rl*liftt&:.:'i.ri

'iii

SvEN HAssEL, pe numele siu real Borge Willy Redsted Pedersen, s-a

ndscut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, in Danemarca. La virsta de 14 ani

a intrat in marina comerciali, iar in 1937 Hassel s-a mutat in Germania

pentru a se inrola ca voluntar in armata. A luPtat pe mai multe fronturi,

fiind rnnit de mai multe ori. in cele din urmi, a ajuns la gradul de locorenent'

S-a predat trupelor sovietice la Berlin in 1945 5i qi-a petrecut anii urmitori

in mai multe lagire de prizonieri. A inceput sd scrie Pima sa carte, Legtanea

blestemalilor,irrinp ce era delinut. A fost eliberat in 1949, iar in 1951 s-a

ctutrtorit cu Dorthe Jensi:n, solia sa fiind cea care l-a incurajat str scrie despre

experienlele sale din r tzboi Legiunea blestemalilor ^

fost P'rblic t6'\n 1953

qi ecranizattr in 1987 sub titlul ,Frontul ter otii (Ihe Misft Bigdde)'in 1957,

Sven Hassel a rdmas paralizat 9i timp de doi ani s-a luPtat cu boala' DuPi

recuperare, ;i-a continuat activitatea de scriiror. in 1964 s-a mutat la

Barcelona, unde a triit pini la sfirqitul vielii. A murit la 21 septembrie 2012'

De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicat mai multe volume de mare

succes internajional, p rintre care: Legianea blestemapilor, BlindateLe mo4ii,

Camatazi de front, Gestapo, Imperi ul iadalui, Moatte 5i oiscol, Drum singeros

cdtre rno'rte, Curtea Mar\iald gi Comisad.

ii

{ll

$llrlr ll[$$ttBffiflil0]\l ffilllIR$

I

Edila a \ll-a

Traducere de

Momica Ntcurau

I

NEMIRA

Coperta. Adnan VASILE

Descrierea CIP a Blbliotecii Nationale a Romaniei

HASSEI- SVEN

Batalion de maD / Sven Hassel; trad. din limba englezS: Monica Neculau -

Ed- a 6-a. - Bucuresti: Nemira Publishing House, 2020

tsBN 978-606-43-0699-9

L Neculau, lvonica (trad.)

Sven Hassel

[,,IARCHBATTALION: MARCHBATAILLON

@ 1962 Sven Hassel/o 2012 Sven Hasseltstate

O Nemira. 1992. 1995, 1991 ,2o14,2016' 2o2o

Tehnoredactor: Maqda BITAY

LECTOT: MATiA TANASESCU

Tiparul executat de ARTPRINT SRL

Tel: 0723.13.05.02. e-mail: off i.e@artprint ro

Orice reproducere, totalS sau pa4iale,

a acestei lucrSri si inchirierea acesteicS4i

far; acordulsc s al editorului sunt strid intezse

si se pedepsesc conform Legii dreptului de autor

tSBN 978-606-43-0699-9

Irmanilo tu ilestinafie

sleuialiDifuenpa nu-i cbi'ar atit de rnare pe cit ar pu'

tea pdrea, d.eclard Barcelona Blom, scuipi'nd prin

oblonul tancului. Dupd cum Stipi, rdzboial cioi'l

din Spania l-am tnceput ca ,,miliciano" in Serzticios

EEecialesl. Cei b,inwipi cd ar aparpine coloanei a

V-a sau c-ar fi. fascisti eraw dusi, prin Calle dcl Atte

Maria, pin,i la zidurile abatorulwi. Nisipul era

intr-atit de uscat, incAt sugea imedi'at si'ngele, d'e

nw mai era neooie sd fie oAnturat dupd execapie'

Preferam sd-i tmpu;c,im saind tn picioare, dar wnii

se aruncau pe jos gi nu era cbip sd-i scoli. Mulpi

s triga u,Tr,iias c d Sp ania ! "

I Serviciile Speciale sau Siguranp Statului (n. tr.).

