Fiziologie_an II_sem II_2015_Curs 1.pps

8/19/2019 Fiziologie_an II_sem II_2015_Curs 1.pps

1/66

Anul II Semestrul II 2014-2015

Fiziologie: Cursul 1

• Mediul intern

• Apa

• Echilibrul hidroelectrolitic

• Compozitia plasmei sanguine

• Fiziologia proteinelor plasmatice


2/66

Mediul intern• Mediul intern reprezintă mediul lichidin !n cre se

des"ă#oră procesele $zico-chimice #i %iologice

crcteristice mteriei &ii'

• !nsumeză tote lichidele din orgnism

• no(iune de mediu intern "ost introdusă !n 1)5* de

Claude Bernard, ini(il re"erindu-se l s+nge #i lichidintersti(il, c principle pun(i de legătură !ntrecelulă #i mediul etern.

• ulterior termenul "ost etins l tote umorileorgnismului /lim"ă, C, umore posă, lichidele

seroselor etc'.

• ce mi importntă componentă mediului intern #ideci mteriei &ii este apa.


3/66

A3A 67AISM - "unc(ii

• Este cea mai importantă componentă a materiei vii, fiind un

compus indispensabil vieţii;• Caracterul vital deriva din numeroasele funcţii pe care le

îndeplineşte în organism:

• mediu de desfăşurare a proceselor biologice

• funcţia structurală – intra in structura tuturor celulelor;• rol biochimic solvent !sau mediu de dispersie" pentru multe

substante;

• rol de transport al substantelor nutritive si o#igenului in celule

• rol în eliminarea produşilor de catabolism• rol în termoreglare – permite distribuirea caldurii si pierderea ei

prin piele, urina, fecale, respiratie$

• rol in osmoreglare – participa la menţinerea presiunii osmotice şicoloidosmotice$

• favori%ea%a absorbtia principiilor alimentare


4/66

83A9IIA A38I 67AISM

• Apa totală !&'" repre%intă cantitatea de apae#istentă in organism la un moment dat$

REPREZINTA

• Circa ()*) + din greutatea corpului

• &pro#$ )- . pentru un adult de *) /g


5/66

• Compartimentele de repartiţie a apei nu coincid

cu cele anatomice, în schimb sunt despărţite prinbariere anatomice e#istente în toate organele$

• &stfel de bariere sunt repre%entate de:• membrana celulară

• endoteliul vascular

• 0embrana celulară delimitea%ă cele două maricompartimente ale apei:

• Compartimentul intracelular • Compartimentul extracelular


6/66

!upă "alter F# $oron i Emile $oulpaep% Medical Ph&siolog&% '(()#ș

;istri%u


7/66

*# Compartimentul intracelular

• este repre%entat de apa intracelulară care se

găseşte sub formă:

• legată intr1nd în constituţia diferitelor structuricelulare

• liberă îndeplinind rol de mediu de dispersie încitoplasmă

• repre%intă )+ din greutatea corpului,

apro#imativ -2 l la un adult de *) /g


8/66

• apa extracelulară apa care se găseşte în afara celulei

• repre%intă -)+ din greutatea corpului, adică apro#imativ3 l la un adult de *) 4g

• lichidele e#tracelulare au o concentraţie în săruri

intermediară între apa mării şi apa de i%vor apăsalmastră

• este divi%at în :

• compartimentul extravascular • compartimentul intravascular

'# Compartimentul e+tracelular


9/66

5epre%intă 36–3( + din greutate, **,*' l la un adult de *) 4g

• este repre%entat de:

• apa din lichidul: interstiţial

limfatic

transcelular -+ din greutate$ Cuprindelichidele din pleură, pericard, peritoneu, sinovii, burse, din

spaţiile intraoculare, din urechea internă şi lichidul cefalo–rahidian

Compartimentul extravascular


10/66

Compartimentul intravascular •repre%entat de plasmă componenta acelulară a s1ngelui,aflată întrun continuu schimb cu lichidele interstiţiale la nivelulporilor membranei capilare

•compo%iţia lichidului interstiţial şi a plasmei esteasemănătoare% cu e#cepţia proteinelor care au concentraţiemai mare în plasmă$

•repre%intă -. din greutate% / l la un adult de *) 4g !66+ dinvolumul sangelui integral"


11/66

;istri%u


12/66

;istri%u


13/66

Continutul in apa al di0eritelor tesuturi

• substan1a cenu2ie 3 45. apă

• cordul 3 4(. apă

• rinichiul 3 4(. apă

• ţesut slab muscular 7 *-+ apă

• substanţa albă 7 *)+ apă

• pielea 7 *)+ apă

• ţesutul adipos 7 -)+ apă

• smalţul dentar 7 -+ apă


14/66

IMP6RTANT7

• nounăscutul are 7 *8 *6 + apă

• nounăscuţii şi copiii sub un an, av1nd un raport9c mai mare dec1t adulţii, pot pierde foarte rapid

apă prin transpiraţie şi perspiraţie

• de aceea, starea de deshidratare la nou născuţi şicopiii mici prin vărsături sau boală diareică se

poate instala în c1teva ore$


15/66

8C8SA= ;8 A3>

•


16/66

8IMIA8A A38I

OUTPUT

• Apa pierdută zilnic este% 9n mod normal

de '/((8'5(( ml:

