ARMÂNEASCÂBANA

Alânceashti unâ oarâ tu trei meshiAnlu VIII, nr.2/3 (32, 33) 2003,

Bucureshti-România32 di padzinji - 35.000 lei

REVISTÂ DI INFORMATSII SHI CULTURÂ A ARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ

Adresa di pi Internet:www. banaarmaneasca.tkE-mail: piceavad@cmb.ro

Pareia:banaarmaneasca@yahoogroups.com

ISSN - 1582 - 7607

Editorù: Dumitru Piceava

Dauâ tiniri armâni ditù hoara Dorcova - Vâryârii -anviscuti tu stranji yrâmusteani (Cadhuri:DSP)

Sâmbâtâ, 31-li di Maiù, la bâsearica di Pipera,lituryisirea ti âncurunari a preacljiljei

Tinela Stere cu Stelian Enache s-featsi prilimba armâneascâ, ti prota oarâ România, di

cãtrã preftulù Yioryi C. Yioryi.

Tu aesti numiri: 2/3 (32/33),2003

Redactsia; Dimândarea 1333 shi fructilia ljei (D. Piceava)..................................2/3Gala a Premiilor “Omlu a Anlui 2002”Bana Armâneascâ”.................4/5/6/7/8/9Moscopole..., (M. D. Peyfuss)...........10Di zboru cu Teia Sponti (A. Piha)..........11Dzua Natsionalâ a Armânjlorù......12/13Arcu pisti chiro (W. Wisoshenschi)....14Lansarea a C.D.-lui Tumbe; Andamusinamisa di Gretslji di Viena.shi Armânjljidi Larisa..................................................15Andamusli di Clisura sh-di Custantsa(N. Caracota)....................................16/19Etno-festival Mulovishti (V. Dzega, M.Budesh), Excursii tu Gârtsii “MarushcaYioryi)................................................20/21Excursii tu Arbinushii (Al. Gica).. 22/23Simpozionlu di Velingrad...............24/25Cumù s-aveaglji limba armâneascâ (D.Piceava) ................................................26Limba aromânã (Y. Matsianicas)........27Preftulù Sashu Yeranda.......................28Ncurunari pri limba armâneascâ;Azvindzirli alu Ion Becali ....................29Hâbãri...............................................30/31

Hãrgiurliti tipusearea a alushtorù numiri: 2/3 (32/

33), 2003 (1.000 cumãts), furâ fapti dieditorù sh-di tinjisitlu domnu NicolasTrifon, di la AFA, tsi nâ agiutã cu 150 $.

Redactsia efhãristiseashti a tutulorùatsilorù tsi nâ agiutarâ pânâ tora ta s-putemù sâ scutemù tru migdani aestârevistâ sh-yini cu pârâcâlsearea cãtrãtuts Armânjlji cu vreari ti fara sh-ticultura armâneascâ s-nâ agiutâ sh-diaoa shi nclo. Mash ashi va s-putemush-noi, tu aradha a noastâ, s-lji-agiutãmù Armânjlji.

PAREIA REDACTSIONALA:Marilena BARA, Mariana

Caciandoni-BUDESH, AlexandruGICA, Sashu YERÂNDÃ (Bituli -Machidunii).

COLABORATORINiculachi CARACOTA,

Vanghiu DZEGA, Jani GUSHO,Kira MANTSU, Irina PARIS,Aura PASHA, Aurica PIHA, WilyWISOSHENSCHI.

Adresa a redactsiiljei: Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl.47, sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559,Bucuresti. Telefon: 021/6282786shi 0723/609266.

Contulù a Fundatsiiljei“Bana Armâneascâ ”:

2511.1 - 7280.1/ROL - BCR,Sucursala Stefan cel Mare, 32,

sector 2, Bucureshti.

2 Nr. 2/3 (32/33), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ

Revista poati s-hibâ yivâsitâshi pi Internet la adresa:www.banaarmaneasca.tk

Poshta electronicâ:E-mail: piceavad@cmb.ro

Pareia di muabeti:banaarmaneasca@yahoo.com

ISSN - 1582-7607

Abonamentilis-facù la adresa a Redactsiiljei.

Pâhãlu a unui abonamentu ti unùanù easti: Ti yivâsitorlji diRomânia: 170.000 di lei. Tiyivâsitorlji di tu xeani: 20 $ SUA.

Revista“Bana Armâneascâ”

Thimiljiusitâ tu anlu 1996 diDumitru PICEAVA

Editatâ di Fundatsia”Bana Armâneascâ”

Di la AFA (Asotsiatsia a Armânjlorùditù Frântsii) lomù unâ hâbari cari nâpãrãstiseashti niscânti lucri ligati diDimândarea 1333. Hâbarea eastinsimnatâ di Iancu Perifan, NiculakiCaracota, Nicolas Trifon shi NeluPuznava. La ndauâ di eali va s-câftãmùs-dãmù ma nghiosù unâ apandisi.

Cu tutâ tinjia tsi lâ u purtãmù atinjisitslorù Armânji di la AFA, a curinumi li adusimù aminti niheamâ mansusù, lipseashti s-lâ spunemù câ,dealithea, cu niscânti lucri thimisiti dinâshi tu aestâ hâbari himù sinfunji amacu alti lucri nu avemù cumù s-himùsinfunji cu nâshlji. Iavea ti tsi:

Tu ahurhita a alishtei hâbari nâshljiaspunù: “Noi, Armânjlji tsi bânãmùFrantsa sh-himù tu sutsata AFA,tinjisimù adzâ, dzua di 24-li diCirishearù, ca unâ dzuâ di sântâsârbâtoari. La 9/22 di meslu Maiù noitinjisimù dzua cându la anlu 1905Sultanlu deadi Iradeaua prit cari nâluyursea isa/egali cu alanti milets ditùImperia Otomanâ. Adzâ, va nâadunãmù ta s-tinjisimù dzua cându la24-li di Cirisharù anlu 1997 AdunareaParlamentarâ a Consiliului ali Europânâ lo sumù aripa a ljei shi nâ luyursiisa cu tuti alanti populi ditù mareaEuropâ di mâni”.

Apandisea a noastâ:Multu tinjisiti câpii di la AFA,

Lomù di la dumniljili a voasti hâbareatu tsi mâtreashti dzua di 24-li diCirisharù shi vremù s-vâ spunemù câsh-noi, niscântsâ Armânji di România,u tinjisimù aestâ dzuâ.

Shi aesta ti furnjia câ tu atsea dzuâ, di24-li di Cirisharù 1997, reprezentantsâljia miletslorù ivrupeani avurâ cãbilea tas-ljea di hâbari di plângulù shi suschirlua Armânamiljei.

Elji, Ivrupeanjlji, vahi s-avea agârshitâcâ, cu 80 di anji ma nâinti, u mpârtsârâMachidunia tu patru pârtsâ a vâsiliilorùvitsini deadunù cu populu a ljeiarmânescu.

Vahi s-avea agârshitâ elji, Ivrupeanjlji,câ atumtsea lâ avea faptâ a Armânjlorùunâ mari nindriptati. Pritù loarea a locluia lorù di daima shi pritù mpârtsârea a

Motto: Miletea armâneascâ va s-poatâ s-armânâ tru banâ mashatumtsea cându tuts Armânjlji ditùtuti craturli iu bâneadzâ elji tora vas-hibâ pricunuscuts ca populùahoryea.

Ti aeshtsâ ficiurits armânji cursurli optsionali di limbâ armâneascâ, tsi li fâtsea lasculia nr.39 di Bucureshti ditù anlu 2000, di estanù, furâ ncljisii ditù itii nicunuscuti.

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (32/33), 2003 3

Chiola, ma aoaltadz, la unâ andamusidi Bucureshti, Ion Caramitru, ex-ministru ali Culturâ tu anjlji 1996-2000- chiro tu cari nitsi nu vrea s-avdâ diArmânji -, nâ sâlighi la microfonù unâjibâgoasâ sintagmâ cu “dialectularomân” di nâ ashuirâ urecljili sh-tora,dupâ multsâ meshi di dzâli di atumtsea.Sculiili di Cunstantsa (nr.12) icâ di

Bucureshti (nr.39), iu s-fâtsea cursurlioptsionali di limbâ maternâ (armâneascâ,va dzâcâ) ti ficiuritslji armânji, s-ancljisirâ di cãtrã exusiili di Bucureshtifârâ nitsi unâ exiyisiri.

Tu tsi mutreashti aestâ problemâ, anvitsariljei a limbâljei armâneascâ tusculii, Armânamea nu sta ma ghini nitsitu alanti vâsilii balcanitsi.

Ivropa nu nâ luyurseashti iuva“isa” cu tuti alanti milets...

Nâ pari arãu, multu tinjisiti câpii aliAFA, ama atumtsea cându spunets câ:“ tu dzua 24 di Cirisharù anlu 1997Adunarea Parlamentarâ a Consiliuluiali Europâ nâ lo sumù aripa a ljei shinâ luyursi isa cu tuti alanti populi (sic!)ditù marea Europâ di mâni”, fâtsets unâmari alathusi. Ca s-nu spunù câ eastiunâ arâdeari icâ unâ minciunâ.

Ivropa, nafoarâ di RepublicaMachidunia (sh-pistipsescu câ shiTurchia sh-pâstreadzâ, andicra di noiArmânjlji, apofasea di pricunushteari anoastâ ca mileti ditù 10-li di Maiu 1905),nu nâ luyurseashti iuva “isa” cu tutialanti milets. Ca s-nâ luyursea ashitsiatumtsea va nâ pricunushtea ca populùahoryea sh-va nâ si dâdea tuti ndrepturli

Apofasea di Strasbourg ditù data di24-li di Cirisharù 1997 (Dimandarea 1333)

lorù tu patrupãrtsâ, elji, Ivru-peanjlji, lâadusirâ aArmânjlorù unâmari taxirati. Unâtaxirati tsi nu sh-ari uidii la vârâ

altu populù balcanicù icâ ivrupeanù.Dupâ 84 di anji, sh-maxus tu anlu

1997, elji, Ivrupeanjlji, s-featsirâ câtaha lâ facù a lorù, a Armânjljorù, unùghini.

S-featsirâ câ taha lâ pricunoscu grailua lorù armânescu ca hiindalui limbâ, shinu altutsiva, shi s-minduirâ câ eastighini ca aestâ limbâ s-hibâ apâratâ. S-hibâ apâratâ mash ea, limbaarmâneascâ sh-nu s-hibâ pricunuscutùshi apâratù sh-elù, popul armânescu,atselù cari u zburashti ea, limbaarmâneascâ!?!

Sh-ti aestâ furnjii tu 24-li di Cirisharù1997, sâlighirâ unâ Dimândari icâRecomandari, cumù âlji dzâcù elji, cunumirlu 1333 shi sâ spilarâ pi mânji diArmânji ca Pilat di Pont di Hristolu.Nu tini unâ apofasi cari s-poartâ numadi Rezolutsii mea mash Recoman-dari!?! Sh-cari Recomandari armasiashi cumù fu sâlighitâ:fârâ nitsi unâ axii.

Aestâ Recomandari 1333, tsi apiri tudzua di 24-li di Cirisharù 1997, dzuâtsi voi, Armânjlji di la AFA shi ULCA,u luyursits “sâmtâ”, nu s-bâgã iuva tupractichii. Tu nitsi vârâ vâsilii nu fu ealoatâ tu luyurseari. Aoa, la noi, România,tu mass-media s-azburashti mash di“dialectul aromân” sh-nitsi cumù dilimba armâneascâ. Aestu lucru nu eastifaptu mash di Mucanji mea sh-diniscântâ di Armânjlji a noshtsâ di ghini.

tsi nâ si cadù di la Dumnidzã sh-tsi li aututi alanti milets. Pritù Dimândarea 1333Ivrupeanjlji nâ pricunuscurâ mash grailua nostu armânescu ca limbâ ahoryea dialanti limbi ivrupeani nu sh-mileteaarmâneascâ.

Alâxearea a Rezolutsiiljei Ferarinitu Dimândarea 1333

Spunets ma nghiosù câ “unâ delegatsiiali ULCA va s-ducâ Strasburg laConsiliulu ali Europi (CE). Aclo, dzuadi 24 di Cirishearù va u yiurtuseascâ,deadunù cu reprezentantsâ ditùdelegatsiili parlamentari a atsilorù 6vâsilii di limbâ latinâ cari cilâstâsirâshi scoasirâ la anlu 1994, Rezolutsiacunuscutâ cu numa “Ferarrini” cariagiumsi deapoia “Ricomandarea 1333ti limba shi cultura a Armânjlorù”.