CAnd nayionali;tii lui Franco au pus tnina pe

rnine Si m-au tnrolat in Legiunea Strdind Eaniold,

am fost nevoit sd le demonstrez cd sunt un bun

gennan, luat cu sila de oamenii generalului repu'

blican Miaja. Am fost odrsat la cornpania a 3-a,

batalionul 2, dia care aoeau gulerul tunicii albas'

tru. Aici, fdcearn acela;i lucru ca la Seroicios

Especiales ale generalului Miaja, numai cd-i trnpug-

cam legapi de scaune, cu Eatele la noi. $i ei, ca 9i

ceilalyi, toL ,,Tr,iiascd Spania!" strigau.

CAnd a oenit sliiryitul rdzboiului, nu mai pridi-

deam cu atia rnuncd. La Barcelona, ii inghesuiam

in armele desLinate coidelor Si-i seceram cu m iLra'

liera, Eram ajwapi de patru escad'roane dc mauri,

apoi s-d. amestecd.t si polipia care tr,igea in moryi de

la un pas. Dupd cum oedepi, toati lumed murea in

acelaSi fel si ninteni nu era oinovat de nimic!

Ca sd dooede;ti cd etti bun pdtriot, trebuia obli'

gatoriu sd denunpi pe careoa. Judec,itorii republi-

cani ziceau: ,,Gura, porcwle!" cind vreun acuzat

incerca sd se apere: la dstilalpi, la napionaliSti, ju'

decdtorii ziceau: ,,Fleanca, porc de ciine!' Aici era

toatd dcosebirea!

- Destul deEre rdzboi! s,iri Micupul. Poztesteste

mai bine despre luptele de tauri pi despre frurnoa'sele gagi.ci scdldate in soare!

SVEN HASSEL batalion de marg

Barcelona isi frec,i pleoapele de parcd ar fi orut

sd alunge de sub ele imaginea singetoaselor execupii.

Se pomi sd oorbeascd ;i uitardrn pe loc Si gerul care

ne ardea obrajii, 9i troimele tngbeSatel acum nu mai

oed,earn. altceoa decit cerul albastru al Spaniei, nu

auzeam d.ecit ztuietul mtuziasmat al rnulpimii.

Chiar ;i T-j4, tancul rusesc in care ne aflam,

asculta, uitind cd nu mai are ulei; dudui'a tnceti';or

si-pi inchipuia cd' e un Ldttr, mare ;i negru.

Zdpada seinvineja gi se tnvolbura peste nemirginirea

stepei. Rafale de fulgi biciuiau tancurile ce se aliniaserd

intr-un qir compact de-a lungul a ceea ce ar fi trebuit si

fie o gosea. Echipajele se tnghesuiseri dedesubtul lor sau

se adiposteau pe dupi ele, in partea feritr de vAnt, prote-

jlndu-qi fegele de apriga mugciture a crivSgului.

Micupl se instalase sub tancul nostnr, un MK4; tot

acolo Porta igi confeclionase un soi de saltea gi cum statea

ghemuit semina cu o bufnili, avindul gi pe mlrunlelul

legionar, complet inghept, intre picioarele sale.

Impetuoasa noastrtr inaintare fusese opriti deodati,

f^r^ ca weo persoani sn-9i fi dat osteneala si ne explice

pentru ce; de altminteri, ni se rupea-n paigPe. Ce imPor-

tanti avea pentru noi dacl stim pe loc sau facem altceva?

Tot un drac, tot rezboi!

Julius Heide, care-si sipase o groapi in zdpadd, ne pro-

puse o paftidi de $eptice, dar aveam degetele prea inghelate

ca si putem line cinjle. Legionarul avea degerlturi grave

la mAini gi la urechi. Poma& care ni se distribuise plrea cd

face mai mult riu decAt bine. De altfel, Porta o aruncase

inci din prima zi, pretinzAnd ci pute a caca de pisici.

BitrAnul se apropie de noi suflAnd din greu. Sosea de

ia comandant. ScD meissert'ul ii \tneci de pe umir qi cizu

in zlrpadl, inainte ca proprietarul si-l fi aruncat singur.

- Ce-a vrut animalul ila? se interesi Pona, privindu-qi

degeriturile purulente de pe mdrm.

BitrAnul nu se grlbi cu rispunsul. Tacticos, incepu

si-9i tndese pipa, vechea sa pipn din lemn, cu cipicel de

metal, fabricalie proprie. Legionarul ii intinse bricheta.

