E^actiuifia, AtaiBistrstiMfâ ii TipoKiaşa:

3RAŞ0VU, piaţa mar», T8rfluiă Inului Nr. 30.

îtruorf nefrancat» km w primate ü. Manuscripte nu te retrimită.

Birourile 4e aiunclurî:îraeovO, piaţa mare, TBrgulfi

Inului Nr. 30.

Inserate mai primescă în Viena S. Motse, Haasenstein & Yogier ( Otto Maat), S . Schaiek, Alois Hemdei, M. Bukt», A. Oppelik, J . Dvnneberg; ln Budapesta: A. 7. ffoldbergvr, Eck- ttem Bernat: tn Frankfurt: G. L. Daube ; fn Hamburg: A. SUmer.

Preţuiţi inserţiumlorfi: o seria garmond pe o co lină 6 cr. şi 30 or. timbra pentru o publi­care. Publicări m ai deae după

tarifă şi Învoială. Beolame pa pagina a IH-a o

seriă 10 cr. v. a. a6u 30 bar;!.

IfcT T 7 L T J XJ^TX.

„Gazeta“ ese în fiă-care4iAustro-Ungaria.

Pe un anu 12 fl., pe şĂse luni 6 fl., pe trei lun i 3 fl.

N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană.

Pentru România şl sîrămătate:Pe unii anii 40 franol, pe sése luni 20 fr., pe trei lun î 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

Se prenumőrá la tóté oficiele poştale din Intru şi din afară

şi la dd. colectori.

Abonamentuln pentru BrasoTúa administraţiuno, piaţa are, Térgulü Inulu i Nr. 90 etagiulű I . : pe unü and. 10 fl., pe gése luni 5 fl-, pe trei lun i 2fl. 50 or. Cu dusul & în casă: Pe unú ană 12 fl., pe 6 lun i 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unü esemplară 5 or. v. a. séu 15 bani. At&tű abonamen­tele o&tü şi inserţiunile suntd

a se p lă ti Înainte.

Nr. 130. Braşovii, Lxml-Marţî, 15 (27) Iunie 1893.

Sérmanii Moţi!Braşovii, 13 Iunie v.

Duşmănia adversarilorü noştri faţă de poporulü românescu a ajunsă pănă la glonţu. Acésta ni-o dovedesce şi nóua vărsare de sânge, ce s’a întemplatu cjilele acestea în munţii apuseni, — vărsare, că­reia au căcjutu victimă mai multe vieţi românesc!.

Pănă în momentulu de faţa încă n ’amu primită unu raportă specială în privinţa acestui casă, atâtu de tragică şi revoltătorii. Vedemu însă, că foile maghiare grăbescu şi de astădată a lua în apărare pe ucigaşii unguri, pre- sentándü lucrulu astfeliu, ca şi cum totu numai „sălbaticii Valahi“ ar fi fostă de vină. După raporturile acestorü foi, — în a cărora ex­tremă tendenţiositate şi rea voinţă faţă de Români n’avemü să ne îndoimu de-altmintrelea nici unu momentü, — lucrulü ar sta ast­feliu :

Mercurí nóptea, în 21 Iunie n. c., „mai bine de o sută de Va­lahi din Roşia, înarmaţi din eres- cetă pănă’n tălpi“, ar fi năvălită asupra vigililorü erariall din mun­tele Scăriş0rei, atacându-i. Aceştia înse, avéndü de mai 'nainte cu- noscinţă despre urzirea „complo- lu i“, îi aşteptară cu armele la mână. Când Românii au năvălită asupra loru, ceia au descărcată armele. Românii atunci au înce­pută şi ei să împusce. După o scurtă încăerare, Românii s’au re­trasă şi s’au refugiată la casele loră. Pe câmpulă de luptă au ră* irasă mai mulţi morţi şi răniţi. După telegramele de pănă acum, au fostă împuşcaţi şăpte Români. După ună altă raportă telegrafică însă, ce ’i se trimite din Turda (Jiarului „Magyar Hírlap“, dintre Români au rămasă morţi doi inşi,

ér alţi doi au fostă greu răniţi. Intre vigilii de pădure încă au fostă câţiva inşi uşoru răniţi.

Aşa descriu foile unguresc? nóua vărsare de sânge dela Scă: nşora. Ele mai adaugă, că „Va­lahii“ suntă liniştiţi acum, dór „nu se póte omulu încrede în ei, de- óre-ce atitudinea loru e încă şi astăcji ameninţătore“. Incunosciin- ţată fiindă despre acésta, minis- trulă ungurescă de agricultură a dată ordină telegrafică, ca să se trimită la faţa locului putere ar­mată. Se asigură, că a şi plecată în urma acésta din Turda o trupă mai mare de gendarmi, sub con­ducerea unui locotenentă.

Ori câtă de tendenţi0să ar fi espunerea acésta a foiloră ungu- rescî, din ea ne putemă face o închipuire destulă de fidelă despre adevărata stare a lucrului.

Scimă, ca nenorociţii noştri Moţi din munţii apuseni suntă daţi prada urgiei guvernului un- gurescu, care fără nici o milă i a dusă la sapă de lemnu şi-i tirani* seză cji de 4i măsură totu mai mare. Li*a inter4isu întrebuinţarea munţilor o, ceea ce pentru Moţi ínsémná a-i desmoşteni în modulă celă mai crudă, a-i scote din pa­tria loru, căci muntele este p.aţria Moţului

Astă4i sórtea Moţiloră noştri din munţii apuseni este sórtea celui mai nenorocită poporă din lume. Traiulă vieţei li s’a făcută imposibilă, căci ei nu aveau altă câmpu de a-şi agonisi pânea loru, decâtfi munţii. Asta4i nu mai are bietulă Moţă de unde-şi aduce nici măcaru unö lemnu de focă; n’are unde-şi pasce o oiă, ori unu viţelu; nu mai póte véna nici măcaru ună iepure. Li-s’au luată munţii, — li-s’a luată totu.

In asemeni împrejurări tirane şi crudele, cine s’ar mai puté mira,

déca acestu poporă blândă şi ne­norocită s’ar vede împinsă chiar şi la comiterea vre-unui pasa des­perată? Loră nu le rămâne alta, decâtă séu se piéra de fóme, seu

*să ia lumea în capă şi să-şi pă- răsâscă téra strămoşiloru sei: să părăsăscă acea romantică „patria a lui Iancu“, pe ale căreia regiuni stáneóse, înainte de asta cu 45 de ani, a luptată cu atâta bravură pen­tru dreptă şi libertate?

Nu este óre de sute şi mii de ori mai sfântă, mai dreptă şi mai fi- rescă, ca mai bine să fia huiduită tiranulă, mai bine asupritorulă, decâtă vechiulă şi credinciosulu apărătoru ală ţerei ?

N u ; de-ună asemeni pasă des­perată, în împrejurări atâtă de desperate, nu ne-amu pute mira, deşi în casulă de faţa absolută de locă nu-lă credemă admisibilă.

Ne miramă însă, că în mijlo* culă atâtoră popóre mari şi culte, se tolereză asemeni stări de lu­cruri, cari prin vitregitatea şi tirăniile loru blamézá epitetul veacului, căruia pe nedreptulu ’i s’a 4ÍSÖ, oă este seeululă culturei şi libertăţii popórelorö.

O, lancule! De-ai învia Tu din mormentă şi ai vedé sórtea os- l^şilorn Tăi de odiniórá, |ai plânge şi — de ruşine şi durere, ai intra erăşî în mormentă !

UKOJUCA POLITICA

— 14 (26) Iunie.