Nâ pari arãu, ama averlu easti altulù.Averlu easti câ atselji cu cari va s-yiurtiseascâ ULCA nâ featsirâ tu atseadzuâ (di 24-li di Cirisharù 1997) a noua,a Armânjlorù, nu unâ mari ghineatsâ meanâ featsirâ unù irnjiu di ghini. Atumtsea,elji u alâxirâ Rezolutsia Ferarrini cu unâRecomandari. Scoasirâ ditù Rezolutsiicâftarea nai ma importantâ shi maxus:Pricunushtearea a Armânjlorù ca miletiahoryea.

Voi spunets ma largu câ “dzua di 24-lidi Cirisharù 1997 easti unâ dzuâ pisimâ(ti) tuts atselj tsi-s luyursescu Armânjsh-voru s-armânenù tsi Atselu di Analtuvru ta s-himù, (…) shi s-cilâstâseascâtra s-nâ amintamù tuti andrepturli carili dimandâ Ricomandarea 1333”.

Cu unâ ahtari Recomandari 1333Ivropa lji-alâsã Armânjlji la mâna sh-lamirachea a miletslorù iu bâneadzâ. Macatu atselji 7 (shapti) anji di anda inshi trumigdani Recomandarea 1333 Armânjljinu amintarâ nitsi unù ndreptu spetsificùa lor nu vedù ca tu yinitorlji anji cumùva s-poatâ s-amintâ tsiva.

Dupâ minduearea a noastâ tsânearea trubanâ a miletiljei armâneascâ va s-poatâsâ s-facâ mash atumtsea cându tutsArmânjlji, ditu tuti craturli iu bâneadzâelji tora, va s-hibâ pricunuscuts cahiindalui atsea tsi suntu: unù populùahoryea, ashi cumù suntu pricunuscutsArmânjlji ditù Republica Machidunia.

Cu tinjii sh-vreari armâneascâ,Dumitru Piceava

Sh-ti aeshtsâ ficiurits armânji, ditu atselji 120 câts eara shi anvitsa carti prilimba armâneascâ la sculia nr. 12 di Cunstantsa, di estanu, cursurli optsionali

pri limba a loru di dadâ sâ ncljisirâ.

4 Nr. 2/3 (32/33), 2003 - BANA ARMÂNEASCÂ

Gala a Premiilorù“Omlu a Anlui -2002”

Tu a doaua dzuâ di Sâmbâtâ a mesluiMartsu di estanù (15-li di Martsu2003), Fundatsia “Bana Armâneascâ”,ashi cumù u fatsi ditù anlu 1998,ândreapsi, tu a shasea editsii, la salaARCUB di Bucureshti, “Gala aPremiiloru “Omlu a Anlui” shi a“Premiiloru di tinjii Bana Armâneascâ”.

Aesti premii suntu durusiti diFundatsia “Bana Armâneascâ” sh-diRedactsia a revistâljei cu idyea numâ.

Pritù dhurusirea a alushtorù premiinu s-fatsi altutsiva dicâtù tinjisirea atutulorù gãiretslorù, pidimadzlorù shicilistisirlorù a oaminjilorù di shtiintsâ,di culturâ icâ ditù alti tsercljiuri - caris-alumtarâ shi s-alumtâ ti pâstrarea aareurlorù shi a adetslorù, a limbâljei shia miletiljei armâneascâ.

Aesti premii s-durusescu ahâtu aoaminjlorù di arâzgâ armânâ câtu shia atsilorù di altâ etnii, ama cari lji-agiutãArmânjlji cu zborlu sh-cu fapta sh-carifacù curbani trâ elji tra s-poatâ sâ-shiamintâ ndrepturli a lorù tsi lâ si cadùdi la Dumnidzã sh-tsi li au tuti alantimilets.

Estanù premiulù “Omlu a Anlui” shi“Premiili di Tinjii “Bana Armâneascâ”,premii tsi s-da ti anlu 2002, furâ durusitia niscântorù oaminji ti anami cari s-alumtarâ shi s-alumtâ cu mari giuneatsâti tsânearea tru banâ sh-ti avutsârea alimbâljei, a cânticlui, a istoriiljei shi antreagâljei culturâ armâneascâ.

Sâ shtii câ pulitica di adzã a statilor iubâneadzã Armânjlji easti idyea icâaproapea idyea cu atsea di unù chirosh-ti atsea Armânjlji nu potù s-anveatsâcarti pri limba armâneascâ, nu au bisea-rica a lorù sh-iu lituryisirea sâ s-facâpri limba a loru di dadâ, nu au emisii laradio icâ la televizii pri limba armâneascâ.

Ca aestâ andamusi a noastâ s-hibâ cadealihea unâ yiurtii diximù agiutorù ditùpartea a ma multorù oameni aplo cumshi ditù partea niscântorù sutsatiarmâneshtsâ ashi cumù suntu: “SutsataCulturalâ Armâneascâ”, Fundatsia“Moscopole”, prezidentu Dima Grasu,Fundatia Sâmta Ana, prezidentu LifteriNaum, “Organizatsia a TinirlorùArmânji di România”, prezidentâMariana Budesh, Fundatsia “MusheataArmânâ”, prezidentu Wily Wisoshen-schi shi Giunamea Armâneascâ”.

A tutulorù organizatorlji a Galâljei lâefhãristusescu ditù tutâ inima.

Ditù cartea alù GiulioFerrarini: pag. 33 shi 34

“Tu ahurhita a anlui 1994 d-lùFerrarini, deadunù cu senatorlu Ferrari,avurâ unâ andamusi cu unâ delegatsiidi Armânji vinits ditù ma multi vâsiliiditù Europa”. Armânjlji suntu unâ popu-latsii cu anticâ arâdâtsinâ, aspuniFerarini, shi cari singurì s-pricânoscuca strânipots a vecljilorù Romanji. Iarama largu, Ferarini aspuni câ, taha, elji“yinù di la Dacia shi tu dipisita aliAmirãriljea Romanâ, ta s-fugâ dicalea a nãvãlirlorù cari nu eara psâni,tricurâ s-bâneadzâ tu Balcanù, tu nãilicari adzâ facù: unâ parti di Gârtsia,unâ parti di Vâryâria shi unâ parti diMachedonia”. Ti furnjia câ bâna tunãi nguvati lã deadi unâ posibilitatita sh-u tsânâ limba, adetsli shi sh-adarâ unâ culturâ autonomã.…”). Tuaeshtsâ anj di tora multsâ di Armânjlji,ditù itii di lucru, vinirâ s-bâneadzà tuniscãnti stati Europeani, nai ma multsâtu Frântsii shi tu Ghirmânii. Caftâ unâligâturâ privilegiatâ cu Italia, di a curistrâpâpânji elji duchescu câ au

REZOLUTSIA FERRARINIligâturâ directã shi s-minduescu ca frats(ma nu discendentsâ) di Românjlji shicaftâ di la Consiliulù ali Europâpricunushteari ofitsialâ ca minoritatietnicâ shi lingvisticâ. Aesta ti itia câcatandisea tu statili iu bâneadzâ nueasti idyea la tuts: di unâ parti ex-Republica Yugoslavâ Macedonia aripricânushteari ofitsialâ ca minoritaticu tuti a lor andrepturi; di alantâ partiGârtsia nu-lji pricânoashti caminuritati shi di aesta cu tuti nighinetsliti andrepturli a loru.Pricânushtearea ofitsialâ di partea a

Consiliului ali Europâ va s-aducâautomatizmu la tuti statili cari suntumembri, tu terminali di trataturli inter-natsionali ti andrepturli a omlui shi vi-gljearea a ndrepturlorù a minuritãtslorù.

Mi duchescu multu ghini câ unlu diactili cu cari mini u ancljishù activitateatu Consiliulù ali Europâ easti bash aestudocumentu, prezentatù deadunù cucoleglu a meu senatorlu Ferrari. Numash câ easti tamam di linia di printsipiidi apârari shi ndrupari a tutâlorù minu-ritãtslorù, ma shi ca Italian vidzui câari milets shi comunitãts cari mutrescucâtâ Italia cu intiresù shi vreari shi cariduchescu sânâtoasi ligâturì di identitatishi luyurii comuni cu statlu a nostru.

Va s-dzâcu shi s-pricnoscu, ti jeali, cânu totâna Italia poati s-li achicâseascâaesti fenomeni shi s-da seamni pozitivipi ashtiptãrli. Nu sâ zburashti ti natsi-onalismu, ma alti stati ca Frântsia shiAnglia s-poartâ altâ turlii shi au tsâsutâmãrì ligâturi cu statli icâ comunitãtslicu cari aflâ interesi comuni.

Propuniri di RezolutsiiAsamblea, shtii ti problemili cu cari

sâ stâvrâseashti comunitatea armânea-scâ ti amintarea a andrepturlorù a lorù,spetsial pi planlu etnic, cultural shilingvistic. Adutsi aminti câ aestâcomunitati bâneadzâ tu ma multi statidi Balcanlu, shi niscânti di eali suntumembri a Consiliului ali Europâ shi uau simnatã Conventsia Culturalâ.

Dimândâ câ ndrepturli di thimelju aArmânjlorù, cari lipseashti s-hibâpricânâscuti ca minoritati etnicâ ta s-poatâ sâ sh-u lucreadzâ limba a lorù dinjilji di anj, s-hibâ ndrupati.

Da di shteari câ unù raportu ticatandisea a Armânjloru va-lji hibâprezentati, tu chirolu cari va s-lipseascâ.

Simnarâ: Dl Deputat Ferrarini, DlSenator Ferrari ( shi altsâ parlamentarìreprezentantsâ di tsintsi stati ca cumpriveadi regulamentulù). Tradutseari dipi limba Italianâ:

Vanghiu Dzega

Giulio FerrariniS-amintã Fidenza/Parma tu 20-li di

Martsu 1942 -, easti unù bunù oaspi apopului a nostu. Ca Italianù shi

europenistu, elùva tra s-armânâtru avearea cul-turalâ europeanâsh-limba a noa-stâ romanicâ cututù tsi s-tsâni dis p e t s i f i c l uculturalù apopului armânù.

Ca deputatù italianù tu ParlamentulùEuropeanù, Ferrarini featsi, meslu Maiù1994, unâ pripuniri di rezolutsii trâascâparea di la chireari lingvisticâ apopului macedo-roman ditù PeninsulaHemus (Blacanicâ). Pripunirea fusimnatâ sh-di altsâ parlamentari ditùdelegatsiili di Strasbourg a statilorù dilimbâ latinâ – Frantsa, Italia, Portugalia,San Marino, Spania, România.

Giulio Ferrarini ari publicatâ ma multicãrtsâ pritù cari shi “Un mattone per l,Europa”, ed. Battei !994 (Unâ cheatrâtrâ Europa) iu s-aflâ shi unù capitolùtrâ ndrepturli a popului armânù “Ilproblema del populo aromeno”).(Zborlu a nostru nr. 3 (43) 1994.

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (32/33), 2003 5

FUNDATSIA “BANA ARMÂNEASC”

GALA A PREMIILORÙ“OMLU A ANLUI” - 2002

Premierea fu pãrãstâsitâ di MarianaCaciandoni-Budesh, prezidenta aliOTAR shi Dumitru Piceava (editorlua revistâljei Bana Armâneascâ).

Dupâ zborlu di ghinuiri a oaspitslorùtsânutu di Dumitru Piceava premiereaahurhi cu durusearea a „Premiilorùdi tinjii Bana Armâneascâ“ cari furâahârziti a tinjisitslorù Armânji:

1)Ioan Cardula (România)2) Jane Gusho (Arbinushia)3) Zoe Gica (Romania)4)Toma Kiurci (Vâryâria)5)Yeoryi Padiotti (Gârtsia)6)Vanghea Mihanj Steryiu ( Machidunia)Ditù itii personali Jane Gusho shi Yioryi

Padiotti nu puturâ ta s-yinâ la spectacolù.Premiulu „Omlu a anlui 2002“ fu

ahârzitù a avdzâtlui istoricù austriacù(tsi ari shi unâ arâdâtsinâ armâneascâ)Max Demeter Peyfuss, cari fupãrãstâsitù di Prof. Thede Kahl.

Premiili furâ niscânti ayalmi (statui)adrati ditù bronzu di Dumitru Piceava.

Tu dheftira parti a programlui fu unùspectacolù artisticù la cari cântarâpareili „Pilisterlu“ (di Bucureshti) shiMushata Armânâ (di M. Kogalniceanu)cumù shi solistili: Zoe Gica, AureliaCaranicu, Flori Costea, IanulaGheorghe shi Mirela Ciobanu(acompaniata la pianù di soatsa a ljeiCarmen Bãlãshoiu). Spectacolu s-bitisicu cântarea a imnului a nostu natsional„Dimândarea Pârinteascâ“.