Cea mai bunl bricheti din lume ce nu diduse niciodatl

greg. O confecqionase dintr-un tub de proiectil pentru

mitralierele a.a., iasci, o qandir[ de cremene 9i o bucati

din lama unui brici. ScXnteia aprindea iasca, bobul de

jdratic era, aproape invizibil noaptea gi nici cea mai cum-

pliti fununi nu-l putea stinge.

- Hai, zt-t , ce-a vrut? qi Porta scuipi neribdtrtor in

zlpadl.Micuiul se plesnea Peste coaPse ca si se mai dezmo4easci'

1 Marci de pistol-mitralieri, cu pat metalic rabatabil, calibru

9 mm (n. tr.).

SVEN HASSEL batalion de marg

- Christoase, ce frig! t9i freaci cu grryi obl'antl, carc

semina mai degrabi cu un vechi pergament decit cu o

piele omeneasci. Credef ci mai e mult pini-n primtrvarl)

- TAmpitule! rAnji Pona. Peste trei siptimAni e abia

Criciunul. CAt despre daruri, singurul pe care l-ai putea

c pita ar fi de la Ivan, sub forma unui gloni in scifArlie!

De sub vesta sa albe de camuflaj, BitrAnul extrase o

harti pe care degetele sale aproape rigide o intinsera di-

rect pe z padd. Arititorul murdar se opri in dreptul unui

punct de pe caroiajul hiniei.

- Uite, va trebui si ajungem cu plutonul ici-qa.

Ivit de dupl genila blindatului, Micuqul se clzni sd

descifreze numele local itilii.- Locul in care ne afldm acum se numegte Kotelnikovo,

explici BitrAnul, privindu-ne pe rAnd. E la 30 de kilome-

tri de poziliile germane cele mai indepirtate de Stalingrad.

lJ rmeazd, si pornim in direciia unei ageziri pe nume

Obilnoe qi sI vedem cam ce concentriri de trupe sovie-

tice au loc acolo; practic, e vorba de o misiune de recu-

noa$tere pe direclia Sarpa gi lirmul mirii. Daci

intoarcerea ne e tiiate, avem ordin si ciutim o legiturd

cu Armata a 4-a RomAni, care se afll la sud-vest de Volga.

Firegte, dac-o mai exista tn acel moment!

Pona izbucni in ris gi trase un pi4 zgomotos.

- Ia spune, Bitrine, care dintre voi doi s-a licnit: tu

ori animalul ila de cnpitan? Ivan nu-i nici prost, nici

chior! O si ne vadi maqinile de la gapte pos,te! Jinte mai

pricopsite nici cI se poate!

BitrAnul iqi frece berbia gi-;i miji ochii.

- Afle, beiete, c5, to^td, chestia-i cu dichis. in primul

rind, trebuie sr transmitem zilnic un mesaj radio

Corpului de armatd 9i, in al doilea rind - Bitrinul se

opri, scoase pipa din gurl 9i se scirpini cu mugtiucul

dupi ureche -, in al doilea rind, ziceam, ne inlolim tn

uniforme ruseqti 9i ne imbarcim in T-34-urile pe care i

le-am iulit lui Ivanl

- Asta-i sinucidere curati! siri Legionarul. Pni dacd

Ivan ne prinde in trengele lui 9i cu fundul instalat tn to-

racele personale cu stea roqie pe tureli, gtreangul ne paSte!

- Ba eu prefer la1ul unei morli lente in minele de

plumb de la Koltma!

- Aiurea! quieri printre dinlii Legionarul. Dacd te-ar

ldsa si alegi, afld ce ai intinde-o in pas alergitor pAni

dincolo de Cercul polar! Toate povegtile astea cu alesul

sunt ni$te timpenii! Te lupli pentru viali, otic|t t fi et

de amirAti Ei de plduchioasn! E vrerea lui Allah!

- $i vrerea lui Allah e si ne costumim in zdrenlele lui

Ivan qi si ne indesim in coEciugele sale de ogel? rhji Pona'

- Allah le-a previzut Pe toate, riposti Legionarul'

- Ba sl-mi fie cu ienare, strigi Micuqul de sub tanc'

Zici ce AlIahe bun gi cAnd colo nu face decAt si ne bage

tot mai mult in rahat!