• Această cantitate este egală cu sumadintre aportul de apa 2i apa produsă 9norganism


17/66

CAI !E E;IMINARE A APEI

1. Eliminarea renală 7*-((8*4(( mlustabilă dependentă devolumul ingerat;


18/66

2. Eliminarea prin fecale 3*((8'(( mlunge în ca%urile grave de boală diareicăacută la 3'8/ l


19/66

. Eliminarea pe cale cutanată!

• perspiratio sensi"ile transpiraţia• în condiţii obişnuite, la -)@C şi efort fi%ic moderat,

pierderile de apă sunt de 73))-)) ml%i;• în condiţii de efort intens, la temperaturi ridicate poatea>unge la 73- lh

• perspiratio insensi"ile evaporarea apei caredifu%ea%ă pasiv printre celulele tegumentului• în mod normal 78)))) ml%i !pierdere minimă datorităcolesterolului din stratul cornos al pielii care are rol de

barieră";• în arsurile întinse poate a>unge la 786 l%i;

• în stările febrile creşte cu cca$ 8)) ml%i pentru fiecare @Ccrescut peste 8*@C$


20/66

#. Eliminare pe cale pulmonară

• prin tractul respirator se pierd în mod

obişnuit 78)))) ml%i, printrun proces deperspiratio insensibile, similar cu cel cutanat

• în hiperventilaţia intensă pierderea de apă

poate atinge 36) mloră


21/66

Schim%uri hidroelectroliticetrnsmem%rnre

*# =chimburile dintre sectorul celular si compartimentulinterstitial

8 se realizează prin membrana celulară care are caracteristicileunei membrane semipermeabile#

8 mecanisme de schimb gradient de concentra ie% gradientțelectric% gradient osmotic#

8 căi prin care se realizează schimburile canale ionice% pompeionice% membrana semipermeabilă pe toată supra0a a ei pentruțgaze% substan e liposolubile i alte substan e pentru care asigurăț ș țpermeabilitatea#

'# =chimburile dintre compartimentul intra>ascular ?plasmă@i compartimentul intersti ialș ț

8 se realizează prin endoteliul peretelui >ascular

8 mecanisme de schimb mecanismul =tarling de 0iltrare8absorb ie% di0uziune i micropinocitoză#ț ș


22/66

Cnle ionice, trnsportori ?ipompe ionice prezente !n

mem%rn celulelor



23/66

Cnle ionice, trnsportori ?ipompe ionice prezente !n

mem%rn celulelor



24/66

A%so%


25/66

Secre


26/66

A%sor%


27/66

Secre


28/66

9rnsportul pei prin celuleleepitelile



29/66

eglre trnsportului hidroelectrolitic princelulele epitelile

1' eglre proteinelor trnsportor- cre?tere sintezei@degrdării proteinelor trnsportor'8emplu: ldosteronul cre?te trnscrip


30/66

eglre trnsportului hidroelectrolitic princelulele epitelile

2' Modi$cări !n perme%ilitte Donc


31/66

2' Schim%urile hidroelectrolitice

!ntre comprtimentul interstiascular 8 mecanisme de schimb mecanismul =tarling de 0iltrare8absorb ie%țdi0uziune i micropinocitoză#ș


32/66

Presiunile de0iltrare ișabsorb ie laț

ni>elulendoteliuluicapilar

8 hili% l ti ! t li hid l


33/66

8chili%rul osmotic !ntre lichideleintrcelulre #i etrcelulre

• repartiţia lichidelor între spaţiul intracelular şi e#tracelular estedeterminată predominant de efectul osmotic al substanţelordi%olvate în special AaB şi Cl, care se manifestă dea lungulmembranei celulare $

• membrana celulară este 9nalt permeabilă pentru apă 2i relati>impermeabilă pentru ioni% chiar şi pentru cei foarte mici, cum suntionii de sodiu şi clor$

• deplasarea transmembranară a moleculelor de apă se reali%ea%ăprin fenomenul de osmo%ă, difu%iune libera prin membrana celulara

si prin auaporine !canale pentru apa"$

• osmo%a repre%intă deplasarea moleculelor de apă !solvent", printro membrană semipermeabilă !membrana celulară" dincompartimentul unde e#istă o concentraţie mai mică de săruri –

solvit în compartimentul cu concentraţie mai mare


34/66

• presiunea osmotică este o măsură indirectă aconcentra1iei de apă 2i electroli1i dintro soluţie;