CetimQ în „Gazeta Bucovinei“, oă

Societatea politică „Concordia“ din Bu­

covina, va ţin6 o adunare generala în

11 Iulie st. n. Din inoidentulă aoesta

„Gaz. Buc.“, vorbindO de principiile lup­

tei Româniloră din Buoovina 4ice între

altele: In aoestti punctă se lovesoă, pre­

cum vedemG, o serie de idei, cari oadă

t6te m sfera organisârii luorărilorft nos-

tre îu ţeră, organisare de oare s’a po-

menită şi la adunarea trecută. Reamin-

timă aeestă ideiă, pentru-oă ea este unulă

diu multele puncte de vedere, una din

cele mai importaute chestii, de oare tre­

bue 80 ne ooupămă şi a cărei resolvare

nici n’a fostă încercată. Fiindă organi-

saß mai bine, vomă şi dispune de mai multe

mijlóce pentru a trezi mai cu succesă con-

sciinţa de nemű. acolo unde ea slâbesce

ori s’a perdută chiar. Câ^I ne inşelâmii

réu, dócá oredemö, oă fără de o organi-

saţiă solidă vomü puté accelera, pănă

la graduiü, ca sé fimú mulţumiţi, pro-

cesulü de desvoltare politică a poporu­

lui. In Boemia totú poporulü este oa

unö trupü, unö faptö mai energioö scu­

tură tottt poporulü, oa o sguduitură ner-

vosă Íntregü trupulü ; dór acelö poporü

este şi fórte cultó şi bogatö ; női trebue

sé ínloouimü prin munca şi răbdarea

omului cultö, ce aoolo face spoutanü în­

suşi poporulü íntregü. De acéata da*

toriă trebue sö ne pétrundemü adeoeü

pentru-oă e numai naturalü. oa în lupta

pentru existenţă a orl-cărei colectivităţi

de fiinţe partea cea mai inteligentă sö

iiă cea mai activă.*

Nu puţină supărare au produsö în

céta şoviniştiloră maghiari energicele

protestări, ce le-a ridioatü d-lü Fran-

ciscü Hossu Longină din Deva în adu­

narea mai recentă a comitatului Hune-

dóréi. „Magyar Hirlap4 dela 25 Iunie,

după ce consacra un ö artioulü de fondü

în onórea contelui Kun Kocsard, oa ce­

lui mai zelosft şi mai devotatü ma-

ghiarisatorü, .revine asupra ounosoutei

propuneri, de-a se trimite o deputaţiune,

car© în numele comitatului sé felicite pe

numitulü cotite, din inoidentulü aniver-

sărei sale de 90 de ani. „Aoéstá propu­

nere“, adauge fóia ungurâsoă, „nu i a

convenită advocatului Franoisoü Hossu,

oare oa agitatorii valaM şi pănă acum

şi-a făouttt unü tristü renume (sio!). A-

cestü domnü bunü a protestată îa con­

tra propunerei, de-a se aduce astfelü de

onoruri lui Kun Kocsárd; deóreoe, după

elß, oomitatulö Hunedórei este unü co-

FOTLETONULU „GAZ TRANS.“

ESCURS1UNIpe munţii ţerei Bârsei şi ai Făgăraşului

de

loaaa-VL Turc-u..

111. Pétra Craiului, {înălţimea 2241 m.)

Munţi stâncoşî, cu împregiurimile lorii.

(0 schijă istorică a comunei Zârneştî).

Josü la pôlele Petrei Craiului, îu

muntele „Vlăduşoa“, pe teritorială co

munei Peşterea, se află clădită dinlemnă

o casă a sooietăţei carpatine transilvane.

Şi este tare la iocuiă sëu, acésta casă

aici, oăcl turiştii, cari voescă sô iasă

susü la piramidă, pe vêrfuJa Petrei, rë-

mànêndü de regulă peste nôpte în auéstà

casă, în diminéţa 4üei urmàtôre, recreaţi

de oboséla drumului de până aci, esü

apoi la vêrfuia Petrei, mai pe odih­

nite şi fără sô se înoordeze pré tare.

Esoursiunile la Pétra Craiului se

faoă de regulă şi mai cu înlesnire tre-

cêndü prin oomuna Zâmeştl.

Noi, după oum am arătată în partea

a doua a acestei scrieri, în 29 Iunie 1888,

nu am rëmasü peste nopte Ja casa so-

oietăţii carpatine, oi ne am reíntorsü la

cuartirele nóstre, la vama dela „Cruoe'4,

din Branulă superioră. Urmările acestei

reíntóroerl le amă şi simţită apoi pré

aspru în 4iua urmátóre. Soiindü, că de

aci încolo se începă greutăţile luorărei

nóstre, câci aveamü sé continuămă mar­

carea pe locuri înalte şi fórte primej-

dióse, în 30 Iunie desă de dimiuâţâ,

după oe ne-amü făoutâ gata de plecare,

noi, membrii presenţi ai comisiunei un­

gare, cam aşa din glumă, séu şi din

curiositate, ne-amü mésuratü cu cumpăna

decimală dela vamă. Amă trasü : eu 71

chile, inginerulü reg. e Kovâos 74, că-

pitanulă ces. şi reg. Şandru 79 şi Belle,

prim-pretorele Branului 99 ohile.

Am plecată apoi cătră Pétra Craiului

şi, după o cálétoriá călare de 3 óre, amă

ajunsă la polele Petrei în muntele Vlă­

duşoa, în apropierea casei societăţii car­

patine.

Pétra Craiului, aflâtore între oo­

muna ZerneştI şi oomunele Branuiui,

are o înălţime de 2241 metri şi formézi

ună colosö de stâncă de sine stătâtoră,

între muntele Buoeciu şi muuţii Făgă­

raşului, estin4endu-s9 îq direcţiune dela

Nordü spre Sudă cătră România, dela

ZârneştI pănă la comuna RuoărO în

România.

Pétra Craiului are doué părţi, cari

se despartă una de alta în punctulü

dela „Tara#“, din despioătura acestoră

părţi numită „Crepătura“. Partea primă

a Petrei, sub numirea de Bârcu, la po­

lele căreia e situată comuna Z0rneşti,

este mai mică (cota 2068 m) şi se des­

tinde dela rîulă Zârneştilorfi, în direc­

ţiune dela ostă spre vestă, pănă la

vCrepăturâu. In partea de dinoolo de

Crepătură, formândü cu partea primă

aprópe unü unghiu dreptü, se estinde

delà nordü spre sudü a doua parte a

Petrei, care este mai înaltă şi care for-

mézft adevôrata „Pétra-Craiului“.

O formaţiune propriă şi unioă în

feliülü sëu are Pétra Craiului, ceea ce

pré bine îi oaraoterisézá şi numirea de

„Pétra Craiului“, căci privită şi de josă

şi de sus Ci. este măest0să, este impunë-

tóre. Nu este munte, ci este adevërata

o petră colosală; ună lanţă de stânci

înşirate strînsă una lângă alta, cari înăl-

ţându-şi mândru fruntea pănă la mărimea

arătată mai susă, la ra4ele sórelui, şi cu

deosebire la lumina lunei, oferă privi­

torului ună aspectü pomposü, înfrumse-

ţată de lumină argintiu-sclipitóre, ce o

résfrángü dela sine măestosele stânci ale Petrei Craiului.

Dela punctulă din Vlăduşca (stél-

pulă 200), linia de frontieră se ridioă

spre vestă pe cósta Petrei Craiului, pănă

la înălţimea dela piramidă, unde este

punotulü trigometricti cu stélpulü de

frontieră Nr. 201, şi de aioi apoi duoe

peste ascuţita oreastă a Petrei Craiului,

pe de-asupra primejdióselorü prăpăstii,

în direcţiune sudică pănă la punctulă

202, sub oare la piciorulă Petrei, în pră­

pastia de josă spre vestü, se află ver­

dele pÍ8oü ală Tâmaşului} adoperită de

întinse păduri de bradă şi de păşuni grase de munte.

In astfelă de împregiurărl, oomi-

siunea şi mulţimea de lucrători trebuin-

oioşi, sciindü, oă a4i, în 30 Iunie 1888,

este a se maroa linia de frontieră pe

primejdiÓ8a orâstă a Petrei Craiului, erau

ou toţii fórte îngrijaţl. Aveamă sé aşe-

4ămă la piramidă, în punctulă 201, şi

apoi dé-supra Tămaşului, în punctulă

202, oâte-ună mare stelpă de ştejară,

anume pregătiţi spre aoesta. Pentru oa

aceste grele lucrări sé se p0tă face într’o

4i, s’au luată din bună vreme măsuri,

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIE Nr. 130-1893.

mi tată valahii şi oa atare nu póte tracta

ou recunosoinţă, pe acela, oare t0tă

averea sa şi-a dăruit’o pentru şoole re­

formate şi pentru alte asemeni institute,

oarl au de soopă maghiarisarea Valahi -

lorú.u Ou multă satisfacţia spune apoi

„Magyar Hirlap“, oă viceşpanulă numai

decâtă „a respinsa deolaraţiuniie agita­

torului1 şi adunarea a primitö propu­

nerea de-a se felicita marele Meoenate

alQ Kulturegylet-iştiloră.w

Resultatele aîegeriloru parţiale (ba-

lotagiu) din Germania, cunoscute pănă

aoum, suntü : conservativi 5, partida im­

periului 2, liberali-naţionali 13, uniunea

liberală 5, partida poporală liberală 6,

partida poporală din suda 3, oentrulă

5, apoi 3 Poloni, 3 antisemiţi şi 18 de-

m o or aţi sooiall. Pănă aoum suntü aleşi

definitivi: 284 candidaţi, şi adecă: 55

conservatori, 14 din partida imperiului,

naţională-liberall 29, uniunea liberală 8,

partida poporală liberală 6, partida su­

dică germană 7, oentrulü 86, uniunea

bavaresă 4, Poloni 15, DanesI 3, anti­

semiţi 6, Guelfi niol-unulű, AlsaţianI 9

şi democraţi sociali 42.*

piarele streine aducă scirl despre

unü conflictü între Anglia şi Turcia. Causa acestui conflictü este următorea:

Tribunalulü supremă din Constantinopolü

a judecata la morte 17 creştini armeni,

oarl au afişată placate de protestare con­

tra Armenilorü mohamedanl, pentru că

aceştia, din ură, au aprinsă oasa sooie»

tăţil armene de convertire din Merzivan.

Pedépsa e motivă cu crima de lesa ma-

jestate. Guvernu;ă otomană vede cu oohl

răi raporturile frăţesc! dintre Armenii

creştini şi protestanţii streini, şi califică

de agitaţiă contra statului tendinţele

Congregaţiilora englese şi amerioane de-a

uni biserioa armână ou protestantismulă

din Orienta. Contra sentinţei de mórte

Anglia se pregătesce a protesta şi, după

cum a declarată secretarulă ministeriului

englesă de esterne, îşi va pune în cum­

pănă t0tă puterea şi influinţa, oa sentinţa

sé nu se esecute. Guvernulă englesă ur-

gitézá şi întrevenirea Germaniei, provo-

oându-se la sentimentele protestante ale

împăratului. Conflictulă care e de natură

religiósá, se orede, că nu va avé urmări

rele pentru raporturile politioe.*

Presidiulă internaţionalei din Parisă

în adunarea sa din Sâmbăta trecută a

lansată unü manifestâ cătra social de­

mocraţii din Europa. Acestă manifestă se încheiă ou următorele frase: 1, Lu-

orătorii francesl se simtă una cu socia­

liştii din Belgia în contra dinastiei de

Coburg: 2, ei se simtă una cu lucrătorii

şi socialiştii din Italia în contra monar

oa stâlpulă Nr. 201 să se sooţş la pira­

midă, érá celă cu Nr. 202 să se scoţă

la respecţivulö punctă pe vérfulü Petrei

Craiului, dându-se spre acésta munci­

tori din ajunsă.

In 30 Iunie dimineţa, pe la 10 őre,

comisiunea internaţională de demarcare

se afla încă în valea din muntele Via-

duşca, dela pólele ostice ale Petrei Cra­

iului. Toţi priviamă spre falnioulă vérfö

şi spre ameninţăt6rea créstá a Petrei,

ér pe oóstele cele fórte ţepişe ale Pe­

trei se vedeau număroşl lucrători, cari

tăiau pădurea în direcţiunea liniei şi

cari mai susă, în direcţiunile oorespun-

cjétóre, cu mari sforţări, schimbându-se

în conţinu unulă pe altulă, duceau oei

doi stâlpi oătră looulă destinaţiunei loră.

După aşe4area stâlpului Nr. 200'din

vale şi după ună dejuuă întăritoră,

membrii comisiunei, puncoü la 12 óre

din 4i amă pornită spre a ne sui şi a ne

împlini lucrarea la cele 2 puncte din

crósta Petrei Craiului. Membrii presenţî

ai comisiunei erau din partea Ungariei:

eu, ca protonotară ală comitatului Fă­

găraşului; căpitanulă o. r. de mapare

Şiandru; inginerulă r. Kovács şi prim-

pretorele branului Alecsandru Belle. Din

ohiei de sub oasa de Savoa: 3, Ei se

simtă una ou socialiştii din lumea în-

tregă în contra olaseloră domnit6re şi

avute şi 4, ei simtă una cu socialiştii

germani în luptă contra imperiului ger-

mauă. — „Schwăbisohe Mercur“, adu-

cândă aceste puncte din manifestă, face

ună apelă oătră Germani, oa să împedeoe

din t6te puterile răuşita oandidaţiloră

socialişti la alegerile de balotagiu, (ji-

oândă, oă aceştia ţîntescă la peirea im­

periului germană. Paroia la alegeri să

fiă pentru toţi: Unitate în lupta contra

demooraţiei sociale.*

Intr’o şedinţa a scupştinei sârbesc!

s’a primită, după viue desbateri, proiec-

tulu de adressă, în care se cere între

altele punerea în stare de acusaţiune a

fostului oabinetă liberală Avaoumoviol.

In introducere la acestă proiectă se face

elogiurl regelui Alexandru, că a soăpată

ţera de ună regimă detestabilă. „Scup-

ştina naţională declară tot-deodată, că

aceia, oarl au formată aoestă regimă, să

nu rămână nepedepsiţi, de aceea e ho-

tărîtă, că încă în cursulă acestei sesiuni

să facă întrebuinţare de dreptulo, oe i-lă

dă oonstituţiunea şi să ridice acusa în

contra fostului regimă şi să lă dea pe

mâna justiţiei...1* Probabilă, oă aousa va

fi ridioată în contra tuturora membriloră

ministeriului Avaoumoviol, şi adeoă:

foştii miniştrii: Gvozdicî, comerciu;

AlcovicI, lucrări publice; GeorgevicI, de

instrucţiune, Ribarac, de interne, Beli-

cicoviol, de justiţiă şi generalulă Boghi*

cevicl, de răsboiu. Acesta din urmă e

greu invinuită prin măcelulă dela Go>

raviţa, uude soldaţii apărendă casa co­

munală, au împuşcată 16 ţărani şi au

rănită 32.

„loanu Rusu“.Sub titlu acesta „JBudapesti

Hírlap* dela 25 Iunie publică o corespondenţă din Cluşiu de u^ mătorulu cuprinsü:

Cluşiu, 24 Iunie.

Aşa oredă, oă facă ună serviţiu pu

blicului, când îi atragă atenţiunea la

împrejurarea de mare însemnătate, la

implerea scaunului metropolitană din Blaşiu

Er! ain fostă încunosciinţată de-ună

fruntaşă ală bisericei greoo-catolice, că

guvernulă are de gândă să num oscă în

fruntea Metropoliei, din oare face parte

Lucaciu, pe protopopulă Ioană Rusu din

Sibiiu. M’am minunată de aoestă decla­

raţia şi m’am minunată şi mai tare, că

numitulă protopopü a umblată deja şi

la guvernă, oa să ia promisiunea obligă

tőre. La observarea mea, oă Rusu nu

duce în scaunulă metropolitană nici au-

partea României erau: maiorulă inspec-

toră Segarcianu, căpitanulă de topografia

Spiroiu şi căpitanulă de dorobanţi Teo­

dorii lonescu.