Tu salâ furâ ma multu di 300 di oaminji.Seara, dupa spectacolù, s-featsi unâ

seratâ armâneascâ la restaurantulùInter-Macedonia iu cântã pareia Steauadi Vreari shi Gicã Coadâ

Premiili di tinjii„Bana Armâneascâ“-

2002

Durusearea a Premiilorù di tinjii “BanaArmâneascâ” ahurhi cu profesorlu IonCcardula. Pi Dipluma di tinjii anyrâ-psea: Fundatsia “Bana Armâneascâ”- Bucureshti - România - 15-li diMartsu 2003, duruseashti Premiulù di

tinjii Bana Armâneascâ”- 2002 adomnului profesor Ion Cardula ti tuticilâstâsirli tsi li featsi ti spudhãxirea aistoriiljei shi tipusirea, ti prota oarâ, aliunâ Istorii a Ar-mânjlorù ânyrâ-psitâ pri limba ar-mâneascâ, lucrutsi agiutã la avu-tsârea a culturâ-ljei armâneascâ.

Datibiografitsi:

Ioan Cardula s-amintã tu anlu 1922 tu câsâbãluCrushuva ditù Machidunii. Featsi SculiaComerciala Românâ di Sârunâ (1933-1945) sh-deapoaia agiumsi România iuamintã titlul di profesor universitar laASE (Academia di Shtiintse Economice).Dupâ tsi inshi la pensii ahurhi s-lucreadzâ la aestâ isturii. Furnjia fu atseacâ tu chirolu anda eara la shcoala diSârunâ anvitsa istoria a Românjlorù matsiva nu nvitsa di isturia a Armânjlorù.

Dumniljea a lui andrupashti ideia câMachiduneanjlji nu s-romanizarâ sh-câArmânjlji suntu clirunomlji (urmashii) aTratslorù shi câ aeshtsa nu s-romaniza-râ shi zbura idyea limbâ cu a Romanj-lorù. Anda-lji si durusi premiulu di tinjiinâs, namisa di ideili aspusi niheam mansusu, adâvgã:“...Armânjlji lipseashti sâ-sh cunoascâ istoria shi arâzga a loru.Elji nu suntu latinizats…Gretslji dzâcucâ Armânjlji suntu Grets latinizats. Nueasti dealihea. Armânjlji lipseashti s-hibâpirifanji câtse elji deadirâ unù Filip al II,deadirâ unù Alexandru, protlu amirã dituEuropa...”.

Doilu premiu di tinjii fu amintatù di JaneGusho. Pi Dipluma di tinjii anyrâpsea:Fundatsia “Bana Armâneascâ” -Bucureshti - România - 15-li di Martsu2003, duruseashti Premiulù di tinjiiBana Armâneascâ”- 2002 alù JaneGusho ca semnu di pricunushteari ti tuticilâstâsirli tsi li featsi ti tsânearea trubanâ a limbâljei armâneascâ shi aconshtiintsâljei natsionalâ la Armânjiljiditù Arbinushii pritù lucrulu tsi-lù featsi

la Sutsata a Armânjlorù shi pritùscutearea a revistâljei armâneascâ“Frãtsia”.

Dati personali:Jane Gusho s-amintã tu 30-li di Yinarù

1944, tu hoara Peshtan, Fearca-Arbinishii, tu unâ fumealji armâneascâcumù di mamâ shi di tatâ. Limbaarbinisheascâ u nvitsã mash cându s-dusi la sculii. Shcoala primarâ u featsi nhoara-a lui shi, dupâ tsi bitisi liceuluDurrãs (Golem) tu anlu 1961, lucrã nhoarâ ti ndoi anj la unâ fermâ di stat. Tuanlu 1964 s-dusi la universitati iu nvitsãtrâ icunumistu. Dupâ tsi lucrã putsânùchiro ca icunumistu shi, dicara featsi shindauâ cursuri di jurnalisticâ, ditù anlu1976 sh-pânâ adzâ, lucreadzâ Tirana lajurnali shi rivisti. Ari nvitsatâ scriareash-citirea-a limbâljei armâneascâ ditùcãrtsâli shi rivistili armâneshtsâ tsi s-tipusirâ tu aeshtsâ 10-15 anji ditù soni.

Ditù anlu 1996 easti ridactur-shef larivista “Frãtsia”, unâ revistâ cu 8 paginiA3 shi ditù Augustu a anlui 1996 suntutipusiti 83 di numiri. Tu aistâ revistâ sinyrâpseashti multu sh-ma multu pi limbaarmâneascâ. Easti unâ axitâ (merit) alùJani Gusho tsi ari activizatâ multsâcoloboratori ditù Arbinishii tsi u shtiulimba s-anyrâpseascâ la aistâ Revistâ.

Cu unù altu coloboratorù (AndonHristo) ari turnatâ pi limba arâmânâ“Trayedia ali Muscopuli”, unâ carti cu200 di pagini cu 1000 di copii, tsi earanyrâpsitâ pi limba arbinsheascâ, di unùMoscupoleanù, prufesor tsi bâneadzâ nhoarâ shi tsi easti cu mari mirachi diistoria ali Muscopuli.

La sutsata “Armânjlji ditù Arbinishii”Jani Gushoari datâm u l t uagiutorù tasâ s-axea-scâ cilistâsi-rea trâ iden-tificarea aArmânjlorùshi cunu-shterea alorù ca etniiahoryea shidi la statlu albanez.

Tu conditsiili tsi eara Armânlji ditùArbinishii easti durutù unù lucru mari,câtse di unâ parti Armânjlji tu chirolu acomunizmului eara nicunuscuts shilucrulù avea agiumtâ pânâ aclo tsiniscântsâ inshi di Armânjlji lâ yineaarushini sâ-sh spunâ etnia a lorù. Di altâ

ION CARDULA

JANE GUSHO

6 Nr. 2/3 (32/33), 2003 BANA ARMÂNEASCÂparti anjlji 90 tsi furâ multu grei ti tutâArbinishia, cu tutâ aesti Sutsata s-tsânumproastâ shi adzâ pot s-dzâtsemù câArmânjlji multsâ sh-ma multsâ ma s-declareadzâ câ suntu membri ti etnia alorù. Ti aisti lucri unù agiutorù mari aridatâ shi Jani Gusho cu cunushtearea aisturiiljei shi a limbâljei a Armânjlorù.

El ari asiguripsitâ shi ligâturli cu altisutsati armâneshtsâ ditù alti craturi.

Easti autor di multi articuli ti cauzaarmâneascâ. El ari turnatâ tu dauli limbi,shi multi fragmenti di cãrtsâ shi puezii.Cu-aestâ, el ari agiutatâ multu latsânearea shi nvitsarea-a limbâljeiarmâneascâ tu Arbinishii.

Treilu premiu di tinjii fu durusitù aliZoe Gica pi a curi Diplumâ di tinjii

anyrâpsea: Fundatsia “Bana Armânea-scâ” - Bucureshti - România - 15-li diMartsu 2003, duruseashti ali Zoe GicaPremiulu di Tinjii - “Bana Armâneascâ- 2002”, ca semnu di pricunushteari tituti cilâstâsirli tsi li featsi tu harea didascalitsâ sh-di cântâtoari ti tsâneareatru banâ a adetsloru, a zborlui shi acânticlui armânescu. “Quod ScripsiScripsi”(Tsi nyrâpsii armâni nyrâpsitu).

Di lucrulu tsi-lu featsi Zoe Gica tiArmânami azburâ Mariana Budesh ditucari adutsemu aminti: Zoe Gica s-amintãtu dzua di 3-li di Yizmâciunù 1953 tufumealjea Ianush (Caluda) ditù hoaraRâmnicu di Nghiosù.

Tu fumealjea Ianush s-amintarâ nicadoi nits: unâ featâ shi-unù ficiorù .Aeshtsâ ficiurits crishtea tu unâdealihea fumealji armâneascâ, chischinâsh-cu pisti. S-aspunea daima câlipseashti prota sh-prota s-anveatsâlimba armâneascâ, cântitsli shi adetsliarmâneshtsâ. Tu hoara Râmnic, unâhoarâ njicâ ditù Njeadzânoaptea ajudetslui Cunstantsa, cafi Dumânicâ s-

adra corù iu s-aduna tuts Armânjlji dinhoarâ - cu njicù cu mari - nveastili cugionjlji a lor; featili shi ficiorlji di ansuraricumù sh-njitslji ficiori tsi s-hârsea tutsdeadunù di mushuteatsa a gioclui shi acânticlui. Zoe Gica ahurhi ta s-uariseascâ iholu armânescu sh-di njicâanvitsã multi cântitsi armâneshtsâ.Criscu cu cânticlu armânescu tsi lu-

avdza oarâ di oarâ sh-dzuâ di dzuâ.Comunismolu nu alâsã niaguditâ nitsi

fumealjea Ianush. Tu anlu 1972 fratiliali Zoe, studentulù Iancu Ianushdeadunù cu coleglu a lui Misha Dimafurâ bâgats tu ahapsi shi cãtãdicãtsits(condamnatsi) ti itia câ âshi câftandrepturli armâneshtsâ. Giudicâtoareacomunistâ lâ spusi câ facù “complotcontra statlui român prin lupta dusã deaceshti studentsi de a câshtiga drepturilemacedoromâne”. Misha Dima nu matavidzu lunjina, elù murindalui tu ahapsi

iara Iancu Ianushinshi, ama inshiniomù. Trapsi shiarâvdã multifumealjea Ianushama cu tuti aestiZoea âshi tâxi a ljei câma s-poatâ va s-agiutâ miletea tu caris-amintã. Tu anlu1982 Zoe Gica (dicara s-mârtã cu

Mihai Gica ditù hoaraBeidaud) featsi ânregistrãri la RadioBucureshti cu Paul Grigoriu ama cântitslinu furâ difuzati ti itia câ nu vrusecuritatea. Lucrândalui cu ficiuritsljiZoe Gica bitisi liceulu pedagogic“Constantin Brãtescu” shi easti luyursitâuna ditù nai ma bunili dascalitsâ shieducatoari di Cunstantsa. S-mindui câva s-hibâ multu ghini ma s-adunâficiuritslji armânji ditù câsâbãluCustantsa ta s-lji-anveatsâ armânea-shti,s-cântâ shi s-gioacâ armâneashti; s-dishteaptâ ditù crehtâ ilichii duchea-rea,sentimentulù shi conshtiintsa natsionalâ.Ashi s-amintã tu anlu 1966 pareia dificiurits “Lilici ditù Maiù”.

Aestâ parei, cumândusitâ di Zoe Gica,s-dusi Strasbourg tu meslu Yizmâciunù1996 sh-dinintea a Consiliului ali Europâcântã sh-giucã armâneashti, spectacolùdi cari zburâ tutâ mass-media europea-nâ. Tu jurnalu “Tribuna” (nr. 33-34) piprota padzinâ eara unù cadhurù cu pareia“Lilici ditù Maiù” sumù cari earaanyrâpsitù: Fârâ bombi - giucândalui shicântândalui - ficiuritslji armânji caftâ a

Parlamentului Europeanù ndreptulù ta sâ-sh anveatsâ limba di dadâ tu sculiili tsi lifrecventeadzâ”. Ditù anlu 1996 shi pânâtu anlu 2003 pareia “Lilici ditù Maiù loparti la multi spectacoli ama nai mamusheatù, aspuni Zoe Gica, fu atselùditù Rep. Machidunia, iu zborluchischinù shi safi armânescu a ficiu-ritslorù agiumsi tu suflitli a Armânjlorùdi Scopia, Crushova shi Bituli.Tu anjlji2001-2002 iholu ali Zoe Gica fu ascultatùsh-di comunitatea armâneascâ di NewYork, comunitati tsi u apruche cu harauâchiro di ma multsâ meshi.

Cântâtoarea shi dhascalitsa Zoe Gican-aspuni câ singura vreari easti sâ-lji daDumnidzã sânâtati ta s-poatâ s-anveatsâsh-tu yinitorù fidãnjli armâni, fidãnjli tsisuntu bârnulù di mâni, yinitorlu aArmânamiljei, dealihea ambasadori tispiritualitatea armâneascâ tu tutâ Europa.

Tutâ tinjia a noastâ ti Zoe Gica, ti lucruluniacumtinatù tsi-lù fatsi ti mileteaarmâneascâ, ti tsânearea tru banâ alimbâljei shi a iholui armânescu.

Patrulu premiu di tinjii fu amintatu diToma Kiurci. Pi Dipluma di tinjii durusitâalu Toma Kiurciev s-aspuni: Fundatsia“Bana Armâneascâ” di Bucureshti-România-15-li di Martsu 2003, duru-seashti “Premiulu di tinjii - “BanaArmâneascâ ” - 2002 alù Toma Kiurcievca semnu di pricunushteari ti tuticilâstâsirli tsi li featsi ti tsânearea trubanâ a limbâljei shi a adetslorù armâne-shtsâ la Armânjlji ditù Vâryârii pritùorganizarea a lorù shi pritù publicareaa revistâljei “Armânlu” shi a ma mul-toru cãrtsâ armâneshtsâ.“Quod scripsiscripsi” (Tsi nyrâpsii armâni nyrâpsitu).

Dati personali: Toma Kiurciev: S-amintã - Sofia-

Zoe Gicâ shi “Lilicili (a ljei) ditù Maiù”

Toma Kiurciev

ZOE GICA

TOMA KIURCIEV

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (32/33), 2003 7

Bulgaria, tu dzua di 21-li di Brumaru1932. Tsitãtseanù vâryarù di etnieArmân-Macedovlah.

Pârintsâlji macedovlahi-armânji diCrushova-Makedonia. Tata - NicolaeDumitru Chiurkci - Preshedinte aColoniiljei Române 1932-1948. Mama-Eleonora Toma Dogu-Chiurkci.

Fumealjea a Chiurkciadzlor yini diMoscopolea. Mita Chiurkcilu eastecelnicù a isnãhilorùChiurkciadz tuMoscopolea. Dupâardirea a Metropâljei tuanjlji 1789, deadunù cuvârnâ sutâ di Armânj s-ducù Crushova shi di unâhoara njicâ adrarâ nai mamushatlu câsâbã tuMachedonia. A lui hilji -Mihali Chiurkcilu sculãnai ma marea casâ cu 42di udadz tu tsentrul acâsâbãlui. Aestâ casâ -tihi laie, easte arsâ tu anlu1903 tu revolutsia di AyiuIlie. Dumitru -Mita Chiurkci, nipotlu cututâ fumealjea yine Sofia shi sculã daoâcasi mãri tu tsentrulù a capitalâljei iubânãmù shi tora nipotslji shi strânipotsljialù Mita Chiurkcilu - Moscopoleanlu.(tipusite tu cartea Istoria ColonieiRomâne la Sofia). Limbi cunoscute:Româna, Aromâna, Franceza, Italiana,Rusa. Studii absolvite: Liceul Romândin Sofia, Politehnica Sofia -inginer,specialistu tu decoratsiunea ainteriorlui. Activitate shi practica cainginer 20 ani Specialistu tu decoratsiu-nea a interiorlui. Activitate shi practicaca inginer 20 ani 1955-1974 la fabricade mobilâ shi arhitecturâ a interiorului.Di 1974 - 1994 ca shef expert ladirectsia “Shtiintse shi progres tehnic”la Ministerlu di industrie shi emburlie(comerts) Sofia. Masterat tu icunomie

shi lector la Tsentrul ti pregãtirea acadrilor ti industrie, comerts shideservire. Tu anul 1967, dupâ moartea alui tatâ Nicolae Chiurkci, easte aleptu caPreshedinte a Consiliului parohial aBisericâljei Ortodoxâ Românâ di Sofia.

Tu 1991 deadunù cu Armânlji diParohia a Bisearicâljei disnãu disfatsiSutsata a Armânjilor UNIREA (fundata1894) shi aleptu ca Prezidentu.

Lucrâri marcante tiavigljierera a limbâljei armâ-neasca (aromâna) deadunù cuNicolae Kiurkciev- hiljù:

1.“Dictsionar Arman -Bulgar “ - 1994

2.Limba a Armânjlorù -gramatica -1996

3.“Dictsionar Român-Bulgarcu variante în Aromânâ,Francezâ, Italianâ shiSpaniolâ”- 1997

4.“Dictsionar Bulgar -Român cu variante înAromânâ”- 1997

5. “Ghid de conversatsieBulgar - Român” cu Vocabular azboarâlorù comune în limba curentaRomânã si Bulgarâ - 1998.

6. “Istoria a Armanjlor shi ligâtura cupopulu Bulgarù “- 2000 - autori Gh.Barbolov,Toma shi Nicolae Kiurkciev

7.“Voshopolea” autor- Nida Boga,transpunire tu Bulgarâ - 2001

8.“Antologhie Armâneascâ” 1transpunire tu Bulgara -2001

9.“Antologhie Armâneasca” 2transpunire tu Bulgarâ -2002

10.“Istoria a Coloniiljei Române la Sofia(1900- 1999) “bilingvâ - 2002Anda-lji si durusi premiul Toma Kiurciev

aspusi: Vruts Armânji, nu ari omù cari s-nu hibâ hârsitu atumtsea anda-lji si dapremiu. Sh-cându aestu omù eastibârbatu armânù sh-easti tricutù di 70 di

ani haraua easti di trei ori ma mari. Sh-mini, ca tuts Armânjlji, mi hîrsescu shifacù tutu tsi s-poati shi cu aestu premiuva mi alavdu tu tutâ Vâryâria. Haristoditu tutâ inima!

S-bâneadzâ Bana Armâneascâ!

Ti amârtii Yioryi Padioti nu putu ta s-yinâ di Atena la aestâ andamusi a noastâta sâ-sh ljea premiulu di tinjii.

Nâs ari scoasâ tru migdani cãrtsâ ditùbana a Armânjlorù ashi cumù suntucãrtsâli “Cântitsi fârshiruteshtsâ” cumùshi unâ altâ carti cu cântitsli a Armânjlorùdi Aminciu. Tora lucreadzâ la unâ carticari poartâ numa di “Antologiaarmâneascâ”. Pri ninga aesti YioryiPadioti avu shi ari shi unâ altâ activitaticulturalâ. Elù fu tu tesea di prezidentu aSutsatâljei a Armânjlorù di Atena multuchiro iara tora easti tu tesea di secretarùa Sutsatâljei a Armânjlorù di Atena.Lipseashti adusù aminti câ Yioryi Padiotilu agiutã multu Sutir Bletsa atumtseaanda eara tu protsesù cu statlu gârtse-scu. Ti tuti aesti thâmâsiti lucri Fundatsia“Bana Armâneascâ” duruseashtiPremiulu di Tinjii - “Bana Armânea-scâ”- 2002, alu Yioryi Padioti, ca semnudi pricunushteari ti tuti cilâstâsirli tsi lifeatsi tu câmpulu a poeziiljei, a cânticluishi a folclorlui armânescu. Cãrtsâli tsili scoasi dusirâ la tsânearea tru banâ alimbâljei armâneascâ shi la avutsârea antreagâljei culturâ armâneascâ.

Pi Dipluma di Tinjii durusitâ ali VangheaMihanji Steryiu s-aspuni: Fundatsia“Bana Armâneascâ” - Bucureshti -România - 15-li di Martsu 2003duruseashti “Premiulu di tinjii BanaArmâneascâ 2002” ali VangheaMihanji-Steryiu, ca semnu di pricunu-shteari ti tuti cilâstâsirli tsi li featsi tucâmpulu a literaturâljei armâneascâcari, pritu cãr-tsâlji tsi li scoasitru migdani pâ-nâ tora, dusi laavutsârea a cul-turâljei armâ-neascâ.“QuodScripsi Scripsi”(Tsi nyrâpsii ar-mâni nyrâpsitù).

V a n g h e a

Vanghea Mihanji-Steryiushi Toma Kiurci

YIORYI PADIOTI

VANGHEA MIHANJI-STERYIU

Pilisterlu

8 Nr. 2/3 (32/33), 2003 - BANA ARMÂNEASCÂ

Mihanji-Steryiu fu pãrãstisitâ di Aurica Pihacari, namisa di altili, aspusi: Marea a noastâpoetâ di Scopia cari eashti ghini cunuscutâdi voi, s-amintã tu unâ fumealji di Armânjiavutâ, avutâ tu tsi mutreashti pâradzlji amaavutâ ma multu spiritual. Eara oaminji tsifâtsea parti ditù pareia a everghetslorù,oaminji tsi dâdea pâradz ti biserits. Vanghealo ditù 1975 di cilâstâseashti cu cundiljlu,cu spiritlu, cu a ljei boatsi musheatâ shi eastiti tutâ Armânamea di Scopia, ditùMachidunii ca unâ câmbanâ. Ma multu eaeasti unâ Armânâ gioanâ. Ea fu prota tsifundã “Sutsata a Muljerlorù ditù Machidunii”sh-tsi u bâgã tu arada a Ligâljei. Fu protacari adrã “Sutsata a Scriitorlorù shi a

Artishtsâlorù Armânji ditu Machidunii” shicâ ndreadzi cafi anù musheati Festivali dipoezii iu yinù nu mash poets armânji meashi di alti milets shi ashi u fatsi cunuscutâpoezia armâneascâ tu lumi.

Scoati revisti ti muljeri shi ficiurits cu poeziimultu musheati ti anjlji a ficiuramiljei.Vanghea easti unù focù tsi ardi. Multsâ vrurâs-u prusvuliseascâ ama nu puturâ ti furnjiacâ ea ari aestâ ihtibari. Shtii s-tinjiseascâlucrili musheati shi scoati aesti lucri trumigdani.Tu zborlu a ljei Vanghea aspusi: Prota, atinjisitlui dl prezidentu ali Fundatsia “BanaArmâneascâ” haristo multu ti cljimarea sh-tinjisearea di adzâ ta s-escu deadunù cu tutsfrats shi surori Armânji shi altsâ shi cari suntuaoatsi shi vâ dzâcù bunâ vâ-i dzua shi ghinivâ aflai cu harauâ. Dzatsi premiiinternatsionali amù loatâ ditù tuti limbili tiliteraturâ ma nu potù s-agârshescu sh-ca unâicoanâ va sâ sta prota premii loatâ di laFundatsia “Bana Armâneascâ” sh-di la omlucari ari angâtanù sh-cari lucreadzâ tiArmânami sh-cari suflitlu da sh-lipseashti s-

lu da, dl D. Piceava sh-ti cari vâpârâcâlsescu s-dats ndauâ aplauziti dorlu a meu. Haristo multu! S-bânats Armâname!

Pi Dipluma durusitâ alù MaxDemeter Peyfuss s-aspuni:Fundatsia “Bana Armânea-scâ” di Bucureshti - România,tu 15-li di Martsu 2003,

duruseashti “Premiulù“Omlu a Anlui” - 2002 alùMax Demeter Peyfuss,profesorù di isturie sud-esteuropeanâ la Universitateadi Viena, ca semnu dipricunushteari ti tuticilâstâsirli tsi li featsi tispudhãxirea a istoriiljei aArmânjlorù shi scutearea trumigdani a cãrtsâlorù"Chestiune armâneascâ"("Die Aromunische Frage"),

“Moscopolea” sh.a. “QUODSCRIPSI SCRIPSI” (Tsinyrâpsii armâni nyrâpsitu).Di bana shi lucrulu shtiintsificù

tsi-lu featsi sh-lu fatsiprofesorlu MaxDemeter Peyfussazburâ profesorluThede Kahl, di laUniversitatea di Viena.

Zborlu alù Dr.Thede Kahl (Thodi

al Calu)Motto: Cari zbura-

shti ti Moscopoli zbu-rashti sh-ti dl. Peyfuss- Cari zburashti ti dl.Peyfuss zburashti sh-tiMoscopoli!

Multsâ Muscupuleanji s-featsirâ cunuscuts tu isturii caemburi, pârmâteftsâ, everghets,chiragiadz, oaminji di politicâ shishtiintsâ. Ashi câ nu easti ciudiicâ shi Max Demeter Peyfuss ariunâ arâditsinâ tu aestu câsâbâ.Max - i Dimitri pi armâneashti -fu faptu la anlu 1944 aproapea di

Viena, tum u s h a t ahoarâ MariaEnzersdorf, iubâneadzâ sh-lucreadzâ sh-adzâ. Paplu alui lucra cazograf shigravor lavâsâljelu ali Românii. Nâs eara ditùavdzâta fumealji Peyfuss, di artishtsâditù Avstrii. Sh-aestu Peyfuss s-ansurãcu unâ Tirka. Paplu a ljei, TheodorDemeter Tirka, eara faptu la anlu 1764tu Moscopoli. Max D. Peyfussspudâxii isturii, filologhii shibalcanologhii la universitatea di Viena.Ti câftãrli tsi li featsi nâs lu-ari alâgatâBalcanlu tutù. Ca unù dealihea istorica Balcanlui, nâs ânvitsã multi limbi ditùaestâ reghiuni. Teza a lui di doctorat“Chestiunea armâneascâ”, ânyrâpsitãla anlu 1971, lo premiulù a Sutsatâljeiti câftãri ti Europa di sud-est(Südosteuropa-Gesellschaft) shi futipusitâ ma amânatù, la anlu 1974 cunâscânti adâvgãri.Putemù s-dzâtsemùfârâ alathusù câ Peyfuss âlj featsicunuscuts Armânjlji tu lumeashtiintsificâ europeanâ. Nâs dzâtseacâ “pi calea câtâ Armânji” acâtsãmari vreari sh-ti miletea Românjilorù,ti politismolu românù. Sh-aesta s-veadilimpid ditù multili stridutseri tsi li-ari

faptâ ditù literatura modernâromânescâ. Ditù anlu 1971 lu-aflãmùca redactor la periodicolu shtiintsific“Österreichische Osthefte” (1971-1980), la “Studia - Austria-Polonia”(1978-1989) shi la “Studien zurGeschichte Südosteuropas” (ditù anlu1997 pânâ adzâ).

Prof. Max Demeter Peyfuss deadunucu prof. Thede Kahl

Premiulu“OMLU A ANLUI - 2002”

Max DemeterPeyfuss

Matilda Caragiu-Mariotseranu shiMax Demeter Peyfuss

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (32/33), 2003 9

Nu mash Armânjlji furâ thema aprofesorlui Peyfuss. Nâs ari faptâstudii ti Ghermanjlji, Gretslji sh-Ucraineanjlji ditù Românii, ti minareanatsionalâ sh-conshtiintsa natsionalâ laArbineshi. Nu u alâsã nanâpartiliteratura sh-maxus poeziaromâneascâ shi sârbeascâ. Sh-aestinu suntu tuti themili. Simasii ari s-dzâtsdaima tsiva nãu shi profesorlu Peyfussadarâ aestu lucru. Cu tuti câ adusiahânti nali tu lumea shtiintsificâ, nâsnu u âncljidi poarta ti câftãri tuBalcanù, ama nâ aspuni cãljuri ti theminali, nâ spuni a nauâ, a tinirlorùântribãrili, la cari noi lipseashti s-aflãmù apandisi cumù li aflâ nâs. Vavâ spunù ma diparti mash nâscânti diarticolili shi cãrtsâli tsi li ânyrâpsi tiArmânji profesorlu Peyfuss shi tsi minili luyursescu di ma mari simasii:DieAromunen in der VR Makedonien.Einige Angaben über ihregegenwärtigen Lage; ÖsterreichischeOsthefte 2; Wien 1965; p. 114-117.Rom oder Byzanz? DasErwachen des aromunischenN a t i o n a l - b e w u - ß t s e i n s ;Österreichische Osthefte; 6; Wien;1970; p. 337-351.Die geistige Einheitdes Rumänentums. VIII. Kolloquiumder Deutsch-Rumänischen Studienve-reinigung, Freiburg, 14.-16. Mai 1971;Österreichische Osthefte 2; Wien1971.Die Aromunische Frage. IhreEntwicklung von den Ursprüngen biszum Frieden von Bukarest (1913) unddie Haltung Österreich-Ungarns;Wien 1974.BalkanorthodoxeKaufleute in Wien. Soziale undnationale Differenzierung im Spiegelder Privilegien für die griechisch-orthodoxe Kirche zur heiligenDreifalti-gkeit; ÖsterreichischeOsthefte 3; Wien 1975; p. 258-268.Die Akademie von Moschopolisund ihre Nachwirkungen imGeistesleben Südosteuropas; Köln,Berlin 1976; p. 114-128. Ethnopoli-tische Fragen des Rumänentums;Österreichische Osthefte; 1 und 3;Wien 1978; p. 141-146 (1), p. 428-434(3).Gibt es eine aromunische Kunst?;Salzburg 1984; p. 29-41.DieDruckerei von Moschopolis, 1731-1769. Buch-druck undHeiligenverehrung im ErzbistumAchrida; Wien 1996; p. 256.Aromâniiîn era naþionalismelor balcanice;Bucureºti 1996; p. 132-152.Gedanken

zur Konfliktzone Makedo-nien;Frankfurt/M. 1998; p. 113-125.Protopiria lui Cavalioti - unù exemplarnicunuscut; Sud-Est 3 (33); Chisinãu1998; p. 42-48. Rumänisch -‚walachisch‘ - aromunische Stereotypeim ehemaligen Jugoslawien; Wien 2002;p. 103-118.

Dheftira parti

Tu dheftira parti a programlui fu unùspectacolù artisticù la cari cântarâ pareiliPilisterlu (di Bucureshti) shi MushataArmânâ (di Kogalniceanu) cumù shisolistili: Zoe Gica, Aurelia Caranicu, FloriCostea, Ianula Gheorghe shi MirelaCiobanu (acompaniata la pianu di soatsaa ljei Carmen Bãlãshoiu). Spectacolu s-bitisi cu Dimandarea Parinteasca.

Fu multa dunjeaua la ARCUB;pistipsescu ca fura ma multu di 300 dioaminj.

Seara, dupa spectacolu, s-featsi una serata armaneascala restaurantlu Inter-Macedonia (iu nicuchirù eastiArmânlu Constantin Rudu) iucântã pareia Steaua di vrearideadunù cu Gica Coada.

***Luni, 17-li di Martsu, la

Facultatea di Isturie diBucureshti, Max DemeterPeyfuss tsânu conferintsa tilegendili sh- miturilji tsi urdinâân ligâtura cu Moscopole. Furâaproapea 100 di oaminji.Anamisa di elj: Matilda Caragiu,N.S.Tanasoca, N.Djuvara,N.Saramandu.

*****SPONSORLJI

a Galâljei „Premiili Omlu aAnlui - 2002“

Dima Grasu: 15.000.000lei

Lifteri Naum: 10.100.000Oani Nicolae: 2.000.000Tomitsã Nastu: 500.000Ionel Gheorghe: 3.500.000Iani Stavrositu: 2.000.000Yioryi Hagivreta: 1.000.000Zoe Carabash: 1.500.000Aurica Piha: 1.500.000Dumitru Piceava: 11.150.000

Lãi minduiri

Viniti dit-ântunicoasi locuri,Lãi minduiri tsi-nji umplu caplu,Arâspândescu pisti tutù mash-focuri,Sh-nji-ascuturâ nicurmatù tutù-truplu.

Ascultânda vecljili pirmisiSh-nâ culinda di-ficiori cântatâ,Lãi minduiri mi-alasâ fâr-diyisi,Tu-estâ lumi-arcatâ dipù-tu Datâ.

Tu somnu-nji

Tu somnu-nji apitrusitù di yisi,Pisupra-a suflitlu-nji nvirinatù,S-azvimturâ nicurmatù pirmisi,Ditù-chirolu di-anda io-fuiù amintatù.

Pritù ayri nãi sh-nilucrati câmpuri,Geanlu nji-alagâ pritùpustulù locù,Namisa di prici cu-verdzâ trupuri,Sh-ardi cu piri di-lãcrânji sh-di focù.

Alargu di vâsilia tâljeatâ,Suflitlu-nji âmplinù di-nfricushari,Zãgãdinda-aljiurea fârâ di-njeatâ,Sh-ashteaptâ vatra ti-ntrupushari.

Dumitru PICEAVA

Cântâtoarea Mirela Ciobanu (alù Cucotù)

10 Nr. 2/3 (32/33), 2003 - BANA ARMÂNEASCÂ

Observatii critice asupraistoriografiei române, grecesti si

albaneze.1) Prima datã am vizitat Moscopole în

1970, si pe urmã am fost acolo în 1985,1987, 1990, si în sfîrsit în 1994. Darcunosc locul si asezareaorasului din povestile pecare le-am auzit încopilãrie de la tatãl meu.Bunicul bunicii mele –THEODOR DEMETERTIRKA – s-a nãscut laMoscopole cu aproapedouã sute si patruzeci deani în urmã, în 1764.1

2) IntroducereMoscopole a fost si este un loc cu

oarecare renume. Asa se explicã cã înmod natural a atras în jurul lui fel si felde mituri si legende, atît de rãspânditeîn istoria balcanilor, unde romantismulformeazã întotdeauna corolarul traditiilornationale si revolutionare. Pe lîngãfaimoasa “Biblioteca de la Moscopole“,care a fost demascatã ca o legendã purãîncã de lingvistul german GUSTAVWEIGAND si pe urmã de istoricul grecGEORGOS LAÏOS, istoria renumiteitipografii de la Moscopole este un altexemplu pentru aceastã proliferare delegende si mituri. Renumele ei constã înfaptul cã a produs o întreagã serie foarteinteresantã de acolutii si vieti ale sfintilor(Vitae Sanctorum), în special a sfintilorslavi ca Kliment Ohridski, Naum si JovanVladimir.2

Dar mult mai mare este numãrullegendelor care circulã pânã astãzi înistoriografia despre Moscopole,indiferent de nationalitatea autorilor saude locul publicãrii.

Istoria satului de astãzi, Voskopoja înalbanezã, a fost studiatã de autori români,greci si albanezi, dar – în principiu – deautori care n-au fost istorici profesionali.

Numai ca exemplu mã refer la douãcomunicãri fãcute în Grecia în 1995 deun aromân si de un albanez, pe care îicunosc si personal, dar numele lor nuau importantã aici.

Unul dintre ei a insistat asupra fondãriiorasului de cãtre aromâni în secolul al15-lea. Nu pot decît sã mã îndoiescprofund de aceastã datã. Singurul izvorcare vorbeste despre o asa zisã

întemeiere a orasului este codexulMânãstirii Sf. Ioan Botezãtorul(Prodromos), acolo fiind vorba însã desecolul al 14-lea. Dar si aceastã datã estemai mult decît dubioasã. Sau credeti cuadevãrat cã aromânii – si în perioada

aceea cei mai multi au fostpãstori – au fost în stare sãpunã temelia unui oras în jurulanului 1350?

Pe urmã, numãrul locuitorilororasului în secolul al 18-lea afost estimat la 40.000.Revenim la aceastã chestiune.

Cu alt prilej se spunea cãîntemeierea“ orasului ar fi avutloc în timpul ocupatiei

otomane“ în secolul al 16-lea sau al 17-lea. Desigur, nu pot fi de acord cutermenul complet ahistoric de “ocupatie“otomanã pentru o perioada de jumãtatede mileniu!

Locuitorii au fost estimati de dataaceasta la numãrul de 50.000 în jurulanului 1720, si a fost vorba de “privilegiiimperiale“ emise de împãratul vienez,dar asemenea documente nu suntcunoscute pînã astãzi specialistilor.

Istoria satului Voskopoja de astãzi estede oarecare interes pentru istoricii grecica si pentru publicul grec în general. Darnu numai pentru greci. De asemenea,istoricii din România s-au interesat deaceste probleme, citez în parentezåVALERIU PAPAHAGI, ca si autori din Alba-nia ca, de pildã, istoricul de artã STILIANADHAMI sau dascãlul DHORI FALO.

Evident, toate pãrtile interesate auavantajele ca si defectele lor:

Grecii au acces la cele mai vechi traditiiscrise despre Moscopole, dar în gene-ral nu sunt dispusi a accepta toateimplicatiile faptului cã Moscopole a fostîn esentã un oras aromânesc. Destul deobiective sunt lucrãrile mitropolituluiIOAKEIM MARTINIANOS3 care a publicatcodexul manãstirii Sf. Ioan Prodromînainte de distrugerea sau disparitiaacestuia în perioada între cele douãrãzboaie mondiale si a distilat din acestizvor o monografie substantialã publicatãla Salonic în 1957. Cu precautie pot fifolosite de asemenea publicatiile unuicleric de pe Sfântul Munte, EVLOGIOSKOURILAS LAVRIOTIS4 , albanez de origine,pentru bogãtia materialului prezentat.

Cãrtile unor autori ca SKENDERIS5 ,MICHALOPOULOS6 si GEORGIADIS7 sauGATSOPOULOS8 sunt de un oarecareinteres pentru istoria contemporanã, dartotusi de valoare redusã, nefiind scrisecu metodica profesionalã a istoricilor.

Românii pe de altã parte au tendinta dea supraestima etnicitatea aromânã aorasului fãrã consideratie pentru faptulcã modul de expresie al acestei culturiaromâne a fost în exclu-sivitate limbagreacã. Cu exceptia perioadei detabuizare a problemei aromâne de la AnaPauker pânã la revolutie, s-a produs multzgomot în jurul aromânilor, si s-au scrismulte si serioase lucrãri de lingvisticã,dar foarte putine de istorie si cu atît maiputine despre Moscopole. Nici lucrareaexcelentã a lui VALERIU PAPAHAGI din1935, “Aromânii moscopoleni sicomertul venetian în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea“ (Bucuresti 1935)cu o prefatã a lui IORGA nu este de fapto monografie a orasului Moscopole sinu contine decît zece pagini despreasezarea geograficã, numele si populatiaMoscopolei9. Aceastã lipsã a istoriogra-fiei românesti are cauze multiple. Pe deo parte, istoricii români nu au la îndemânãizvoarele pentru istoria Moscopolei, iarpe de altã parte se dovedeste cã estemult mai usor de-a promova legendenationaliste prin articole mici sinedocumentate decât sã oferi cititoruluio monografie serioasã bazatã pe surse10 .

Si prietenii nostri albanezi sunt foarteinteresati în istoria localitãtii albanezeVoskopoja care secole de a rîndul avearelatii foarte strînse cu împrejurimilelocuite partial de albanezi (spun partialpentru cã satul Shipska, Ipischia înizvoarele grecesti, pânã astãzi este locuitexclusiv de aromâni). Desigur, colegiialbanezi sunt foarte bine informati asuprarãmãsitelor de azi din faimoasa istorie aMoscopolei (mã refer la sursele materi-ale), dar în general nu au acces laliteratura publicatã în altã parte, în Grecia,România sau aiurea. Istoricul de artãSTILIAN ADHAMI, al cãrui nume neaminteste de o renumitã familiemoscopolitanã din secolele al XVIII-leasi al XIX-lea (autorul lexiconuluitetraglos din 1802, DANIIL MIHALI HAGIADHAMI, i-a apartinut) a publicat în douãeditii – 1989 si 1998 – o monografiedespre Moscopole si monumentelesale11 .

(Continuari tu numirlu yinitoru)

Max Demeter PeyfussMituri si legende despre Moscopole.

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (32/33), 2003 11

Rep- Nu easti lucru lishorù ta s-adariunâ bâsearicâ, di iu aestâ mirachi, câlipseashti s-ai shi mirachi nu mashpâradz ta s-adari unâ bâsearicâ?

T.S.- Tu anlu 1940 la cutrimbureareamari di locù, bâsearica veaclji diHagilarea câdzu shi di atumtsea tahatutù s-aduna pâradz s-adarâ altâbâsearicâ shi tutù nu agiundzea pâradzljishi ashi vini arada câ Dumidzã mi pitricumini ta s-adar aestâ bâsearicâ tiArmânjlji di Hagilarea.

Io mi feciù Hagilarea shiatumtsea anda mi feciù nuavea bâsearicâ ân hoarâ.Bânai 20 anj Hagilarea,deapoaia vinjù la sculiiBucureshti ama minduirea uaveamù tutù aclo. Câti orinidzeamù la vârâ aradâ,numtâ, pâtigiuni i angrupari,dunjeua nu avea unâ bâsearicâ ân hoarâiu s-li adarâ tuti aesti arãdz. Tu mintiaveamù aestu lucru, Dumidzã ânjideadi shi aestâ minti ama shi pâradzshi ashi apufâsii s-adarù bâsearica, nuti mini, ama ti hoara tutâ, ti armânami,ta s-adunâ Armânjlji din hoarâ, câ s-avea arâspânditâ.

Rep - Eshtsâ unù omù acâtsatù cuemburlâchi tu ma multi dumeni ama nutsâ agârshishi hoara shi vrushi s-adariunù lucru tsi s-armânâ ti daima.Bâsearica fu ayisitâ tu dzua di 29-li diYizmâciunù, anlu 2002, cându s-adunarâ Armânji tsi s-featsirâ Hagilareaama shi di iutsido. Cumù âlji duchishioaminjlji?

T.S.- S-avea adunatâ armânami diiutsido shi haraua a mea fu multu mamari câ-lji videamù tuts hârioshi. A, câ,haraua a mea fu niheamâ tu aumbrâ câbashi tu atsea dzuâ muri unù lalâ di ameu tsi trâdzea di ma multu chiro. Vahiashi vru Dumidzã ta s-nu moarâ pânânu fu ayisitâ bâsearica shi sh-deadisuflitlu bash tu atsea dzuâ, ta sâ-lji sifacâ tuti arãdzli tu bâsearica din hoarâ.

Io u voi multu hoara, câ aclo criscuishi armasi tu inima a mea, am multâsoii aclo.

Rep - Fu un lucru tsi vrushi s-lu adariti hoara a ta iu ti amintashi. Tsi adutseriaminti ai ditù anjlj a ficiuramiljei di hoaraiu criscushi?

T. S - N j i - a d u c ùaminti cu mari harauâdi anjlji a ficiuramiljei.Eara altu chiro, noifumù anvitsats camacu zorea di njits nu ca

tinirlji di adzâ tsi li au tuti andreapti. Noilji-agiutamù pârintsâlji la tutiputâ, la oi, latuti huzmetslji shi fumù bâgats pi lucru dinjits. Tu idyiulù chiro fumù criscuts cutinjii ti atselji ma tricuts, cu fricâ, nuadramù itsi vreamù noi. Ca ficiuritsearamù vahi shi cârtilivoshi vârâ oarâ amaaveamù multâ tinjii andicra di pâpânji, difratslji ma mãri, di lâlânji, eara altu chiro.Lipseashti s-lâ pirmitusimù a tinirlorù diadzâ cumù criscumù noi cu arãdzli anoasti, câ criscumù sânâtoshi tu minduiri

shi ashi putumù di anichisimù tubanâ, noi Armânjlji.

Rep- Cându fudzishi din hoarâ?T.S- Dupu tsi bitisii liceulu

Babadag, vinjù Bucuresti ta s-daula ASE-sectsia economie agrarâ. Anoshtsâ vinirâ shi elji ta s-himùdeadunù shi ancupârarâ casâBucureshti. Lucrai prota ca direc-

tor la IAS Mogoshoaia shi cându s-featsiprivatizarea, agiumshiu nicuchirù. Tora uampârtsâi tu ma multi fermi cu ma multiprofili shi lucredzù cu oaminjlji a melji. Potùsâ spunù câ s-dutsi ghini lucurlu. Shi a câfudzii din hoarâ caftu ta sâ-nji prâxescufumealjia tu spiritlu armânescu. Ficiorlji amei, am unâ featâ shi unù ficiorù, u acâtsarâmaia tsi muri la 94 di anj, Dumljiartu, eljizbura armâneashti cu maia. Io shedù cupârintsâlji a mei shi sigura câ ficiorljizburãscu cu pâpânjlji armâeashti shi pisti tutùiu nidzemù la arãdzli arâmneshtsâ âlji lomùcu noi shi lâ au hari cântitsili, giocurliarmâneshtsâ. Âlj voiù multu Armânjlji, mihârsescu multu anda s-adunâ armanamea, livoi multu adetsli, arãdzli, sârbâtorli. Mihârsescu câ s-adarâ shi aua Bucureshtiadunãri armâneshtsâ. Sutsata CulturalâArmâneascâ ari activitati, easti ghini s-nâtsânemù, s-himù aproapea. Ghini easti s-adarâ câtù ma multi adunãri, spectacoli lacari s-yinâ câtù ma multsâ tiniri câ eljilipseashti s-ducâ adetsli ma largu. Câ eastiamârtii ta s-chearâ aestâ musheatâ traditsii.Minduescu câ traditsia a noastrâ easti numash musheatâ ma shi sânâtoasâ, cuprintsipii morali multu buni.

Rep-Tsi mindueshtsâ tini câ lipseashti s-adarâ Armânjlji ta s-dishteaptâ. Avemù noiArmânjlji unù yinitorù?

T.S. –Avemù, sigura câ avemù. Nulipseashti s-nâ aspâremù, s-avemù umuteacâ va s-hibâ ghini. Prota lipseashti

informarea câtù cama bunâ aArmânjlorù, a tinjirlorù di adzâ carinu para shtiu cumù eara ma nintiArmânjlji. Lipseashti sâ-lji ânvitsãmùtinirilji tsi easti fumealjea armâneascâshi isnafea armâneascâ. AArmânjlorù s-nu lâ hibâ arshini, câmultsâ di tiniri s-ascundu. Io pistitutù iu negù, shi tora cându hiu mari,prota lâ dzâcù a atsilorù tsi vorù s-adarâ afaceri cu io s-nu lâ hibâ fricâca io escu Machidonù, Armânù shiescu serios, ânji tsânù zborlu. Shivoiù s-himù câtù ma units. Am iounâ moabeti: a câ himù putsânji, s-himù pisti tutù, s-ducheascâ câexistãm.

Rep – Tu soni mini tsâ dzâcùhiratimati câ bitisitù ghinipâzârâpserli ti clublu Steua, tsi eastidimi tut tu mâna a Armânjlorù. S-tsâ da Dumidzã sânâtati, vreari shis-pots s-adari nica multi lucri ti taifaa ta shi ti armânami!

T.S. Multã sãnâtati la dzâc la tutãarmânamea, s-hibã cu multã tinjie!

Aurica PIHA

Di zborù cu Teia Sponti,ctitorù a bâsearicâljei Stâ-Mâria

ditù hoara Hagilarea.

Steaua Bucureshti Njercuri, 15-li di Sumedru, pareiadi fotbal Steaua Bucureshti, a curipatronù easti Armânlu Gigi Becaliiara Teia Sponti easti actsionarù,amintã mecilu returù cu pareiainglizeascâ Southamton, cu scorludi 1-0 shi tricu tu doilu turù acupâljei UEFA. Lâ urãmù ambârea-tsâ sh-tu meciurli ditù yinitorù.

12 Nr. 2/3 (32/33), 2003 - BANA ARMÂNEASCÂ

Zborlu alu Dumitru PiceavaMa nâinti ta s-vâ spunù ndoauâ zboarâ

ligati di aestu mari evenimentu ditù istoriaa Armânjlorù voiù ca, tu numa a meacumù sh-tu numa a ntreagâljei parei aConsiliului di cumânduseari a SutsatâljeiCulturalâ Armâneascâ, s-vâ efhãristu-sescu ti buneatsa shi mirachea tsi li avutùvoi tuts ta s-yinits aoatsi, la aestu mu-sheatù restaurantu - Casa Albâ -, iunicuchirù easti Armânlu Nicu Caramihai,shi s-hits ningâ noi tu aestâ dzuâ ahoryeadi mari sârbâtoari a miletiljei a noastâarmâneascâ.

Dzua Natsionalâ ali unâ mileti, ali unânatsiuni, va dzâcâ, nu easti altutsiva

dicâtu yiurtisirea a unui mari evenimentu,ali unâ mari faptâ dit istoria a atsiljeimileti.

Dzua Natsionalâ a popului armâneascueasti dzua di 9-li di Maiù, dupâ vecljiulùcalindar icâ 22-li, di Maiù, dupâ nãulucalindarù. Tu aestâ dzuâ mileteaarmâneascâ tinjiseashti sh-yiurtiseashtimarli evenimentu dit isturia a ljei tsi futu dzua di 9-li di Maiù 1905.

Atumtsea Sultanlu Abdul Hamid doiludeadi unù Irade pritù cari s-pricunushteacâ Armânjlji suntu unâ mileti ahoryea shilâ si dâdea tuti ndrepturli tsivili, cari liavea shi alanti milets nimusulmani ditùtutâ Amirãriljea Nturtseascâ.

Nica ditu ahurhitâ Armânjlji deadirâ unâmari importantsâ a alushtui Irade sh-tiatsea, tu alantu anu, 1906, reprezentan-tsâlji a comunitãtslorù armâneshtsâ loarâapofasea ca: “Ti adutsearea aminti shica semnu di pricunushteari sh-di besâtsi miletea armâneascâ li pâstreadzâ tiSultanlu (Abdul Hamid II), va s-yiur-tiseascâ cafi anu dzua di 9-li di Maiù”.

Lipseashti sâ si shtii câ pricunushteareaa Armânjlorù ca mileti ahoryea di cãtrãAmirãriljea Nturtseascâ ditù anlu 1905nu fu faptâ pi virisii mea pi thimeljlu aliunâ mari curbani faptâ di cãtrã tutâArmânamea.

Sh-va s-adutsemu aminti aoatsi alumtash-curbanea fapti di Pitu Guli, atselu carifu caplu a Armânjlorù tsi s-mutarâ con-tra a Turtsâlorù tu anlu 1903 sh-cariagiumsirâ di adrarâ ti 10 dzâli Ripublicadi Crushuva.

Elji avea tu mindueari ta s-thimiljiu-seascâ unu stat (Machidunia) “ndreptupi printsipii multinatsionali shi tsi s-aibâ ca thimelju ndrepturi isa ti tutimiletsli”. Aesti ahoryea idei nu puturâta s-hibâ bâgati tu practichii ti furnjia câtu atsea alumtâ Pitu Guli chiru, deadunucu ntreaga a lui parei di vârâ 400 dialumtâtori armânji.

Dupâ aestâ alumtâ ama Turtsâljiduchirâ câ featsirâ unâ alatusi cuArmânjlji, atselji tsi eara luyursits ca unupopulu tsi multu u tinjisea amirãriljeanturtseascâ, shi ahurhirâ ta s-lâ daniscânti ndrepturi pritu cari shipricunushtearea a loru ca miletiahoryea, pritu Iradelu ditu anlu 1905.

Lipseashti s-aspunemu câ ti amintareaa alushtui Irade, pi ningâ curbãnjlji faptidi Armânji, featsirâ gairets diplomatitsish-niscânti stati ivrupeani ditu cariadutsemu aminti: România, Ghirmânia,Italia, Austro-Ungaria, Rusia sh.a.

Cu tuti aesti agiutoari ivrupaeni,pricunushtearea a natsionalitatiljeiarmâneascâ pritù Iradelu dit 9-li Maiu1905 dusi tu Gârtsii, cumù sh-laPatriarhia di Fanar la unâ apandisiznjisearicâ, vâtâmâtoari, turbatâ meti.

Cu aestâ apuhii criscu multu actsiuneaa cetilorù gârtseshtsâ di andartsâ, a curilâ câdzurâ curbani preftsâ, dhascalji,ama shi populatsii armâneascâ imirâ diaradha tu unu numir di vârâ 400 di inshi.

S-nu agârshimù câ ti apârarea ahorlorù armâneshtsâ di andartsâmutarâ caplu ma multi parei di Armânjicumândusiti di Yioryi Mucitani, ColaNicea, Mihali Handuri, Teguiani sh.a.

Tu atselù chiro vitsinjlji a Machidu-niiljei, Gretslji, Arbineshlji, Sârghilj shiVâryarlji nu apruchea ideia ali unâautonomii a Machiduniiljei, cu ahâtù mapsânù independentsa a ljei.

Elji nu avea tu mindueari altutsiva dicâtâmpârtsârea a Machiduniiljei shi aestulucru lâ fu axitù pân tu soni tu anlu1913, dupâ pulematli balcanitsi, pritùtratatlu di irini di Bucureshti.

Atumtsea, Machidunia fu âmpârtsâtâtu patru pãrtsâ a statilor vitsini sh-tutindrepturli tsi li avea amintatâ Armânjljitu anlu 1905 furâ chiruti.

Maca anlu 1905 fu ti Armânji unù anùdi mari ghineatsâ sh-di mari importantsâti pricunushtearea a loru ca miletiahoryea sh-ti amintarea a ndrepturlor aloru, anlu 1913 easti luyursitù anlu cariadusi nai ma marea taxirati aArmânamiljei.

Iavea ti tsi ari ashi di mari importantsâti Armânji dzua di 9-li di Maiu 1905,dzua cându elji furâ pricunuscuts camileti ahoryea. Ndrepturli tsi li amintarâArmânjlji atumtsea furâ di mariimportantsâ ti elji a câ eali tsânurâ unchiro di mash 8 anji.

Aesti ndrepturi, amintati tu anlu 1905

DZUA NATSIONALÂ AARMÂNJLORU

Dumânicâ, 25-li di Maiù, SutsataCulturalâ Armâneascâ di Bucureshtiandreapsi yiurtisearea a DzuâljeiNatsionalâ a Armânjlorù la restaurantulù“Casa Albâ”, mardzinea di câsâbã, tuPâdurea Baneasa.

Ti importantsa a alishtei dzuâ zburârâDumitru Piceava, prezidentul a“Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ” shiprof. Ion Cardula, prezidentulù a Sutsa-tâljei “Comunitatea a Armânjilorù”.

Programlu s-dusi nâinti cu unù specta-colù di muzicâ armâneascâ cu pareili“Boatsea a Pindului”, “Pilisterlu” shi“Shopatlu”, cu solishtsâlji, MariaAndon, Zoe Carabash, Vasile Topa,Nicu Bracea, Yeanula Yioryi, AureliaCaranicu, Nicu Grameni shi GicuCoadâ.

Actorlu Eusebiu Shtefãnescu prezentãmomenti di hazi. Eara vinits oaspits diConstantsa reprezentantsâ di la“Giunamea Armâneascâ”. Standul cucãrtsâ, caseti shi CD-uri cu muzicâarmâneascâ avu mari suctsesù.

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (32/33), 2003 13shi chiruti tu anlu 1913, nu puturâta s-hibâ xanaamintati nitsi adzâ dupâaproapea unâ sutâ di anji.

Ti aestâ furnjii Dzua di 9-li Maiu,luyursitâ nai ma mari dzuâ a miletiljeiarmâneascâ, fu tinjisitâ sh-yiurtisitâdi comunitãtsli armâneshtsâ dituatselu chiro sh-easti tinjisitâ sh-yiur-tisitâ sh-tora di aproapea tuti comu-nitãtsli armâneshtsâ dit chirolu anostu. Prota oarâ yiurtisearea aDzuâljei Natsionalâ a Armânjloru s-featsi, niofitsialu, tu murmintsâljarmâneshtsâ di Bituli tu 21-li di Maiùanlu 1989 di cãtrã sutsatili “FratsljiManaki” di Bituli shi Sutsata PituGuli di Scopia.

Ufitsial, yiurtisearea la data di 23-lidi Maiu a Dzuâljei Natsionalâ aArmânjlorù ahurhi sâ s-facâ dit anlu1991, di cându elji, Armânjlji dit Rep.Machidunia, furâ pricunuscuts caetnii ahoryea prit naua Constitutsii aalushtui cratu. Dupâ Armânjlji ditùMachidunii Dzua Natsionalâ aArmânjlorù ahurhi ta s-hibâ tinjisitâsh-yiurtisitâ sh-di comunitãtsliarmâneshtsâ dit alti craturi iara ditùanlu 1999 fu tinjisitâ sh-yiurtisitâ,niofitsialù, sh-di comunitãtsliarmâneshtsâ di România.

Sutsata Culturalâ Armâneascâyiurtiseashti adzâ Dzua Natsionalâa Armânjlorù ti patra oarâ shi avemùnãdia câ di aoa shi-nclo, cafi anù vanâ adunãmù ta s-tinjisimù shi s-yiurtisimù dzua a noastâ sâmtâ,Dzua Natsionalâ a Armânjloru.

Haristo multu câ mi-ascultatù sh-Dzua Natsionalâ a Armânjloru cusânâtati, cu harauâ sh-cu ambârea-tsâ!

Dumnidzã s-u vluiseascâArmânamea!

Armânjlji di Constantsa u yiurtusirâtu dzua di 23-li di Maiù DzuaNatsionalâ cu unù Simpozionù shi unùspectacolù andreapti di inimartsâljitiniri di la Giunamea Armâneascâ.Simpozionlu s-tsânu nâinti di prândzula Muzeulu di Artâ popularâ iu eastidirectoari d-na Maria Magiru. Prezen-tarâ comunicãri multu interesantit i n i r l j ia n v i t s a t sa r m â n jM a r i a n aBara, AlexGica, scrii-torlu sh-ese-istul GeorgeV r a n a ,p r e f t u la r m â n ùB o g d a nPapacosteashi altsâ. Atutulorù lâd e a d idiplomi dipart icipariConf. univ.dr. Constantin Grasu - Director aColegiului Universitar de Institutori shiBiroticã - Universitatea OvidiusConstanta. Eara vinitù shi consulu aliGârtsii shi oaspits di la SutsataCulturalâ Armâneascâ di Bucureshti,cu prezidentul Dumitru Piceava.Dupu simpozion fu promovatâ unânauâ carti di Victor Ceara shi s-featsivizita tu muzeu tu sãljiurli cu exponatiarmâneshtsâ. Seara cama di 600 diArmânj vinirâ s-veadâ spectacolu dicântitsi, poezii shi coruri armâneshtsâtsi s-tsânu la Sala a Sindicatilorù, cusolishtilji Aurelia Caranicu, HristaLupci shi Gicã Coadâ - sh-ansamblurliIholu, Pilisterlu, sh-Musheata Armânâ.

Spusirâ poezii ClarissaCavachi, Aura Pasha, Vic-tor Ceara shi ficiuritslji dila cursurli facultativi pilimba armâneascâ. Specta-colu fu prezentat diEleonora Iorgoveanu. Dupuspectacol gimbu-sha s-dusininti la restaurantul Selectiu cântarâ Hrista Lupci shipareia Iholu.

Shi Armânjlji diSarighiol u yiurtusirâ laelj ân hoara DzuaNatsionalâ.

“Boatsea a Pindului”

IDISEA (MESAJLU)a Guvernului ali Românii pitricutù a

Armânjilorù ditù Republica Machiduniacu apuhia a Dzuâljei a loru Natsionalâ.Hilji ali Crushuva, atsea tsi dutsi ninti

adetsli culturali ali Moscopoli, furâ nu mashalumtâtori livendzâ ti libertati ama shioaminji politits shi di culturâ cu anami.

Multsâ di elji sh-adrarâ studiili la liceulromân di Bitola, cari agiutã la ncljigarea aconshtiintsâljei a lorù natsionalâ, studii tsi-shi li dusirâ ninti deapoaia cu suctses tuuniversitãtsli ditù România. NicolaeBatzaria, autorul a niagârshitilorù“Pârâvulii”, atselù ma avdzâtù shi mavrutù scriitorù a Armânjilorù, agiumsicunoscut România ca Mosh Nae, vrutùdi ficiurits ca un dealithea papù ti “Pirmithilia lui di malmâ” shi ti giumbushlâchili alùHaplea.

Pictorlu Nicola Martinovski shi-featsi shielù studiile Bucureshti shi agiumsi decanlua picturâljei machiduneanâ, reprezentân-dalui cu suctses vâsilia la Bienalili diVenetsia.

Ashi cumù shtits, România shi vâsilia avoastâ avurâ nai ma buni ligâturi nica di laspunearea tu anlu 1991 a independentsâ-ljei, cari asiyuripseashti dizvultarea simfunâa tutlorù culturlorù ditù aestu statù.Ânchisimù aproapea tu idyiul chiro pi caleaa democratsiiljei tinjisimù idyili valori shiavem aproapea tutù atseali problemi, protaatseali ligati di alâxearea a minduitâljei shideapoaia anaghea ti crishtearea a borgiljeia sutsiitatiljei tsivilâ.

Armânjilji di iutsido furâ unù factorù diprodù (progres). Tora easti ananghi vahima multu ca vârnâoarâ sâ-shi ufiliseascâhãrli di bunji nicuchiri ti dizvultareaicunomicâ a vâsiliilorù iu bâneadzâ ta s-adarâ tu Balcanji clasa di mesi, a curithimeljù furâ shi tu etili tsi tricurâ. Himùcândâsits câ prezentsa a Armânjilorù cavector icunomic shi cultural va s-agiutâ shitu yinitorù la ânvârtushearea a ligâturlorùdi bunâ vitsinatâ tu Balcanji. Cata cumùshi-tu anjilji di ma nâpoi, statlu român vas-andrupascâ cu tutâ vrearea gairetsli avoasti ti tsânearea shi dizvultarea aaveariljei culturalâ, ti adrarea a unâljei elitâmisticatâ tu aestu lucru, prit darea di bursidi studii ti tinirilji armânji. Tutnâoarâ va s-dutsemù ninti cilâstâsirli pi ninga alanti statibalcanitsi soatsi ti tsânearea tu banâ shidizvultarea a yishteriljei culturalâ aArmânjilorù.

Crushuva – 2003Dzua natsionalâ yiurtisitâ di

Armânjlji di Constanta

14 Nr. 2/3 (32/33), 2003 - BANA ARMÂNEASCÂ

Cafi unù insu pritù a curi vini curâsândzâ machidunescu, la avdzârea azborlui Machidunia, treamburâ ca unâcoardâ teasâ la maximumù.

Machiduniaeasti legendâ,dureari shiâ n v i r n a r i ,arâzgâ, amashi unâ mul-tsâmi di thimi-siri, nai mamulti tradzitsi.

Andamuseaa noastâ – ti adoaua oarâ –cu Machidu-nia fu unâ marih a r a u â .C u n u s c u t a

parei folcloricâ “Mushata Armânâ” fucâlisitâ tu Machidunii la FestivaluInternatsional di Folclorù “Mulovishti –2003, tu chirolu 9-10-li di Agustu. Cumari curbani tinjisimù aestu actucultural. Shidzumù Bituli, unù musheatùcâsâbã, iu s-aflâ unâ thâmâsitâ tsitatiromanâ, Heraclea, cu niscânti mozaicurimultu musheati. Tutù aoa s-aflâ Liceuluarmânù, Bisearica Constantin shi Elenacumù shi murmintulù armânescu iusuntu ngrupats Armânji di mari giunamica cumù furâ: C. Belimace, ApostolMãrgãrit, Manakia etc. cumù shi paplua bunlui a nostu oaspi, CorneliuDida, Mihai Ianachi Dida -amintatù Magarova tu anlu1828 shi vâtâmatù tu anlu 1906-, pi a curi cheatrâ eara unùemotsionantu epitafù:

Nâ lacrimâ di jali,Virsatâ la cimitirù,Câ vâtâmatù ân caliTrâ noi câdzutù martirù.Aestu epitafù nâ spuni di tuti

tragediili shi durerli aArmânjlorù. La bâsearicaarmâneascâ di aoa, GeorgeDima, solistu, ama tu idyiulùchiro shi preftu, tsânu unâemotsionantâ slujbâ piarmâneashti (deadunù cu protlupreftu armânù, SashuYerândã), dishtiptã tu suflitli a noastisentimenti di anãltsari, di ahândoasâpirifanji. Deapoia seara, tu 9-li diAugustu, fu dishcljidearea a Festivalui(multu ghini andreptu shi organizatù) la

cari loarâ partiparei folcloritsi ditùGârtsii, Albania,Vâryârii, România

(pritù Musheata Armânâ) shi ditùMachidunii. Deadunù cu noi furâcunuscutslji cântâtori armânji Zoe Gicashi Yioryi Caraolan cari mâyipsirâ publiclucu cântitsli a lorù deadunù cu PuricheaZaharica, gâidâgiulu Ferdu, George Dimashi Sorin Dincã.

Alantâ dzuâ, pareia Musheata Armânâcântã shi giucã la Mânâstirea Ayea Anashi iu s-hârsirâ di unù mari suctsesù.Aoatsi ama s-tihisi unù lucru ahoryea: unâparei di cântâtori armânji ditù Gârtsii, cari,di cara cântarâ unù cânticù armânescuahurhirâ ta s-cântâ unlu gârtsescu sh-deapoia, di cara-lù bitisirâ, ahurhirâ unùaltu cânticù, tutù gârtsescu. Atumtsea,unlu di organizatori (unù Armânù cusândzâ di dealihelui bârbatù) smulsimicrofonlu ditù mâna a cântâtorlui tifurnjia câ tu locù s-cântâ machiduneashti(armâneashti) cânta gârtseashti, lucru tsifeatsi s-hibâ cârtits multsâ dipartitsipantsâ la spectacolù. Ama aestulucru nitinjisitù fu tricutù cu videareaayonjea shi tutù spectacolu tricu cu ghini.

Ti niscântsâ di noi ama, partea nai maemotsionantâ fu turnarea câtâ casâ pritùGârtsii, ma ghini dzâsù pritù Machiduniagârtseascâ. Emotsii mãri nâ apitrusirâ, caunù arcu pisti chiro – noi, nipotslji aatsilorù tsi fudzirâ di aoatsi cu dzãts dianji ma nâinti, nâ turnãmù la zârtsinâ.Protlu câsâbã fu Florina: musheatù,curatù iara tu nanstânga a lui s-aflâ

cunuscutulù muntiKaimaciulac di caris-leagâ ahâti timisirishi yisi. Deapoia nâdusimù câtâ horli apâpânjlorù a noshtsâ:Cândrova shiGramaticova. Nâd â n â s i m ùGramaticova. Tuaestâ hoarâ di muntis-amintã gâidâgiulu anostu Ferdu. Cândufudzirâ pârintsâlji alui elù avea trei anjishi iavea-lù

turnânda-si tora lazârtsinji dupâ 70 di

anji. Aoatsi, aestu omù, bânã nai ma mãriemotsii. Ditù nai ma marli shicâgi agiumsinai ma tâcutlu di cara-shi vidzu casapârinteascâ shi s-andâmusi cu lâlânjlji shiteta shi cusurinlu a lui. Cându-shi vidzuteta âlji si pâru câ u vidzu mama a lui shi

aestu lucru lu surpã. Nu mata putea sâzburascâ. Aoatsi nâ aflãmù aproapea tutssoia. Nicolae Butcaru sh-aflã soia, io miandâmusii cu soia di partea a mamâljei amea iu s-afla shi unù aushù di 94 anjicari ahâtù chiro câtù shidzui ningâ nâsplâmsi niacumtinatù; Shi nicuchira a meash-aflã soia di partea alù Caratana shiMushi. Fu unâ xanaaflari, unù arcu pistichiro cu locurli natali, cu soia a noastânividzutâ vârâoarâ.

Fu tsiva ca tu mãrli piesi di teatru antic.Videarea fu shcurtâ shi duriroasâ shi cupishminâpsiri shi cu lãcrânji ntroclji nâdispârtsâmù, vahi ti totna.

Fudzimù câtâ Vudena (Edessa) iu shiaoa nâ andâmusimù cu soi nividzutâpânâ tora. Di Vudena anchisimù câtâsinurlu cu Vâryâria sh-câtâ casâ,avândalui tu noi timisiri shi bânãri carinu va s-hibâ agârshiti vârâoarâ.

T us o n iputemùsâ spu-nemù câs i m i -n ã m ùu n âs imi t sâsânâtoasâa folclor-lui armâ-nescu tuloclu aBalcanlui,a r m â -nândalui multu figurats (impresionatsi)di mushuteatsa a hoarâljei Mulovishti,unâ stulii (podoabã) a arhitecturâljeiarmâneascâ, cu atseali casi ahoryea tuBalcanù, cu acupirâmintulù ditùpishtireali (ploaci), cu sucãchi strâmti,hoarâ cari unâoarâ avea 700-800 di casi,ca niscânti cuiburi di vulturi, iara adzâma suntu mash vârâ 30 di fumelji.Idyealui ca tu hoara Gramaticova avuiùunâ dureari mari tu suflitù: mushatili horimachiduneshtsâ s-astingu iara populatsiaarmâneascâ s-aflâ tu nâ vârtosu protsesùdi asimilari.

Machidunia, vrearea a mea, andamuseacu tini nâ umplu suflitlu di harauâ sh-nâânvârtushe cândâsirea câ oaminjlji a tãljinu va s-chearâ vârâoarâ.

(Haristo a d-lui primar Dinu Traian ditùM. Kogãlniceanu shi a d-lui StelianDutsu ti agiutorlu datù ta s-agiundzemùla aestu festivalù).

Wily Wisoshenschi.

ARCU PISTI CHIRO

Armâni di Kogãlniceanu tu sucachi di Mulovishti

Pero Tsatsa, ancâlarùpi-unù murgu calù

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (32/33), 2003 15Sâmbâtâ, 3-li di Maiù,S u t s a t a„Machedhonia“ aGretslor tsi bâneadzâ Viena, lji-avuoaspits membrilji a Sutsatâljei Culturalâa Vlasiotslorù di Larisa, ditù Gârtsii.Scupolu fu adrarea ali unâ Sutsatânamisa di hoara Vlasti (Gârtsii) shihoara Tattendorf (Austria). Tsi leagâaesti doauâ hori? Va s-dzâcù mash unânumâ – Dumba.Di fumealjea Dumbamultsâ di voi avetsavdzâtâ. ProtluDumba tsi agiumsiViena, atumtseacapitala aliAmirãriljea Austro-Ungarâ, SteryiuDumba eara ditùhoara Blatsi (nordulali Gârtsii), adzâ cunuma Vlasti. Ama,ma cunuscutlu diaestâ fumealji fuNikolaos Dumba,faptu la anlu 1830Viena, avdzâtùmecena maxus tulumea muzicalâ.Adzâ oaminjlji diBlatsi i Vlasti nu matau aduc di-amintiorighinea a lorùarmâneascâ. „Ma s-earamù aua shi 150di anji, tuts aua va sâzbura armâneashti“ ânj dzâsi unù bunùoaspi cându nâ dusimù Sâmbâtâ searala andamusea cu Blaciotslji. Sh-dealiheaeasti câ di vârâ 150 di anji limbaarmâneascâ s-asteasi tu aestâ hoarâ,tsi ari datâ mãri numi tu AmirãriljeaAustro-Ungarâ – Puljiu, ConstantinBelju (protlu tsi lo titlu di baron),Dhodhoni sh-nu dipù tu soni Dumba.Poati tamam di itia alishtei astindzeri alimbâljei, a identitatiljei armâneascâ,reprezentantsâlj a Blaciotslorù s-„agârshirâ“ sâ spunâ câ tuts aeshtsâmãri oaminji, cu cari nâsh suntu multupirifanji, suntu shi Armânji. Niscântsâ,cumù eara Nikolaos Dumba, nitsi nus-arshuna sâ spunâ câ easti„Cutsovlah“. Ma s-hii bunù patriot„elin“ i „romãn“ i poati sh-altâ mileti,nu va s-dzâcâ câ nu pots s-hii shi s-armânji sh-unù bunù patriot Armânù.Tut Nikolaos Dumba dzâtsea daima câ„easti ghini s-mutreshtsâ totâna malargu di gardul a tãu“. Ama, amârtii easticâ ti nâscântsâ aesti tuti armânù mash

zboarâ arcati!Sh-maca tu hoara Blatsi (Vlasti) sh-ariorighinea fumealjea Dumba, tu hoaraTattendorf di ninga Viena, fumealjeaDumba avea unâ favricâ di stranji, intratâcu chirolu tu avearea a primãriiljei dinhoarâ. Ama unâ parti di favricã fu

ancupâratâ di unãmultu miracljoanjimuljeari. Nâsâ alâxiatsea cumatâ difavricâ tu unâ turlii direstaurantu-muzeu, tsipoati s-hibâ vizitatùveara tutâ. Tu aesturestaurantu cu numa„Dumba Parck“ s-adunarâ Dumânicâdupu prândzuoaspitslji di Blatsi tsibâneadzâ Larisa cunicuchirlji shihuryeatslji diTattendorf. Di itia câsutsata anamisa diaesti doauâ hoari s-featsi ca unâ tinjiiadusâ a marlui mecenaNikolaos Dumba, fucâlisitù la andamusi shiprofesorlu MaxDemeter Peyfuss ticari sâ shtii câ ariânyrâpsitâ multu ti

Armânjlji tu Amirãriljea Austro-Ungarâ.Nâs shi spusi minduita di istoric sh-cuaestâ furnjii putumù s-avdzâmù ti protaoarâ la aestâ andamusi zborlu „vlah“(profesorlu Peyfuss zburâ gârtseashti)cându adusi di-aminti orighinea afumealjiljei Dumba sh-a ma multorùArmânji ditù Amirãriljea Austro-Ungarâ,luyursits adzâ „elinj“ i„românj“.Manifestarea s-bitisi cucânticlu sh-gioclu adusi di Blatsi-Vlastidi unâ tinirâ parei di feati shi ficiori.Ninti s-lu bitisimù zborlu lipseashti s-vâdzâcù sh-câ la andamusi vini sh-unstrinipot al Nikolaos Dumba, tsi bâneadzâadzâ München (Ghirmânii). Nâs nâ dzâsicâ maia a lui eara nipoatâ alù NikolaosDumba. Sh-tutù ditù idyea fumealjibâneadzâ adzâ Viena, inginerlu NikolaosDumba. Amârtii easti câ el nu putu s-yinâ la andamusi di itia câ eara fudzitùcu lucurlu ditù câsâbã, ama pitricu unãcarti di ifhãristiseari ti cãlisearea faptã.

Marilena Bara-Kahl

Andamusi namisa di Gretslji di Vienashi Armânjlji di Larisa

Vinjiri, 30-li di Maiù, la Teatrul IonCreangã di Bucureshti, Institutlu diEtnografii shi folclor ali AcademiaRomânâ (tsi fu agiutatâ di Sutsata diculturâ Macedo-Românâ, MusheataArmânâ di M. Kogãlniceanu shi, nu mapsânù, di Sutsata Culturalâ Armâneascâ)ândreapsi unâ searâ armâneascâ. Tuahurhitâ fu giucatâ piesa “Lali Nida s-ampuliseashti cu strânghilji”, andreaptâdi Toma Enache.

Tu doaua parti s-tsânu unù programùdi folclorù armânascu cu pareili “Boatseaa Pindului” (ditu cari cântarâ, ti ciudii,mash doauâ membri a pareiljei) shi“Pilisterlu” (di Bucureshti) cumu shi“Musheata Armânâ” (di Kogalniceanu).

Oaspi di tinjii tu spectacol fu cântâtorluCristian Ionescu di Constantsa. Tupartea a treia s-featsi promotsia a CD-ului “Tumbe, Tumbe” cu muzicâ veacjiarmâneascâ ditù arhiva a Institutlui diEtnografii sh-folclor ali AcademiaRomânã. CD-ulu s-adrã cu agiutor di laMinisterlu a Culturâljei sh-di la Fundatsia“Sâmta Ana” shi Sutsata di CulturâMacedo-românã.

Eara prezentsâ oaspits ditù R.Machidunia, Vitse-ministrulù aMinisterlui a Culturâljei, MelpomeniCornetti, prezidentulù a Uniunâljei aOaminjilorù di Teatru ditù Romania, IonCaramitru, tsi easti sh-prezidentu di tinjiia Sutatâljei di Culturâ Macedo-românã,

Lifteri Naum, prezidentulù aFundatsiiljei Sâmta Ana”, Directoarea aInstitutlui di Etnografii C-tin Brãiloiu,Sabina Ispas sh-tinira cercetãtoariarmânâ Iulia Wisoshenski, Daniel Bala dila Ministerlu di lucri xeani, prezidentul aSutsatâljei Culturalâ ArmâneascâDumitru Piceava sh-multsâ studentsâarmânji bursieri a statlui român.

Aestu spectaculù s-tsânu sh-tucâsâbadzlji Tulcea, tu dzua di Sâmbâtâ,31-li di Maiù shi Constantsa, tu dzua di1-lu di Cirisharù.

Lansarea a C.D-luiTumbe, tumbe

Murmintul al Nikolaos Dumbadi la Zentralfriedhof - Viena

Heracleea