• depinde deci, de substanţele di%olvate în apă, ea fiinddirect proporţională cu numărul particulelor dizol>ateintrun volum de lichid, indiferent de masa, valenţa, volumulsau încărcătura electrică a acestora;

• Daloarea normală a presiunii osmotice este de apro#$ (((mmBg

• smolaritatea e#primă numărul de msm pre%enţi întrunlitru de plasmă, în care apa repre%intă =8+, restul fiindrepre%entat de proteine, lipide, glucide şi electroliţi

• Daloarea normală este de '4( , /*( m6sm


35/66

Reglarea hidroosmolară

• osmolaritatea este o contantă fi%ică fundamentală

a sectoarelor hidroosmolare ale organismului, eavariind în limite relativ str1nse, 2$%&'1% m(sm)lplasmă, deşi numărul substanţelor electrolitice şineelectrolitice care o induc este foarte mare

• reglarea hidrică nu poate fi separată de cea aosmolarităţii, de aceea termenul de reglarehidroosmolară defineşte mai corect mecanismele

care menţin în limite normale capitalul hidric şielectrolitic al organismului

• două mecanisme inter>in predominant


36/66

*# *etea

• apare c1nd volumul de apă scade!osmolaritatea creşte prin cresterea concentratiei

de sare"

• obligă la un aport e#ogen de apă, careechilibrea%ă balanţa

• reduceri minime ale conţinutului hidricdeclanşea%ă setea şi ingestia consecutivă de apă



37/66

2 . *ecreţia de +ormon antidiuretic ?A!B@

• este elementul central al reglării hidroosmolare

• ADH este secretat la nivelul nucleilor supraopticşi paraventricular din hipotalamus !dar stocat înhipofi%a posterioară" sub influenţa mai multortipuri de stimuli, care acţionea%ă pe receptori

specifici:



38/66

• A!B acţionea%ă la nivelul tubilor renali distali şi

colectori, unde creşte permeabilitatea pentru apă,permiţ1nd reabsorbţia acesteia

• participă la procesul de concentrare a urinei

• creşterea volumului plasmatic, dar şi hipoosmo%areduc secreţia de &FG diure%ă crescută,pentru a reechilibra volumul şi osmolaritatea$

• suprimarea secreţiei de &FG duce la instalareadia"etului insipid


39/66

&pare sen%atia de sete Creste secretia &FG

Cresterea osmolaritatii plasmatice

sau scaderea volemiei

Creste aportul de apa 9cade e#cretia apei

Creste retentia apei

Creste volemia

9cade osmolaritatea plasmei

9cade secretia &FG si disparesen%atia de sete


40/66

'. *istemul renină,angiotensină,aldosteron ?RAA@Ficat

Angiotensinogen

Feedback tubuloglomerular !ipo"olemie !ipote#$iu#e Scade Na di# tubul di$tal al

#efro#ului la #i"elul macula densa

Angiotensină I

Stimulează secre ia de aldosteron (CSR)țcre te reab$orb ia NaCl tubului colector'ș ț a#$a (e#de i tubul di$talș

Vasoconstric ie arteriolarățcre te pre$iu#ea arterial)ș

AD i senza ia de sete (!ipotalamus i !ipo"iza posterioară)ș ț șcre te reab$orb ia apei la #i"elul tubuluiș ț colector

Cre te reabsorb ia #aCl $n tubul pro%imalș ț

Angiotensină II

Cre te &olumul plasmaticș

Cre te presiunea sanguinăș

F e e d b a c k

n e g a t i &

Secre ie de renină din aparatul 'u%taglomerularț

nzimă de con&ersie a angiotensinei

(plămn* celule endoteliale renale* etc+

Perturbări ale homeostaziei hidrice


41/66

Perturbări ale homeostaziei hidrice

1. Intoxicaţia acută cu apă • repre%intă creşterea bruscă a aportului de apă, cu depăşirea

capacităţii de eliminare renală şi e#trarenală• se însoţeşte şi de scăderea bruscă a osmolarităţii plasmatice:

• Aa plasmatic scade sub 38) mEl

• osmolaritatea scade sub -2) msml

• apare mai frecvent la pacientii spitali%aţi, perfu%aţi cu cantităţimari de lichide, apa neput1nduse elimina în urma unorle%iuni renale pree#istente;

• mai apare si în urma administrării de &FG sau altor cau%e

• retenţia hidrică va determina edem cerebral, care poate ducela moarte, dacă nu se intervine prompt

• tratamentul constă în administrarea de soluţii saline hipertonede AaCl 8+ sau 6+ i$v$ lent, urmărind refacerea natremiei întrun interval mai mare de 3- h