încă înainte de pornire, locuitorii

ounosouţî ou posiţia locului, ne spuneau,

că pănă la piramidă trebue de regulă

cam 4 óre spre a nu se prea eşofa că-

lătorulă, érá dela piramidă înoolo pană

la punctulă 202, din causa grdzniceloră

prăpăştii şi formaţiunea ascuţită a crestei

Petrei Craiului, mai că nu este posibilă

să trăcă nici măoară omulă, fără de nici

o povară, fiindă acestă direcţiune şi aşa

numai prea rară umblată, de câte-ună

anumită vânătoră mai dedată cu atarl

escursiunl primejdiósé.

Toţi grăbiau, ca să nu întârcjie cu

timpula. Mai întâiu a pornită căpitanulă

c. r. Şiandru şi îndată după elă amă

plecată eu; apoi maiorulă Segarcianu şi

toţi ceilalţi membri. Şiandru înainta cu

mari paşi spre locuia destinata şi toţi

ceialalţ! se siliau după elă, însă abia

după o jumătate oră de suită, au şi

începută a nu mai ţinâ pasă unii cu alţii.

(Ya urma.)

toritate, nici sciinţă, pe lângă că dintre

oei trei candidaţi a primită oele mai pu­

ţine voturi: omulă meu a răspunsă, oă

guvernulă vró pace ou ori-oe preţă şi asta

voesoe s’o facă cu u'ifl omă fără colóre,

cum este Rusu, gândindă, că aşa o póte

ajunge mai uşoră.

Faţă cu acésta eu potă susţinâ, că

Rusu nu este omü fără colóre, ci dimpo­

trivă, are colóre politică determinată,

despre ceea ce şi contele Albin Csáky

trebue să aibă cunoscinţâ, deóre-ce chiar

elă a oprită din şc0le „Istoria popo­

rului român»“, sorisă de Rusu în anii

60 ; însuşi pe Rusu l’a lipsită, cu doi

ani mai înainte, de catedra de limba ro­

mână dela gimnasiulü de stată din Si­

biiu. Oă de ce s’au întâmplată tóté acestea,

de bună séma o soie mai bine deştep­

tule nostru ministru de culte.

împrejurarea, că Rusu vorbesce des­

tulă de bine limba statului, nu póte

fi califioaţiă suficientă în împrejurări

atâtă de serióse, oa să capete demni­

tatea de Mitropolită, pentru care n’au

votată, atâtă membrii clerici, câtă şi

laici, pentru Ioană Szabo, candida-

tulă celă mai naturală, pentru că acesta

a out*-zată să suspendeze din posta pe

Luoaciu. In capulă unei astfelă de biserici

a pune — deşi fără colóre politică —

pe ună astfelă de Română, ară fi ună

felă de sinucidere naţională. A id trebue

ună oapă bisericesoă ou colóre politică

hotărîtă, ba chiar cu colóre şovinistâ ma­

ghiară, oare ou mână tare oé înfrâneze

preoţimea şi învăţătoriinea agitatóre.

Décá ună astfelă de omă nu se află în

părţile ardelene — unde întru adevără

nici nu se află — atunci să ne aducă

ună preotă maghiară din ţâra mamă şi

să-lă pună în scaunulă metropolitană

din Blaşiu. Acolo suntă Firczak-ii, Dro-

hobeczky-ii, ei după oonfesiă suntă greoo

catolici şi patrioţi fără prihană.

JE o ficţiune golă a pune în scaunulă

metropolitană din Blaşiu, pe unu Română.

Nici o lege, ci numai o datină greşită,

numesce acâstă biserică, „biserică gre-

co-catolică română“. Ea este confun­

dată cu biserica română greco-orientală,

care de faptă a fostă înarticuiată în lege.

Poftiţi şi puneţi în soaunulă metro­

politană din Biasiu, pe ună omă cu sen­

timente maghiare; poftiţi şi scoteţl pe

cei 60,000 Maghîar! de sub autoritatea

metropolitului gr. or. din Sibiiu şi creaţi

pentru ei o biserică gr. or. maghiară, —

atunci cestiunea valahă din Ardeîă va

fi pe jumătate resolvată. Cu prooese de

pressă, ou secuestrare de memorande,

n’o veţi deslega nici odată. K.

Mişcarea studenţilorîi din România.

„Românulu“ dela 24 Iunie n. c. împărtăşesce hotărîrile, ce le au luatu studentii universitari români, în întrunirea lorii de Vineri sera, întrunirea s’a ţinutu în palatulu Universităţii, sub presidiuiu d-lui M. Gr. Băileanu. La propunerea comisiunei de cinci, însărcinată cu organisarea unei mişcări naţionale, studenţii au luatu următ6rele ho- tărîrî, pe cari „Românulu“ le rea- sumeză astfelu:

Nu se face în decursuiă verei niol

o manifestaţiune de stradă. Se organi-

seză însă conferinţe naţionale, ţinute de

studenţi, în intriga ţeră, spre a se arăta

trista posiţiă a Româniloră de peste

munţi, a cărora esistenţă este periclitată,

âr împreună cu dânşii suntă periclitaţi

şi Românii liberi în esistenţă loră. Ală­

turi cu oonierinţele, se voră scrie în

acestă sensă oâta trei artioole pe săp­

tămână, în diferite q|i&re din ţeră. Se va

trimite ună manifestă la tote univer­

sităţile din Europa, oărora să le tragă

atenţiunea asupra aoteloră de nedreptate,

ce se esercitezâ din partea Maghiariloră

asupra Româniloră ; se va aooentua cu

deosebire faptulă, că cei patru zeci de

studenţi români, cari, baraţi pe doou-

mente oficiale, au redactată anulă tre­

cută „Replica“, la răspunsulă ce studen­

ţii maghiari au făcută „Memoriului“ apă

rută acum doi ani. Totodată se va adresa

unO manifestă specială şi cătră studenţii

maghiari, oărora să li-se atragă atenţiu­

nea, oă atitudinea luată de guvernulă

maghiara faţă de celelalte naţionalităţi

din Ungaria, iu specială faţă de Români,

este de natură d’a periclita însă şi esia-

tenţa Maghiariloră. Deşi studenţii ro-

mâul suntă aprooe siguri, că acestă de-

mersă nu va ave nici una suooeafi în fa-

vorea loră, oi, din contră, studenţii ma­

ghiari voră fi gata a le răspuude io bat­

jocură şi ou injurii, denşii ţia j totuşi a

faoe şi aoestă pasă estremO, de6rece vo-

escă, oa acţiunea loră, să fiă câtă se pote

de demnă, sinceră şi legală.

;SCSHiLE pILEi.— 14 (26) Iunie.

Alegătorii români din oerculă electo­

rală ală S. Sebeşului sunta oonvocaţl

într’o adunare, pe Joi 29 Iunie s. n.. îa

S.-Şebeşu, pentru alege doi delegaţi la

oonferenţa naţională.

—x—

Numai Înainte! Cetimă în foile un-

guresci, oă din incideutulă adunărei de

protestare din Boroşineu, autorităţile ma­

ghiare au făcută arătare oontra următo-

riloră domni: Vasile Bălană, preotă, To-

doranü, învăţătoră, Ioană Cornea, preotă,

Vttsilie Zsiros, protopopă, Milovanu, preot,

Boroşă, învăţătoră şi oontra advocatului

Popă din Aradă. Motivula arătărei este

„agitaţia“ contra guvernului, Maghiari-

lora şi Jidanilora. — Nu-i vorbă, scie

guvernulă de ce trebue să înfiinţeze nouă

înohisorl de stată.

—x—

Biblioteca regretatului Gr. Brătianu,fostă preşedinte ală Ligei a fostă cum-

pératá, după cum cetimă în „Universulă“

la lioitaţiă, de librarii Steinberg şi Al-

calay, ou preţulă de lei 3500. Aoestă bi­

bliotecă a fostă résoumpératá ou preţulă

de lei 4200, de oătră d. L. Cazzavilan,

directorulă farului „Universul“ care a ofe-

rit’o gratuită Ligei pentru unitatea cul­

turală. Biblioteca de mai susö are ova-

lóre reală de celă puţină 20,000 lei şi

va ti de mare folosă pentru Ligă. Décá

d. Cazzavilan a făoută acesta, este că

a cre4ută a împlini una din dorinţele

réposatului Gr. Brătianu, care a mun­

cita atâta pentru ridicarea şi apărarea

neamului românesoă, îuoheiă numiculă

4'ară.—x —

Episcopulü Strossmayer şi Dr. A. Star- cevici, aceşti doi conducători ai fraoţiu-

niloră opoziţionale oroate, s’au împăoată.

Despre acésta împăcare scriu foile croate

următorele : îndată ce ajunse în Cramina-

Tepliţa, întrâ mai întâiu în biserică şi

apoi se duse la Staroevici. Când ’lă ob­

serva pe acesta, 4 8e: „I&tă-mă, frate!

Voescö oa episoopö să fiu oelă dintâiu,

care aduce pacea!“ Staroeviol adâncă

emovionatO, întinse óspelui mâna. Ambii

bărbaţi rămaseră singuri împreună mai

multă ca la o jumătate de 0ră.

—x—

Urcarea salarelorü invâţătoresci. Dincomitatulă Hunedórei se scrie „Telegra­

fului Română“, că protopresbiterului gr.

or. din Dobra, Romulă de Crainioă, i-a

suooesă, intervenindă pe lângă oomunele

parochiale, a ridioa în întregă traotuiă

salarele învăţătorescl la minimulă de

fl. 300, pretinsă de lege, unde aoésta n’a

fostă şi pănă acum. Astfelă protopres-

biteratulă Dobrei este asigurată cuşo01ele

sale.—x—

Grozavă nenorocire. Cuirasatulă en­

glesă „ Victoria“ s’a cufundata în apro­

piere de Tripoli din Siria, în urma unei

oiocnir! cu cuirasatulă rfCamperdownu}

Amiralulă Tryon, oomandantulă esoadrei

din Mediterană, care se afla pe bordulă

Victoriei, a perită împreună ou 400 ó-

menl. Ciocnirea între cuirasatele „Vio-

toria“ şi „Camperdowa“ s’a întâmplată

după amia4l, în timpula unei manevre.

„Victoria“ a fosta isbită în flanca şi s’a

Nr. 130 -3 893 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

înecata ia mai puţinO de 15 minute, până

la o adâncime de 150 metri răsturnată

Afară de admiralulil Tryon, s’a mai îne

catö unö preotö, inginerulfi-şefo, uuö lo

ootenentü şi 8 elevi. Se crede, oă nu

mérulö îneoaţilorfi este de 430, însă se

póte, ca câţiva din ei să ii fostü scă

paţl de celelalte corăbii ale escadrei

Af<*ră de echipagiu mai erau pe bordü

103 soldaţi de marină.

—x—

D-lü Dr. V. Băbeşti a fostü ínvitatü

a lua parte la oongresulü sanitarei, oe se

va ţine ia Roma ?n 24 Septemvre şi la

oongresulü internaţionalii de medicină, oe

se va ţine în Parisü la 27 Iulie.

—x—

Duelü mortalü. In 23 Iunie s’a în­

tâmplata unü duelö cu pistolulú între

doi funcţionari din MurăşO-Oşorheiu

Unulü dintre adversari a oă4uta mortű

pe looü. Caaulü acesta a produsü mare

sensaţiune în societatea de acolo.

—x —

La afácerea Panama. Raportulü ge­

nerala ala oomisiunei de anchetă pentru

Panama cjice, că justiţia pronunţându-se,

tótá lumea se închină diuaintea sentin-

ţelorâ sale. Istoria celorü 104 este o le

gendă, oare a ţinuta cam multü şi la

oare e timpö de a se pune oapétü. Ra-

portulö justifioă oonduita d-lorü Floquet

şi de Freyoinet, însă blamézá pe d. Rou

vier, oă a primitö banii particularilora

pentru o trebuinţă guvernamentală. Elü

judecă cu multă severitate rolulü com

paniei Panama. Au voitü a face, oa rés

ponsabilitatea desastrului sé cac ă asupra

parlamentului şi republioei, ínső mano

pera lorü n’a reuşita,

—x—

Aniversarea luptei dela Custozza s’a

serbatü în Oradea*mare cu oeremoniă,

de cătră batalionulü dislocata din regi-

mentulü Nr. 39. Ia curtea citadelei, unde

era adunată íntréga garnisrtnă, ţinu lo

cot.*mareşal. Wannisoh o vorbire, în care

preamări victoria archiducelui Albreoht.

Aoestă vorbire, ţinută în limba germană,

a fostü tălmăcită şi în limba română de

eătră căpitanula Humiţa.

—x—

Consiliulü municipalü din Parisü a primita o moţiune, în care se esprimă

dorinţia, ca teritorulü francesü săfiăuna

asilü neatinsü pentru esilaţii politici.

—x —

Secetă.. Praţulfi vitelorü în totă

Francia a ajunsii de rîsO. Se véndü cai

pe preţO de 5 —10 franci. Unii îşi îm ­

puşcă vitele, pentru oă nu mai »u cu ce

le hrăni. Acésta din pricina ne mai po­

menite secete, ce a bântuita anula acesta

Franoia. Se înţelege, că dopă acésta va

urma o altă orisă, aceea a scumpirei vi­

telorü de munoă, în momeutula, când va

fi trebuinţă de ele.

—x—

Moştenire de milióne. Din Timişora

se sorie, că acolo a sositü unü advocatö

din Parisü, care caută pe unü anumita

Demetriu Ioauoviol, ca moştenitorfi ala

unui capitala de 2 milióne îl. testate lui

din parcea unui unchiu &lü său din

America,

— x.—

Balü filantropicii. Inteligenţa română

din Betleauü, în comitatulü Solnooü-

Dobeca, ou concursulü mai multorü ti­

neri academici, arangiază unö balö filan­

tropica în sala oasinei din Betleanâ ia

11 Iulie st. n. 1893. în favorulü biseri-

cei şi şcOiei rom. gr. cat. locale. Preţuia

intrărei: de una persdnă 1 fl. 20 cr., ér

în familiă de persóná 1 fl. v. a. Inoepu-

>tulü 7V2 óre/sóra. Comitetulü arangia-

torö. Suprasolvirile şi ofertele marini-

móse 6e vorü primi ou mulţumită şi se

vorü cuita pe cale 4i&ristioă.

J D i n . ^ r a r L c i a , .

„ Agenţia Havasu transmite ur- măt6rele telegrame asupra caşu­lui cu documentele „furate“, des­pre cari amu vorbitu în numerulu>de Sâmbăta:

Par i sü , 22 Iunie.

După ordinulü guvernului, procuro-

rulü republicei a deschisa o anchetă în

privinţa provenienţei şi valorii doou-

mentelorü, prin cari mai mulţi ómenl

politici suntö aousaţl, oă au primita bani

dela ambasada englesă din Parisa.

D. Dupuy şi Develle au retusatü sé

primescă şi sd ia comunicare de docu­

mentele presentate de d-lü Millevoye.

D lü Dupuy a declarata, în numele gu­

vernului, că nu voiesoe sé aibă în po­

sesiune şi chiar nici sub oohii lui nisce

dooumente furate dela o putere amică,

nevoiudü sé întrebuinţeze procedeurl de

aoéstá natură, nici să arunce nesiguranţa

în spiritula ambasadorilor?! în relaţiunile

ou guvernulü francesü.

Pa r i s ü , 22 Iunie.

Mare afluenţă şi animaţiune vie la

Cameră. D. Millevoye íntrébá în pri­

vinţa extrădării lui Herz. D-lü Dupuy

réspunde, oă guvernulü continuă a se

ocupa de acéstá afacere, ínsé Herz nu

póte fi transportata. D-lü Millevoye cjioe,

că Anglia se servesce de secretele lui

Herz; ínsé ceea oe e mai gravü este,

că una deputata, care a oerutü abaudo-

narea Oorsioei, şi oare a oontribuitâ a

faoe, ca Frauoia sé renunţe la dreptu­

rile sale asupra Egiptului, este ameste­

cata aci.

După observaţiunile preşedintelui,

d. Millevoye formuleză cererea de inter­

pelare, ínsé preşedintele refusă sé-i dea

citire, din oausa conţinutului ei.

D-lü Pourquéry vró sé interpeleze

în privinţa iui Herz, a lui Arton, şi asu­

pra dooumentelora forate dela amba­

sada englesă.

D-lG Dupuy răspuude, oă guvernulü

a făcuta şi va faoe totü ce-i va sta în

putinţă pentru a obţine estradarea lui

Herz. In ceea oe privesce documentele

furate, ela nu póte deoátü sé sesiseze

justiţia. S’a şi deschisa o instrucţiune,

(aplause vii).

D. Olémenceau somézá pe acusa-

torii lui sé dovedeoă, că elü a véndutü

ţâra sa pentru b&uî; ei suntü ţinuţi sé

aduoă acte la tribună.

D-lfl Millevoye oă un indi-

vidü originara din insula Maurioiu a co­

piata 4i cu $ ambasada Angliei sori-

sorile adresate d-lui Justin Lee (mur­

mure, întreruperi). D lü Millevoye ci-

tesoe oâteva pasagii din aoeste seri

sori. Preşedintele şi d-lü Develle pro-

testâză.

Scrisorile vorbesoü de afacerea de

Behring, de tratativele pentru alianţa ou

Statele-Uuite şi ou Rusia, de situaţiunea

Belgiei, de prinţula de Monaoo (mişcări

vii, rîsete irooioe).

D-lti Develle c|ioe: Credo, oă d-lü

Milevoye a fostü viotima unei scárbóse

mistificări.

D. Dórouléie declară, oă îşi dă de-

misiunea.

D-lü Millevoye citesce unü aotü

avénda sigilulü ambasadei englese, care

arată sumele vérsate la mai mulţi ómenl

politici, mai ou sémá d-lorü Burdeau,

Olémenceau, Rochefort. Sumele variază

intre 600 pănâ la 20,000 lire.

Fantasia acestui dooumentö’ pare

atâta de evidentă, Íncátü risetele, flue-

răturile şi protestările isbuoneeoü de pe

tóté bănoile Camerii. Impresiuaea este,

că d nii Millevoye şi Dórouléde au fostü

păcăliţi.D. Burdeau protesteză ou energiă.

D. Millevoye remite dosarulü preşe.»

dintelui.

D. Maujan depune o ordine de 4*

prin care se vestejescü calomniile nesu­

ferite şi ridicule aduse la tribună.

D. Millevoye îşi dă demisiunea, pen­

tru a puté, 4ice elü, sé oompară liberü

dinaintea justiţiei.

Mai mulţi boulangiştl deolară, oft se

despartü de ambii lorü oolegl şi oă ei

au oerutü sé demisioneze.

Ordinea de 4* a d-lui Maujan este

adoptată cu 382 voturi ccntra 4 (aplause

în camera întrâgă).

D. Dupuy depune raportula gene

raia alQ budgetului.

Şedinţa a fosta ridioată.

Par i sO, 22 Iunie.

Documentele, oarl, după d-nii Miile

voye şi Dâroulede. trebuiau să oompro

mită pe d-lQ Clâmenceau, s’au în­

torşii în oontra lorâ. Demisiunea

lori), în aparenţă spontaneă, a fosta oe

rută de Cameră, oare a voitQ, ca repa

raţiunea să fiă imediată, piua de astă4l

a fosta pentru d. Clemenceau o oom-

pensaţiă a 4il©i de Luni şi în aoelaşl

timpa una succesâ.

Bancruta Greciei.

National- Bank fur Deutsche and, care

a introdusa în Berlinâ şi în Germania

împrumuturile grecescl, a protestată în

oontra aranjamentului întrevenitti între

guvernula grectt şi oasa Hambro din

Londra. Detentorii din Parisâ s’su întru­

nită şi ei, spre a lua hotărîrl în aoelaşl

seijsfl.

Nici la Londra, luorurile nu mergti

b:ne. Mare parte din detentorl refusă

d’a fi plătiţi îq peticele de bârtii ce gu­

vernula grec voesce a le da ou forţa contra

plfcţei cup6nelor0. Din acâată causă 5°/0

greoesoO a data înapoi închi4enda ou 48

er 4°/0 moQopolO cu 52, ca tota avi

sula ofioiala că cuponulO de 1 Iulie va

fi plătită la terminO.

Opinia generală e pentru una con-

trolu europeni* şi respectarea garanţiiloră

speciale pentru tote împrumuturile. Acţi­

unea diplomatică nu va întâr4ia a înce­

pe imediata după hotărîrile, oe se vorfi

lua de detentorl.

Mişcarea detentorilorfi e legitimă.

Decă rentele grece ou garanţiile lorâ

speciale nu mai insuflă niol o încredere

şi n’au data alta rezultata de câta mo-

ratoriulu şi deturnarea aceloru garanţii, ce

încredere şi oe siguranţ-ă pota îuspira

fondingurile seu mai bine fustanele grecesc),

5% şi pl6ia de garanţii, oe se promită

pe hârtiă pentru ele ?Negreşita, că acela

oare n’a avuta obrezula d’a plăti fundin

gurile, de unde resultă, oă aoeea ce se

oferă forţată detentorilorO, cum cjioe

„Curier. Fman din BuourescI este o

speliaţiune, căreia nimica nu’i p6te

puue capătă de oâta o tutelă finanoiară

europeuă.

Raţiociniu şi mulţămită publică

Grâdisce, 24 Mai 1893.

Din motivula numărului însemnata

a pruaoiiorQ obligaţi la şoolă, din care

nici jumătate nu potâ fi instruaţl în

şoola confesională esistentă, fiind a ame­

ninţaţi de a se face pentru ceilalţi prunol

o şoolă de statQ, şi fiind-oă poporule nu

pâte susţine una ala doilea învăţ&tora,

deore-oe şi pe care îla susţiue numai din

repartiţiune îla salarisâză, s’a constituita

una comiteta, care să colecteze oferte

benevole în bani, şi pe acâstă cale să

creeze ună oapitală, din oare să se edi­

fice o a doua şoâlă şi să se salariseze

una ala doilea învăţătorâ în Grădisoe,

(vechia Ulpiia-Traianâ).

IndreptândO rugărl în mai multe

părţi, amâ mai primita daruri benevole

dela p. t. d n i :

Moise Nesiu, profesor a în Oradea*

mare, cu lista Nr. 43, oontribuindâ d-sa

6 florini.

Diamandi Manole, corner oi anta în

BraşovO, cu lista Nr. 50, oontribuindii

d-sa 10 fl.; N. G. Stănescu 5 fl.; Tache

Stănesou 10 fl.; N. N. 1 fl. Suma 26 fl.

Dr. Emilii Fekete Negruţiu, medica

în Şintereagii, ou lista Nr. 147, a oon-

tribuita 2 fl.

D-ltt Căpitanii Grâdişteanu din Bu-

ouresol, a donata 100 franci, în aura:

47 fl. 80 or.

Avetft, Popa Bociatu în Grădisoe, cu

lista Nr. 30, a contribuita d-sa 25 fl.;

Simon Adolf 1 fl.; Simon Herman 5 fl.;

Aloise Romanâ 1 fl.; Manase Popa 1 fl.;

Romula Raoa 2 fl.; Mihaiu Poptt 2 fl.;

Stefanü Ţarina 1 fl.; Nicolau Ţarina 50

or.; Iustinü Ţarina 1 fl,; Andreiu Io-

naşiu 1 fl.; Andreiu Booiatü 1 fl.; Am-

brose Popü 10 or.; Samsonü Poptt 50

or. Suma 42 fl. 10 or.

D-lü Georgiu Popö din Ges8giu a donata 1 fl.; „Ulpianau, institutü de

oreditü în Grădisoe 30 fl.; Georgiu Mun-

teanü, preotü în Silaşâ, ou lista Nr. 17y

a oontribuitü 4 fl.; „Sătmăreana“, insti­

tutü în Seini, ou lista Nr. 9, a donatü

5 fl.; „Arieşanau, institutü de oreditü în

Turda, cu lista Nr. 156, a donatü 5 fl.

Iónü Danoiu, direotorü în Ofeubaia,

ou lista Nr. 149, a ooleotatü dela d sa

1 fl.; „Munteana“, institutü ‘de oreditü

15 fl.; Iónü Tordai 1 fl.; N. Fodoreanü,

înv. 50 or. Suma 18 fl. Petru Căloiu-

nariu, advooatü în Orşova, ou lista Nr.

145 a ooleotatü dela d-sa şi d-na Aneta

Căloiunara 1 fl.; Ióné Ianza, vicarü în

HaţegO, ou lista Nr. 1, a ooleotatü

8 florini.

Laolaltă 194 fl. 90 or. Trausportü

din Nr. 278 alü „Gazetei Transilvaniei“

din a. tr. 468 fl. 81 or. Suma totală

663 fl. 71 cr.

Pentru aoeste saorifioii puse pe al-

tarulü oulturei naţionale, generoşii con­

tribuitori şi coleotanţl, priméscá mulţă-

mitele nóstre şi ale poporului románü

din Grădişte şi giurü.

Din nou rugămtt pe stimaţU domni,

oarl au primitü liste de coleotare, să

bine voé8oft a ne întinde sucursulü po-

sibilü întru salvarea causei nóstre oul-

turale şi a ne retrimite listele, căol oo­

mitetulü nostru de supraveghiare, póte

fi în prepusü, oă noi amü fi malversatű

unele sume, cu cari liste nu ne putemu

legitima.

Aveln Popă Bociatü, Ales. Alisandronit prot. şi pres. sen. şcol. curatorii primti.

losivă Ijuconî, N. Trimbiţoniu, cassaru sen şcol. înv. şi not. sen. şcol.

DIVERSE.Maxime. Câţi părinţi oredü, că

şl au oresoutâ fetele, după oe olătesctt

dascălilorO, oe i-au avutü. — O virgină

trebue în totü minutulü sé aibă înaintea

ochilorü săi ideia. oă ursita ei e a face

fericirea unui bárbatü. Mdm. Bernier. —

Ori unde popórele au avutü mo­

ravuri bune, femeile au domnitö. Ber-

nadin de St. Piere. — Singura soiinţă a femeiiorü e morala. Mdm Bernier. — Mo­

rala e atâta de nouă în Europa, înoâtQ

guvernele n’au sciutü până ască4l, oft

erau datóre a avó îngrijire de oopii.

Bernadin de Şt. Piere. Răutatea derivft

mai adesea dintr’o oarieră greşită.—Pen­

tru oă cei mai mulţi nu se cunosoü pe

sine, suntü aţâţi imbecili şi ómenl răi.

Nu e de importanţă a soi, ce ne con­

vine, ci la ce ne potrivimü noi. Emil

Souvrstre.

Culese şi traduse de Gamilü B...

Tonuri uriaşe. Foile germane spunü*

că /ortulü oe se va construi pe insula

Neuwaik la Hatnburgü, va fi armatü

ou oele mai mari tunuri Krupp. Ţâva

aoestorü colosurl e lungă de 14 metri;

proiectila cântăresoe 1,000 kilograme,

ér încărcătura de pulbere 410 kgr. Tu­

nurile batü la o distanţă de 8850 metri.

O grenadă de oţalfl de 1,000 kilograme

pătrunde la 1.000 metri o plaoă de feră

grosă de unö metru, ode-l'alte forturi

ale Elbei vorü primi tunuri lungi d©

peste 9 metri. Proiectila va cântări 215

dlograme, ér încărofttura de pulbere 115

igr. Aceste tunuri potü bate pănă la

20 kilometri. Inoeroările făcute ou aoeste tunuri au satisfácutü pe deplinü.

4* —

. L T. M i f i ,medicü românü

î n ZESZaxlsToad..

Marktplatz „Tempel.“

M e t a r ö : Dr. Aurel Mureşlanu*

Redactorii responsabila: « r e g o r i u M a i o r «

Cursul pieţei Braşov.Din 25 Iunie 1893.

Bancnote rom. Cump. 9.74 Vend. 9.74

ArgintO român. „ 9.68 „ 9.70

Napoleon-d’ori „ 9.78 B 9.82Galbeni „ 5.70 „ 6.74

Rable rusescl „ 1.28 „ —.—Mărci germane „ 60.— „ —.—

Lire turcescl „ 10.92 „ —.—

Scrisuri fono. Alb. 6% 101.— » —.— „ „ „ 5% 101.50 „

Cursul la bursa din liiena.Din 24 Iunie 1893.

Renta ung. de aurii 4% • • • 116.— Impr. oâil. fer. ung. în aur 41/2°/0 123 93

» n » » arSint 4V2°/o 101.25 Oblig, j) n rt de ost. I. emis. 121.— Bonuri rurale ungare . . . . 96.10

„ „ croato-slav. . . . —.—

Despăgubirea dijmei de vin . . 97.50 Imprum. ung. ou premii. . . . 148 25 LosurI pentru reg. Tisei şi Seghed. 141.75

Renta de hârtie austr.................98.10

n » Mgtot » . . . . 98.— „ „ aura „ . . . . 117.55

LosurI din 1860 ....................... 148.—

Aoţii de-ale Băncei austro-ung. . 991.— „ „ „ ung. de oredit. 412 50

„ „ „ aust. de credit. 339 50

Galbeni imp................................ 5.83

NapoleondorI............................ 9.8072Mărci imp. germ........................60.35London (Hre sterlinge) . . . . 123.15

Rente de corone austr. . . . 96.65

n ft n wng- . . . 95 -

Nr. 7907 1893.

Escriero de concurs!La oficiula locala foresf*ierala oră-

şenesoQ este de a se ooupa pe viaţă

postii Iii unui I» 1*01 o io rest ier,eventualminte aoela ala unui forestier de revier respective acela ala unui adjunct.

Venitele protoforestierului snnta:Salariu.........................fl. 1200.—

Bani de loouinţă . . . . „ 200.—

Pauşala de drumă şi diete 200 — şi 56 metri lemne de fagQ.

Pe lâugă documentarea qualifi caţiunei p-escrise de § 6 ala art: de

Pagina 4 ___________ GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 180-1893.

lege X X X I din 1879 au de a şl ascerne

reflectanţi atestatula de botezii, mai de*

parte unii testimoniu physieala asupra

sănătăţei, testimoniulft de moralitate şi

totQ-de-odată să documenteze, cumcă cu-

nosoft cele trei limbi ale patriei i. e.

limba germauă, maghiară şi română.

Pentru postula de protoforestiera

are să se documenteze totQ-de-odată o

praxă de sine stfttătore de 7 ani;Petiţiunile instruite în amintitula

moda au de a se ascerne pană. în 31 Iulie a. c. sub scrisului magistrata.

B raşova 17 Iunie 1893.

1—2. Macfistratulu orăşenescu.

Nr. 7190-1898.

