vătămată trebuie

să solicite autorității publice emitente sau autorității ierar:ic superioare,dacă aceasta e'istă, în termen de )9 de "ile, de la data comunicăriiactului, revocarea în tot sau în parte a acestuia. Plângerea prealabilăpoartă denumirea de recurs administrativ și are două &orme0

a. Recursul grațios C care se e'ercită la aceeași autoritate care a emis actuladministrativ și recursul ierar:ic

b. Recursul ierar:ic C care se e'ercită la autoritatea ierar:ic superioarăorganului care a produs vătămarea

+I. Dublul grad de -urisdicție C repre"intă &aptul că în cadrul acestor litigiie'istă -udecata în &ond și -udecata în recurs, care se -udecă în cadrulsecțiilor speciali"ate, e'istenta la nivelul tribunalelor, curților de apel și

a naltei $urți de $asație și @ustiție


30/42

+II. Posibilitatea ca acțiunea să !e &ormulată și personal, împotriva&uncționarului public care a contribuit la elaborarea, emiterea sau

înc:eierea actului, or după ca" se &ace vinovat de re&u"ul de a re"olvacererea, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru pre-udiciulcau"at or pentru întâr"iere. egea 33#6299# recunoaște principiul

solidarității dintre &uncționarul public și autoritatea publică emitentă. Deasemenea, e'istă posibilitatea pentru &uncționarul public să c:eme îngaranție pe superiorul ierar:ic de la care a primit ordin scris săelabore"e sau nu actul a cărui legalitate este supusă -udecății.

+III. Posibilitatea pe care o are instanța de a amenda cu (9L din salariulminim brut pe economie pentru !ecare "i de întâr"iere pe conducătorulautorității publice care nu trimite în termenul stabilit lucrările solicitate.

Acțiunea directă$ondițiile generale ale acțiunii directe

I. Actul atacat să !e un act administrativ

II. Actul atacat să emane de la o autoritate publicăIII. Actul atacat să vatăme un drept sau un interes legitimI+. Să !e îndeplinită procedura administrativă prealabilă+. Să !e respectat termenul pentru e'ercitarea plângerii prealabile și

pentru introducerea acțiunii,& Actul administrativ să fe un act administrativ

n sensul egii 33#6299#, actul administrativ este actul unilateral cu caracterindividual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică,

în vederea organi"ării e'ecutării legii sau a e'ecutării în concret a legii, care dănaștere, modi!că sau stinge raporturi -uridice.

Sunt asimilate actelor administrativ și contractele înc:eiate de autoritățilepublice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică,e'ecutarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice și ac:i"ițiilepublice.

n ma-oritatea ca"urilor, vătămarea unui drept sau interes legitim se &ace prinintermediul uni act administrativ individual. n mod e'cepțional, drepturisubiective pot lua naștere și direct pe ba"a unor acte administrative normativesau a unor dispo"iții ale acestora.

Distincția dintre actele administrative individuale și cele normative se reali"ea"ă în &uncție de întinderea e&ectelor -uridice, pe care le produc. Ast&el, acteleadministrative normative conțin reglementări cu caracter general, impersonale,care produc e&ecte erga omnes, în timp ce actele individuale produc e&ecte &ațăde o persoană sau uneori &ață de mai multe persoane, nominali"ate e'pres înconținutul lor. Actele administrative individuale se atacă de regulă, în termen de* luni, de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introduceriicererii sau data înc:eierii procesului verbal de conciliere, după ca". Acteleadministrative cu caracter normativ, care se consideră nelegale, pot ! atacateoricând.

Identi!carea concretă a actul administrativ este o operație de investigareM


31/42

Se asimilea"ă actelor administrative unilaterale și tăcerea administrației,respectiv re&u"ul ne-usti!cat de a re"olva o cerere re&eritoare la un drept sau la

un interes legitim, sau după ca" &apta de a nu răspunde solicitantului în termenullegal. n sensul egii 33#6299#, re&u"ul ne-usti!cat de a soluționa o cerererepre"intă e'primarea e'plicită, cu e'ces de putere, a voinței de a nu re"olvacererea unei anumite persoane. ste asimilat re&u"ului ne-usti!cat și nepunerea

în e'ecutare a actului administrativ, emis ca urmare a soluționării &avorabile acererii sau după ca" a plângerii prealabile. Pentru a e'ista un re&u" ne-usti!cattrebuie să e'iste comunicarea e'presă a po"iției autorității publice, iar re&u"ul săse ba"e"e pe depășirea limitelor de apreciere.

n ca"ul tăcerii administrației, instanța va intra în anali"a &ondului și, dacă e întemeiată, va obliga organul administrativ să o satis&acă și nu doar să îi

răspundă solicitantului în sens po"itiv sau negativ. n general prin re&u"ulne-usti!cat s%a înțeles nesatis&acerea pretențiilor -uridice întemeiate pevalori!carea unor drepturi aparținând persoanelor !"ice sau -uridice.

?esoluționarea în termenul legal a unei cereri repre"intă &aptul de a nu răspundesolicitantului în termen de )9 de "ile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nuse prevede alt termen. Acest aspect condițional trebuie raportat la dispo"ițiile;rdonanței de =uvern nr. 2562992, privind reglementarea activității desoluționare a petițiilor.

ste considerată petiție orice cerere, reclamație, sesi"are sau propunere,&ormulată în scris sau prin poștă electronică, pe care un cetățean sau o

organi"ație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publicecentrale și locale, serviciilor publice descentrali"ate, companiilor și societățilornaționale, societăților comerciale de interes -udețean sau local, precum și regiilorautonome. Autoritățile mai sus enunțate sunt obligate să organi"e"e uncompartiment distinct, pentru relații cu publicul, care să primească, să

înregistre"e și să se îngri-ească de re"olvarea petițiilor, și e'pedierea răspunsuluicătre petiționar.

Autoritățile și instituțiile publice sesi"ate au obligația să comunice petiționarului, în termen de )9 de "ile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indi&erent dacăsoluția este &avorabilă sau ne&avorabilă. Petițiile greșit îndreptate vor ! trimise în

termen de 3 "ile de la înregistrare autorităților și instituțiilor publice care au caatribuții re"olvarea problemelor sesi"ate, urmând ca petiționarul să !e înștiințatde aceasta. n acest ca", termenul de )9 de "ile curge de la înregistrarea petițieila autoritatea sau instituția publică competentă.

Actul atacat să emane de la o autoritate publicăAutoritatea publică reprezintă orice organ de stat sau al unitățiloradministrativ teritoriale care acționea"ă în regim de putere publică pentrusatis&acerea unui interes legitim public, !ind asimilate persoanele -uridice dedrept privat care au obținut statut de utilitate publică sau sunt autori"ate săpreste"e un serviciu public.

Pot ! atacate în contencios administrativ nu doar actele administrative emise deautoritățile administrației publice din s&era puterii e'ecutive ci și actele


32/42

administrative emise de alte autorități publice din s&era puterii legislative și -udecătorești sau a celor acare au atribuții de control. Sunt asimilate autoritățilorpublice și structurile de sorginte privată, precum organi"ații pro&esionale,asociații și &undații, care printr%o dispo"iție legală sau printr%o autori"ație dată deautoritatea competentă, prestea"ă di&erite servicii publice cu aceleași e&ecte

-uridice ca și autoritățile publice.n cadrul persoanelor -uridice de drept privat, asimilate autorităților publice, se&ace distincție între cele care au obținut statutul de utilitate publică în ba"aactului normativ privind asociațiile și &undațiile, și cele care sunt autori"ate săpreste"e un serviciu public e'.


33/42

solicită autorității publice emitente sau celei ierar:ic superioare ree'aminareaunui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării saumodi!cării acestuia.

nainte de a se adresa instanței, persoana care se consideră vătămată, printr%unact administrativ individual, trebuie să solicite autorității emitente sau a celeiierar:ic superioare, în termen de )9 de "ile de la data comunicării actului,revocarea în tot sau în parte a acestuia. Plângerea prealabilă se soluționea"ă deautoritatea sesi"ată în termen de )9 de "ile de la înregistrarea cererii, dacă prinlege nu se prevede un alt termen. Promovarea acțiunii, mai înainte de e'pirareatermenului, în care autoritatea publică poate comunica răspunsul la plângereaprealabilă atrage respingerea acțiunii ca prematură, iar neîndeplinirea proceduriiatrage respingerea acțiunii ca inadmisibilă. Dispo"ițiile legii contenciosuluiadministrativ trebuie corelate cu cele ale codului de procedură civilă, în sensul căneîndeplinirea procedurii prealabile poate ! invocată doar de către pârât sausancțiunea decăderii.

n ca"ul actelor administrative unilaterale este posibilă introducerea plângeriiprealabile pentru motive temeinice și peste termenul de )9 de "ile, dar nu maitâr"iu de * luni de la data emiterii actului. ermenul de * luni este un termen deprescripție, !ind susceptibil de întrerupere sau suspendare.

n ca"ul actelor administrative cu caracter normativ, plângerea prealabilă poate !&ormulată oricând. Dispo"ițiile privind plângerea prealabilă se aplică și în ipote"a

în care legea specială prevede o procedură administrativ -urisdicțională, iarpartea nu a optat pentru aceasta.

Plângerea prealabilă nu este obligatorie în ca"ul acțiunilor introduse de pre&ect,

Avocatul Poporului, 4inisterul Public, Agenția ?ațională a Euncționarilor Publici, șinici atunci când acțiunile privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțesau dispo"iții din ordonanțe declarate neconstituționale. ?u este obligatorieplângerea prealabilă în ca"ul re&u"ului ne-usti!cat de a re"olva o cererere&eritoare la un drept sau la un interes legitim, ori a nesoluționării în termenullegal a unei cereri și nici în ca"ul e'cepției de nelegalitate. Prin legi speciale pot !stabilite e'cepții de la regula obligativității procedurii prealabile e'. egea)7)6299#, privind statutul aleșilor locali, prevede împotriva sancțiunilordisciplinare, constând în diminuarea îndemni"ației cu 3%(9L pe o perioadă de ( la) luni sau eliberarea din &uncție, persoanele în cau"ă C primarul, președintele $@ și$ C pot &ormula acțiune la instanța de contencios administrativ, &ără a !

obligatorie procedura prealabilă/.Acțiunea să !e introdusă în termenegea 33#6299# stabilește două categorii de termene cu privire la introducereaacțiunii, un termen general de prescripție de 7 luni și un termen dedecădere de un an. $ererile prin care se solicită anularea unui act administrativindividual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins șirepararea pagubei cau"ate, se poate introduce în termen de * luni, de la0

(. Data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă2. Data comunicării re&u"ului ne-usti!cat de soluționare a unei cereri). Data e'pirării termenului de soluționarea plângerii prealabile, respectiv

data e'pirării termenului legal de soluționare a cererii


34/42

#. Data e'pirării termenului de )9 de "ile calculat de la data comunicăriiactului administrativ, emis în soluționarea &avorabilă a cererii sau după ca"a plângerii prealabile.

3. Data înc:eierii procesului verbal de !nali"are a procedurii concilierii înca"ul contractelor administrative

n limita termenului de un an de la data comunicării actului administrativindividual, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data înc:eieriiprocesului verbal de conciliere, se poate introduce acțiunea doar pentru motivetemeinice. ermenul de 7 luni constituie regula de acest termen putândbene!cia toate subiectele de drept, iar termenul de un an este excepția, elrămânând la latitudinea instanței care va aprecia asupra temeiniciei motivelorinvocate. Depășirea acestor termene atrage respingerea acțiunii datorită &aptuluică dreptul de a promova acțiunea a &ost prescris, ori reclamantul a decă"ut dinacest drept.

n ca"ul acțiunilor promovate de pre&ect, Avocatul Poporului, 4inisterul Public sau

Agenția ?ațională a Euncționarilor Publici, termenul curge de la data la care s%acunoscut e'istența actului nelegal. ;rdonanțele sau dispo"ițiile din ordonanțecare se consideră a ! neconstituționale, precum și actele administrative cucaracter administrativ care se consideră a ! nelegale pot ! atacate oricând. Prinlegi speciale pot ! prevă"ute alte termene pentru introducerea acțiunii împotrivaunor acte administrative considerate ilegale sau împotriva re&u"ului ne-usti!cat aunei autorități publice, e'. egea 2(36299(, legea administrației publice locale Cordinul pre&ectului prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsitnemotivat de la ședința de constituirea a $onsiliului ocal poate ! atacat întermen de 3 "ile de la comunicare/.

Actele administrative e'ceptate de la controlul contenciosuluiadministrativ$onstituția dispune în art. (23 alin. */ că actele administrative ale autoritățilorpublice sunt supuse controlului -udecătoresc, pe calea contenciosuluiadministrativ, cu e'cepția acelor care privesc raporturile cu Parlamentul și aactelor de comanda

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	dan-cristian-ilie
View:	218 times
Download:	0 times

Administrativ Sem. II

Documents