42/66

2. Edemul

• repre%intă acumularea în spaţiile interstiţiale a unor cantităţi

mari de lichid interstiţial• semnele clinice ale edemelor: tumefierea palpebrală,

persistenţa godeului cutanat după apăsare, variaţii îndimensiunile membrelor inferioare, dificultate la încălţare,

creşterea rapidă în greutate• schimburile de lichide între capilar şi interstiţiu !rata de

filtrare" depind de balanţa dintre forţele 9tarling:

• presiunea hidrostatică

• presiunea coloidosmotică


43/66

Edemul! mecanisme de producere

• creşterea presiunii hidrostatice în capilare cum se înt1mplă în

insuficienţa cardiacă, în patologia renală cu retenţie de apă şisodiu, în obstrucţie venoasă etc$

• scăderea presiunii coloid osmotice prin scăderea proteinelorplasmatice ca urmare a aportului insuficient !malnutriţie", adeficitului de sinte%ă !ciro%ă" sau prin pierdere renală !sindromnefrotic"$

• creşterea permeabilităţii capilare prin alterarea chimică,bacteriană, imunologică a endotelilului capilar !vasculite" careduc la un eflu# crescut de lichide şi mai ales de proteine

• blocarea întoarcerii limfatice patologie limfatică, e#tirparea unorlanţuri ganglionare adiacente unei tumori maligne saucompresiune e#terioară pe vasele limfatice


44/66

'. -es+idratarea & repre%intă pierderea marcată de apă pecale :

• digestivă - vărsături, diaree• renală - poliurie

• cutanată - arsuri, transpiraţii

• pulmonară - polipnee• este însoţită cel mai adesea şi de pierdere în cantitate maimare sau mai mică de electroliţi

• deshidratarea poate fi:

•i%otonă se pierde în paralel şi proporţional şi apă şi sodiu•hipertonă se pierde mai multă apă dec1t electroliţi

•hipotonă se pierd mai mulţi electroliţi dec1t apă$


45/66

• pierderea de apă poate interesa ambelecompartimente !intracelular şi e#tracelular" saupoate fi predominant intracelulară

• elementul comun al deshidratării este depleţia devolum evidenţiată:

• simptomatologic prin: sete astenie cefalee/

• şi obiectiv prin scăderea TA !scade volumul

plasmatic", tahicardie, scăderea flu#uluisanguin renal şi a funcţiei renale !a%otemiee#trarenală"


46/66

,ipuldes!idratării

#a- ./#a-0plas

m+

b+* erirocite*proteine*

!ematocritRe!idratare

Izotonic

#

#aCl 1*23

ipotonic

Sol+ !ipertonă de#aCl

ipertonic #*Sol+ de glucoză 4

sau 513

SA788 G6=M= SA7=I


47/66

SA788 - G6=M= SA7=I

• 9angele conţine ambele compartimente lichidiene:

• e+tracelular plasma 66 ()+

• intracelular lichidul din celulele sanguine, ) 6+

•volumul de s1nge la un adult normal este deapro#imativ 4. din greutatea corpului, 35 l la unadult în greutate de *) /g

• deşi este format din două compartimente, aparent

separate, ţesutul sanguin este privit şi interpretatastă%i ca un tot unitar, at1t din perspectivăembriologică, c1t şi din punct de vedere structural

şi funcţional


48/66

3lsm: "unctiile plsmei


49/66

3lsm: "unctiile plsmei

3 i t til $ i l l i


50/66

3ropriettile $zice le plsmei

3ropriettile $ ice le plsmei


51/66




52/66


Compoziti chimic plsmei


53/66

Compoziti chimic plsmei

I' Su%stntele orgnice din plsm

1 Su%stntele zotte proteice sunt:


54/66

1' Su%stntele zotte proteice sunt:- proteinele plasmatice

- complexe glucidice (cenapse) contin α1 si α2

globuline.- complexe lipoproteiceConcentrtiile principlelor proteine plsmtice

F ti il l t " ti l l i


55/66

Frctiunile electro"oretice le plsmei



56/66




57/66


2 Constit ientii orgnici otti i


58/66

2' Constituientii orgnici zotti iplsmei

E Constituientii orgnici nezotti i


59/66

E' Constituientii orgnici nezotti iplsmei

II S % t t l i di


60/66

II' Su%stntele norgnice dinplsm• &pa

• 9aruri minerale

Concentrti ionilor in plsm

III S % t t di t i


61/66

III' Su%stnte di&erse prezente inplsm

• vitamine• hormoni• en%ime

8nzime prezente in plsm


62/66

Fiziologi proteinelorplsmtice


63/66

Fiziologi proteinelorplsmtice9e


64/66


i i l i i l


65/66


Fi i l i i l


66/66


Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	cristianaivanescu
View:	217 times
Download:	0 times

Fiziologie_an II_sem II_2015_Curs 1.pps

Documents