10 SVEN HASSEL batalion de marq 11

Legionarul se mulpmi sl dea din umeri. Pentru el nu

mai incipea nicio discuqie cAnd era vorba de Aliah. Batrlnul

se ridici de jos 9i.9i culese pistolul-mitralieri din zdpadit.

- Hai, migcali-ve! Cipitanul Lander moare de dorul

vostru!

Ne scuiarim tn sile qi, aruncAnd armele pe umlr, por-

nirim in gloati spre tancul comandantului de companie.

Cipitanul Lander sosise de pugin timp la batalionul

nostru de marg gi-l gtiam drept u n nazist fanatic, originar

din Schlesswig. Nimerise pe front in urma unor istorii

cam ciudate cu niqte copii. Umblau tot soiul de zvonuri

pi Porta, ca intotdeauna, descoperise despre ce-i vorba

tlatoritl prietenului siu de la statul-major, fruntagul

licders. Maltratarea copiilor. Bii fo4ate in api tnghelati

practicate intr-o casi de ,,reeducare" qi alte asemenea ,,dis-

trxciii". tntr-o bunl zi, la fel ca gi-n alte dlli, aveam si

rrfhm tot adevirul. Ne picau tot soiul de indivizi, care ne

[:ilteau pe umir spunAndu-ne ,,camarade", care impi4eau

1igtrri cu nemiluita, care primeau din Danemarca pachete

t u ditamai slinini afumate in ele, care povesteau pAni 1e

scca saliva despre modul frilesc in care s-au purtat cu

populalia qirilor ocupate... PAni la urmi insI, pe diverse

canale intortocheate, porcdriile slvArgite de ei sfArgeau

prin a ajunge la binuitoarele noastre urechi. $i atunci,

l\rrta 9i Legionarul hotirau care le va fi soarta.

Pe unii ti impugcam pe la spate tn cursul vreunui atac;

pe al1ii ti pasam lui Ivan qi nu mai qtiam de ei. Oricum,

bine nu le era! Pe a$i' in siArqit, ii ltrsam pur 9i simplu si

crape de frig.

Cipitanul Lander ne agtepta lAngi tancul siu, cu pi-

cioarele crlcinate 9i mAinile inminugate prolipite in 9o1-

duri. Era un tip scund qi dolofan, de circa 50 de ani, fost

negustor de ,delikatessen". Porta il poreclise ,'taie-sh-

nini". Ceea ce nu qtiam inci era faptul ci' la el acasi,

fusese un soi de epitrop al parohiei, 9i' totodatl, prege-

dintele consiliului local de tutela. Adora citatele biblice

qi, cAnd expedia pe careva in faqa tribunalului militar de

campanie, rostea cu onctuoasi Pirere de riu: ,,Sunt indu-

rerat ce trebuie s-o fac, dar e voinla Celui de Sus. Neqtiute

sunt ciile Sale atunci cind vrea si aduci tndirit la rmi

oaia cea riticiti."Se ruga mai tot timpul, zicea ,,Binecuv1'nteaz1,

Doamne" tnaintea {iecirei mese, invoca Duhul Sfint ina-

inte de a semna ordinul de execulie a unor civili ruqi pe

care numai el singur ii considera panizani 9i doar ci nu

se lingea pe buze in fala trupurilor ciuruite de gloanle'

,,Cel ce scoate sabia, de sabie va pietl', zicea el ridicind

spre cer nigte ochi de oblete fiert. il confunda pe

Dumnezeu cu Adolf Hitler, dar de Iisus nu Pomenea

niciodati. Deh, un evreu!

SVEN HASSELl2 hrtnlion de marE 13

intr-una din zile, cind a executat cu propria-i mAni o

tiniri rusoaici, i-a foptit cu duiogie obligind-o sl se aqeze

in genunchi: ,in impnr{ia cerurilor te atteaPte o lume

mai buni", a mAngiiat-o blAnd pe pir qi a apucat sI des-

carce de doui ori pistolul in ceafa nefericitei inainte ca

aceasta str se prlbu5easci.

Cipitanul se 1inea intotdeauna cAt mai depane de li-

nia-ntAi. Crucea de lrer era rezultatul unor matrapazli-

curi ordinare, dar cAnd cei de la regiment au vrut si afle

rnai multe despre motivele decoririi, locotenentul-colo-

ncl Hinka, comandantul nostru, a primit ordin de la

persoane sus-puse si inceteze imediat investiga;iile.