PUBLICAŢIUNE,Spre scopula predărei lucrărilora pre­

liminate ou 2265 fl. 18 cr. pentru clădirea unei latrine în cas- sarma din strada negră, mai departe

a lucrărilor!! referitore la permutarea ca­

nalului de apă, ce trece prin ourtea oas-

sarmei, precum şi a lucrărilora pentru

canalulu de scurgere, a apei de fântână

şi de ploie din curtea casarmei, se va

ţiue îu I Iulie a. C înainte de prân4a la

11 ore în ofioiula orăşenesiQ economica

o pertractare soripturistica de oferte.

Se învită de •! toţi reflectanţi, ca să ’şi as 'earnă economului Ernst Hintz,

pănă ia inceputula pertraotărei de oferte

ofertele lora scripturistice, sigilate, pro- vă4«te ou timbru de 50 cr. şi cu una

vadiu de 5% din suma pretinsă. Ia

oferta are de a se aminti în cifre şi li­

tere suma pretinsă, respective seă4ămen- tula percentuala din suma preliminată,

contîuenda tota-deodată dechieraţiunea ofertului, cumcă ’i sunta cunoscute con-

diţiunile de oferte şi acele contractuale şi că se supune Jora.

Condiţiunile aceste precum şi plă­

nuia şi preliminarul^ de spese se află

pănă la începutula pertraotărei de oferte

în biroula oficiului orăşenesca economice*

spre examinare din partea fie-cărui.

Braşova , 19 Iunie 1893.

Magistratulu orăşenescu1-3.

Curată reciprocitate. — Fără acţionarii.

Totu venitutö revine ceforîi asiguraţi. /a * m

4 L W A T

Celű mai mare şi toogatu institutü de bani din lume.

Fondulu de asigurare 907 jmilióne

franeî.

Asigură viaţadupă modalităţile cele

mai diferite şi mai fa­vorabile.

Cu prospecte şi cu cele mai bune informaţiuni servesce:'

Ira lim ] Ardelenă sen aaeniura principala kBraşovu, uliţa Heagră Nr. 45.

Ânunciurî(inserţiuni şi reclame)

Suntu a se adresa subscri­sei administraţiuni. In casulu publicării unui anunciu mai mult de odată se face scăde- mentu, care cresce cu câtu publicarea se face mai de multe-ori.

Administraţiunea „GAZETEI TRANSILVANIEI.“

o o o o o o o ofgV Numere singuratice

din „Gazeta Transilvaniei* â, 5 cr. se pot& cumpSra în librăria Mcolae Ciurcu, şi în tutungeria I. Gfaross.

O O O O O O O O

INSTITI T l'I.r DE CRED1TÜ

ŞI DE ECONOMII

„ALBINA“FILIALA BStASOVÜ,

p r lm e s c e d e p u n e r i s p r e f r u c t i f i c a r e p e l â n g ă

l 1 * 0 «» şi plâtesce însaşî darea de venitu pentru ele.Escomptează cambiî cu interesse dela 5 7 S în sus ;Acordă împrumuturi pe ipotece, până la jumătate a valóiéi

loru CU 6 ° /o |

Lombardează efecte şi monete, acordându 85% din valórea de curs, şi

GiuvaeriT Şi mărfuri acordandü 2/3— 3/4 a valórei loru ca împrumutu, cu procente dela sus>

Cumperă şi vinde efecte Valute şi devisecőtate la bur­sele din Budapesta, Yiena şi Bucuresci după cursulü cjilei, recomandânda mai alesă pentru plasări de capitalii diferitele efecte române, cari pe lângă cea mai mare a^iguranţă ofer una produsa de peste 5°/0, şi oari să află totdeauna de ven4are la cassa institutului în Braşova ;

Efeptuesce sub cele mai ieftine condiţiunî plăţî şi încassărî şi eliberează asemnate asupra tuturorü pieţeloru, mai ales din România;

Rescumperă fără nici o detragere cupóne, le escompteză naintea sca­denţei lora şi cumperă ou cele mai bune preţuri cupóne dela efecte române;

Ingrigesce în comisiune orî şi ce transacţiă ajutată fiinda de legăturile oe le întreţîue cu firme de rangul prima în Budapesta, Viena şi Bucuresci, de a putea servi clientelei sale în cela mai culant şi folositora moda;

Dă cu chiriă magazine şi locuri de depou pe teritoriulü seu alăturea cu gara reg. ung. de stat şi legatü cu aeésta cu dóuá căii ferate, Strada Gării Nro 45, şi în fine

F a c e a s ig u r ă r i a s u p r a vi c ic i o m u lu i, ca representanţă a societăţii de asigurare „EQ UI TABLE“ din New-York, după condiţiunile avantagióse ale acestei societăţi, în tóté combinaţiunile.

B ir o u l: piaţă, tírgulü botelorü Mr. 22, etagiulü I.Őre de oficiu: '/28— 1/22, óre de cassil: 8— 1.

/ O O O O O O O O O C O O O O O O O O O O O O O O O O O © « ;

ABONAMENTE„GAZETA TRANSILVANIEI“

Preţulu abonamentului este:Pentru Austro-Ungaria:

Pa trei lu n i............................................. 3 îl. —

Pe şese lu n i ......................................... . 6 il. —Pe unu a n u ............................................. 12 fl. —

Pentru România şi străinătate:Pe trei lunî.................................................. 10 fr.

Pe şese l u n i ............................................. 20 fr.Pe unu anu.............................. .... 40 fr.

x Abonamente la numerele cu datade Dumineca.

Pentru Austro-Ungaria:Pe anu .......................................................2 îl. —

Pe şese lu n i.................... ..... . . . . 1 fl. —Pe trei l u n i ............................................. 50 cr.

Pentru România şi străinătate:Pe anu.................... ...................................8 frânei.Pe şese lu n i ......................... .... 4 franci.Pe trei l u n i ................................... . 2 franci.

Abonamentele se facu mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.

Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoiesca a scrie adresa lămuritu şi a arăta şi poşta ultimă.

w Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“ ^ vhoooooooooooooooooooooooocooc?

lima $ plecarea t:în Braşovft.

I. Plecarea trenurilorü:I, Delà Bra§ovù la Pesta

Trenulü mixta : 5 óre 10 min. diminâţa. Trenulű accel. : 2 óre 45 min. după am.

Trenulű de persóne : 7 óre 43 min. séra.

2. Dela Bra§ovű la Bucuresci :

Trenulü acoel. : 5 óre 15 minute dimin.

Trenulü mixtü: 11 óre înainte de amé4i. Trenulü aocel. : 2 óre 19 min. după am.

3. Dela Bra§ovű la Zêrnescï:

Trenulü mixtü : 9 óre 5 min. diminâţa.

Trenulü mixtü : 8 óre 16 min. după am. Trenulü mixta : 9 óre 25 min. sóra.

Dela Braşovd la Ch.-Oşorheîu.

Trenula de persóne: 5 óre 46 min. dimin. Trenulü mixta : 8 óre 50 minute a. m.

Trenulü mixtü: 3 óre 10 min. după am.

Sosirea trenurilorü în Braşovu:I. Dela Pesta la Braşovâ:

Trenulü de persóne: 8 óre dimineţa. Trenulü accel.: 2 óre 9 min. după am.

Trenulü mixtü: 10 óre 25 minute séra,

2. Dela Bucuresci la Braşovu:

Trenulü accel: 2 óre 18 min. după am, Trenulü mixta: 7 óre 1 minute séra.

Trenulü aocel.: 10 óre 17 minute séra.

3. Dela Zernesci la Braşovâ.

Trenulü mixta: 6 óre 10 min. diminâţa. Trenula mixta: 1 órá 14 min. după am1'

Trenulü mixta : 8 óre 10 min. séra.

4. Dela Ch.-Oşorheiu la Braşovâ.

Trenulü depersóue: 8 óre 18 min. dimiur Trenula mixtü: 1 óre 49 min. după am.

Trenula mixtű : 6 óre 56 min. sóra.

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.