Bltrinul igi ficu raportul 9i cipitanul Lander luicuvAntul:

- Rtrzboiul cere jenfe, e tnsigi voinp Domnului. Un

rlzboi firi mo4i nu-i rizboi! Misiunea pe care v-am in-

crcdinlat-o presupune, farl indoiala, moarte^ multora

tlintre voi, dar va fi o moarte pe cimpul de lupti, ornoarte glorioasi!

- Rahat! frcu Micupl destul de tare.

Lander amuli pentru o clipl. Privirea ii era deztpro-

hirtoare, dar nu minioasi. La $coala militarl din Dresda

invllase ci un ofiler nu trebuie sn-qi piardi niciodatl

cuurptrtul. Eleml Lander umpluse o suti douizeci gi gase

rlc caiete cu extrase din regulament gi preceptele ofileri-

Lrr-instructori. Unul dintre ele, de pildn, continea totul

despre comportamentul unui ofiqer atunci cAnd se depla-

seazd cu bicicleta. Aqa stind lucrurile, nu invrednici plu-

tonul decit cu o privire dispreluitoare.

- Moartea poate fi frumoasi, continue el cu intonalii

de predicator. Ea poate fi chiar dulce, mai strigi el,

adresAndu-se pusdului inghegat din jur, gustAnd parci

adjectinri dulce". Datoria ostagului german este sd lupte

9i sl moari pentru mlreaia sa Patrie, nu-i s{Ar9it mai fru-

mos decAt acela de a muri ca un erou!

- N-ai decAt si sfirqegti tu, bii cap de caracude! fu

comentariul MicuPlui.

Cipitanul ficu un imens efon ca si stipineasci urletul

de furie inlepenit in gitlej. Deschise 9i inchise de cLteva

ori gura in timp ce fa1a, altminteri vindtl de ger, pilea Ei

se inrogea succesiv.

- Caporal, rc poftesc si-ti tii gura atAta timp cAt nu mr

adresez direct!

- Se traiti, dom' cipitan, ricni Micupl, imi 1in cu

placere gura plni cAnd dom' cipitan binevoieqte si mi se

adreseze!

Porta se hlizi, Legionarul aqijderi, Steiner scuipi ne-

pfuetor in direcqia unui cadavru acoperit pe trei sferturi

cu zipadi, Bitrinul juca pe loc, plesnindu-se peste coapse'

Comandantul companiei tgi mugci buza, siltr centiro-

nul care se cam lisase sub greutatea pistolului punat la

gold gi continui cu glas ceva mai aspru:

t4 SVEN HASSEL b:rtalion de marq 15

- E insngi voinla lui Dumnezeu ca voi sd fili cei

desemnali pentru o misiune in spatele liniilor rogii, o

magnifici misiune de care puteli fi mAndri!

- Bii, Legiune, Dumnezeu e cumva general? se auzi

vocea Miculului.

De data asta, Lander uitd gi de caiete ;i de tot. Din trei

pagi ajunse in frla matahalei gi se porni si urle, im-

progcind cu stropi de salivi:

- TicilosulelJigodie! Porcule! Trci zile de carcerl Pen-

tru obrrznicie la adresa comandantului. Un cuvAnt in

plus qi te curil ca pe o jivinl ce esti! Repete ce-am sPus!

- Da, sl triili, numai si nu tragefi dom' cipitan, rls-

punse Micuqul cala cazarmL, ci daci dom' cipitan nu mi

nimeregte s-ar putea si fiu inaintat Tribunalului militar

crr str fiu reimpugcat!

Cipitanul deveni apoplectic, mAna i se

tocul pistolului qi o clipn ne-am temut

intinse spre

ci va tra\e.

Singurul care-qi pistrase iirea era huiduma noastrd tam-

pittr care stitea in pozilie de drepli gi se holba la cer.

- Culcat! ricni cipitanul.

- Cine? Eul

- Culcat! repeti Lander spumegAnd de furie.

Micupl se prlvdliin z pedl exact ca un sac cu cartofi

care cade din pod. Grisanul ofiler se uiti la el, scuipi

sc[1!11 q1 continutr adresAndu-se plutonului: