« . « ^ ^ - ' V A c e s t a fâia e s e

c a t e 3 c61e p e l u n a } si c o s t a 2 fiorini v . a. | p e n t r u m e m b r i i a s o ­c i a t i u n e i , era p e n t r u

n e m e m b r i i 3 fr. P e n t r u s t r ă i n ă t a t e

i I g a l b e u u cu p o r t o j , v vj p o ş t e i . &y

( î f î V i ' W g S l

TRANSILVANIA. Fdi'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

\r. 2. Brasiovu 15. Ianuariu 1874.

^ s g ^ — ^3 " tfo,

ji A b o i i a m e n t u l u s e Ş I f a c e n u m a i p e c a t e

1 a n u i n t r e g u . S e a b o n e d i a la C o m i -l e l u l u a s o c i a t i u n e i in S i b i i u . s e u prin p o s t a s e u prin d o m n i i c o -

c1 l e c t o r i . \ ^

f B - ® ^ • xsj'fr

Amilii VII. S u m a r i u - Moldovenii. •— Limb'a romana la facultatea de medicina in universitatea dela Bneuresci. — Goloctiune de diplome

istorice transilvane. (Urmare,) — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia.

M o l d o v e n i i . v

In an. 1803 a aparntu in Berlinu „Nou'a ga­leria de icdne pentru fiii si fiicele j u n e , " opu ger-manu fdrte interesante, de mai multe volumine; cu-prinsulu acestoru volumine este fdrte var iu ; materia despre tdte t ierele, productiunile l o r u , despre mai multe ginţi, despre datinele si vieti'a loru.

In vohiminele alu 11 alu acestui opu, intre alte multe, pre pagin 'a 16 amu datu de t rac ta tu lu : „Die Moldauaner ," (Moldovenii). Acestui t ratatu volnmi-nosu (de 20 pagine) este alaturatu si unu tablou cu figure colorate primitive. Figurele representa una parechia de tieraui, si un'a de boieri. Tieranulu cu căciula si sumanu negru, cu cioreci a lb i , opinci , in man'a stânga straiti 'a in bâta, in m a n a drdpta suli t ia. Tieran 'a cu furc'a de torsu in m a n a ; vestmentele ei frumosu si viu colora te , inse nu se prea potu dis­tinge un'a de alt'a. Boieriulu se vede ck e inbra-catu cu caftanulu, si in gura tieue ciubucnlu. Boie-rds'a asemene scumpu imbraca ta , cu flori in mana, era acoperementulu capului este fdrte siodu, comicu si intiortionatu.

In multe privintie tractatulu este prea intere­san te ; unele dein elu nu ni voru plăcea, auctoriuln inse pentru tdte momentele negre si uritidse dein tractatu produce si ilustrddia si caus'a reului , ceea ce ne face a crede, ck a scrisu fkra ura si fkra pa­tima, ci dupa cunoscienti 'a si sinceritatea sa. Aucto-riulu, fkra indoidla. a fostu neamtiu, mai de aprdpe nu este cunoscutu. L a inchiaiarea tractatului ulti­mele linii ni cam dau se intielegemu, ck auctoriulu a locuitu mai multu tempu in provinciele romane dela D a n u b i u , si ck acolo a ocnpatu si dresi-care funcţiune. Cu unu cuventu , acestu t ractatu srisu, c redu , fkra cugete reserva te , se distinge fdrte de îhalitidsele, partialile si seducatoriele reporturi oficiali si oficidse dein acele tempuri. La urma vomu ave a mai face unele observăr i , inse acuma se cetimu originalulu. — „Moldov'a, provincia fdrte fructifera, jace la riulu Nistru intre Poloni 'a rusdsca, Transilvani 'a , Munteni 'a, Bulgari 'a si Basarabi 'a, si consta dein vali si coline p lăcute , cari crescundu se inaltia pkna la verfulu Carpatiloru.- Are una mulţime de fluvii si r iu r i , cari curgu spre Danub iu , care la Galaţi for-

mddia unu portu fdrte bunu, unde naiele dein Con-stantinopole se incarca cu productele tierei. Câmpu­rile de pasciune si padurele (selbele) cele mari sunt cea mai mare avuţia a ei. Uneori ernele sunt fdrte g re le , dein caus'a muntiloru invecinat i , si repedea topire a neauei nu arare-ori casiuna nespuse daune. Lunele de vdra adese-ori sunt fdrte ploidse, inse in Iuliu si Augustu fierbintiel'a este prea m a r e , dra nopţile sunt totu-deauna recordse , ckte odată reci. Pres te totu aerulu este blandu, si moldovenii dormu ver'a sub ccriulu liberu. Morburile nu sunt dese ; cu tdte acestea ajungerea etatiei de 60 ani este rara , caus'a vomu afla-o la modulu de vietinire alu locui-toriloru. Precelentele productiuni ale tierei sunt : vinu, care este fdrte b u n u , si degiâ dupa unu anu este l impede si de beutu, inse se strica fdrte usioru. Apoi totu felulu de pdme si producte de ale pamentului , cânepa, inu si tu tunu. Locuitorii se sustienu mai cu sdma prin crescerea viteloru; tdte soiurile de vite se afla, mai cu sdma oi si capre, alu caroru numeru se urca la aprdpe 4 milidne. Grasele pasciuni dein munţi , ap'a prdspeta si differitele erburi sunt caus'a, ck oile au carne si lana preste mesura buna. U n a oie costa aprdpe u n u f i o r i n i (vechiu); unu mielu 12—15 cruceri (vechi). Boi si vace asemene sunt in abundantia , au pitiore scurte si sunt fdrte tiepene la corpu. Unu soiu (Gattung) de tiegani, asia numiţii L i n g u r a r i , crescu cei mai buni boi, si facu cu ei comerciu fdrte estinsu. Crescerea cailoru este prea iusemnata , si fdrte multu se lucra spre nobilitarea ei. Caii traiescu neincetatu sub ceriulu liberu, si ar­măsarii sunt conducătorii si paditorii loru.

E r n ' a , candu neau'a e mare si caii sunt ame-nintiati de lupi , armăsarii prin nechiesarea (ranche-sarea) loru convdca epele si mansii. Epele formddia unu cercii, avendu capetele cktra centru, unde se afla mansii, dra cu petiorele deiu deretru se apera cont ia lnpiloru. Caii sunt fdrte frumosu crescuţi, au multu focu si copite fdrte bune, deiu care causa prussienii si atistriacii i cumpera pentru cavaleri 'a (calanmea) usidra. Animale selbatece nu lipsescu in selbele cele multe. Apicul tura (cultivarea albineloru) inca este insemnata. Munţii producu mineraria diverse. Provinci 'a acdsta are comerciulu celu mai mare cu Constautinopole, cu Ungar i ' a si cu provinciele rusesci.

3

— 14 —

Tidr'a si p o p o r a l a , negresitu aru potd fi mai ferice, ddca regimulu de demultu aru fi fostu mai pucinu despoticu.

Ambele cetati capi ta le , Bucuresci si I a s i , mai multu aru merită numele de sate mari, ck-ci ele con­stau dein case , colibe cu g rad ine - immense , si dein curţi de cuprinsu fdrte mare. Dupa ultimulu resbeln rusescu s'au edificatu multe palate si case de petre, mari si comode , inse numai cu unu rondu de tere­ştri, fkra ordine si simetria. Mai inainte coperisiele erau dein table de lemnu, acuma se facu dein petre, fdrte inal te , ascuţite intr 'unu angh iu , pentru că se fia scutite contra apesarii neauei. In tdte chiliele se afla cuptdrie, care drn'a se potu incaldi.

I n centrulu cetatiei este piati'a, dupa datin'a ce-tat i lorn turcesci, unde se vendu mâncări si alte lu­cruri de tdte dilele, boitele (pravaliele) sunt con­struite dein lemnu si pamen tu , spoite cu va ru ; dra drumurile sunt pardosite cu table de lemnu. In giu* rulu tergului sunt monaster i i , incungiurate cu muri tari, cari au diverse boite si magazine spre păstrarea marfeloru nobile. In tempu de resbelu aceste edificie sunt prea folositdrie, aperandu pe nefericiţii locuitori contra jafuiriloru si excesseloru turciloru. Pretut in-denea sunt celarie (pivnitie, podromuri) subterane, in cari unele muieri vendu vinu si pre sine.

Numerulu basericeloru si alu claustreloru in- si afara de cetate este necrediutu. Tot i principii si multe persdne private, avute, aveau vanitatea a edifică ckte unele, pentru a sustiend memori 'a loru; deci neci nu uită că se afiga pre paretii basericei portretele loru si ale familieloru loru. Internulu basericeloru este fdrte intunecosu coloratu, esternulu inse decoratu, cu flgurele santiloru si minimele ce au facutu, cari picture inse nu facu ondre neci penelului p ie tonului , neci inventiunei sale. In tundulu basericei este numai unu a l tar iu , care nu-lu poti vedd, fiendu ascunsu dupa perddu'a si bârnele aurite si amplute de tigure, dupa eumu este datin'a in basericele grecesci.

De alungulu paretiloru sunt scaune, că intr 'unu choru alu monaciloru noştri. In basericele mai alese este unu t ronu pentru pr incipele , si langa acestua altulu mai micn pentru principds'a. La intrare ve-demu gravate in marmure numenele fundatoriloru, cari acolo sunt iumormenta t i ; si numai descendenţi de ai loru au dreptulu de a fi iumormentati acolo; plebea si toti ceilalţi se indestulescu cu cimiteriulu dein apropiere.

Satele dela tidra sunt de comunu fdrte misera-bile. Casele loru, cari mai cu sdma aru trebuf nu­mite spelunce, sunt sub pamentu si se numescu bor-dalu (bordeiu). A p e s a r e a s i t i r a n i ' a a s t f e l u a d e g r a d a t a p e d m e n i .

Satele dein munţi sunt cu multu mai atragatdrie, casuliele loru se redica de asupra pamentului, si sunt provediute cu staule si incaper i , pentru trebuintiele economiei poporului.

I a cetati este si ceva asemene politiei; principii

sunt prea ingrigiti, că panea si carnea se nu lipsdsca; ckte odată percurgu necunoscuţi cetatea. Preste ndpte sunt in mai multe cortele impartite vighilie, cari ve-ghiddia pentru focu si lotri. Sunt anunciatori publici, cari arumcia, ck stradele sunt de a se matură, ur-ldiele de a se curaţi, precumu si alte ordinatiuni noue. Ndptea fia cine trebue se amble cu la te rna , dra ta-berneîe se inchidu. Inse am amint i tu , ck oficierii abusddia de auctoritatea loru , si sub manteau'a sus-tienerei bunei ordine, comitu ckte tdte misielii si in-pilari.

Religiunea domnitdria este cea a besericei g re­cesci resaritene, si preotimea recundsee de capu su­premii alu ei pre patriarchulu dein Constant inopole; inse fiindu ck nescienti 'a este generala, poporulu inca n 'are alte principia fundamentale, de cktu cele ale cultului divinii esteridre si superstitiosu.

Celu mai eminente pilaştrii, pre care jace reli­giunea loru , suntu cele patru cuareme ale anului, pre cari le observa cu mare strictetia, inse avendu fdrte in vedere si cualitatea si cuantitatea mancar i -loru; afara de acest'a mai suntu duoe dile de. postu in fiacare septemana. Mărturisitorii suntu preoţi că­sătoriţi, sdu prelaţi, cari se alegu totudeun'a dein clau-strele (monastirile) Basilianiloru. Monacii (călugării), pkna remanu simplu in conditiunea starei monacale, n 'au neci un'a. indreptatire la aedsta afacere preo-tidsea. Celu ce se marturisesce, t rebue se dea ceva marturisitoriului; acest'a apoi nu uita a-i mai reco-mendă de a mai dispune cetirea a vreo 40 liturgii spre mângâierea (consolarea) celoru repausati . Unulu deintre aceştia recomandk odată unei pecatdse, se fure bani dela domnulu ei, peutru ck acest'a nu este crestinu, adecă nu se tiene de beseric'a grecdsea; astfeliu nece nu este pecatu a instreină una asia mica suma de bani pentru unuastfel iu de scopu santn. Cu tdte ck acesta unicu casu este adevera tu , totuşi nu vreu se credu, ck astfeliu de principia morale fun­damentali aru fi generale intre aceşti preoţi. Inse este adeveru, ck poporulu pre toti 'i tiene de necre-dintiosi, cari nu au datine de ale sale; si ck acest 'a n 'are nece un'a instrucţiune in m o r a l a crestindsea. De aici urmddia, ck venerddia cu multu mai tare una iedna, de cktu ori-si care taina (sacramentu). In Bu­curesci se afla o iedna, ce representa sant 'a vergura si despre care se dice, ck face minuni. Ddca prin­cipele, sdu alta persdna de pusetiune inalta, cade in bdla, numai de cktu tramite dupa acea iedna; si a-nume egumennlu monastirei Sevandari,*) unde se afla acea iedna, o aduce in bracia intr 'o calesa, incon-giuratu de făclie ardiende. Ddca morbosnlu este de conditiune mai misera, atuncia unu simplu monacu aduce iri o calesa una copia multu mai mica a acelei

*) Dein schimosituri de nume cumu este si acesta, se vede curatu, câ nâmtiulu prussacu care a scrisu acestu tractatu ethno graficu, necumu se scia romanesce, dara nici nu audia bene. S a r i n d a r i u , nu Sevandari. Eed.

— 15 —

icone miraeuldse. L a una muiere morbdşa misera se duce ăra numai unu monacu, inse pre josu si cu o icdna si mai mica. Aceşti monaci totudăun'a se reintorcu cu -ckte unu donu in claustru. Pretot in-denea pre unde se porta acea icdna, poporulu totu­deun'a i da cea mai mare veneratiune, adecă dupa cumu icoVa este de mare.*)

Inse eucharisti 'a o pdrta unu preotu pedestru intr 'o laditia, ăra inainte merge unu prunca cu o la-terna(??) in mana, fara a provoca atenţiunea popo­rului. Preotuln intra f6ra nece una sfiala intr 'o co­liba său siatra, pentru a tiene* predica (??), său a bea vinarsu.

In fiacare baserica se tiene preste dî numai una liturgia; inse in capel'a principelui tdta antemădi'a. Numerulu serbatoriloru este necrediutu de mare, d'in-tre cari un'a in Romani 'a (Vlachi'a) este sacrata sa-taniei (diavolului), si anume Mercurea a dou'a dupa pasce.

Nu numai poporulu este f<5rte credulii , ci si dmeni de rangu si cultura credu in profeţii, minuni, si in t(5te, ckte stupiditatea si astuti 'a omeuăsca a potutu născoc i Ei suntu convinşi , ck suntu dmeni vragitori , cari, daca vedu unu arbore crepatu, ilu usca si potu face pre omu roorbosu. Ei nu bucu-rosu asculta laudandu pe copii , pe caii loru său ori ce alte cele, ce iubesou; ăra daca se intempla acăst'a, apoi au datin'a se acatie ckte an 'a bucata de aiu de obiectulu său individulu laudatu, ceea ce este scutu tare contra deochiatului.**)

Daca se intempla, de cineva lauda preste me-sura ceva, atunci ilu rdga pre laudatoriulu se scuipe asupra lucrului laudatu. Acăsta datina este tare lă­ţită si in Orientu. Un 'a deintre cele mai ridiculdse, dara preotimei fdrte avantagidse, este t ractarea cu vampirii imaginari . Preoţii au pe t runsu cu sistem'a intre poporu , ck sufletulu n'a parasitu corpulu, care dupa mdrte nu se disolve numai decktu, si se pare ck mai are dresi-cari semne de viătia, si ck nece nu'lu pdte parasf, daca niortulu publice său in se-cretu a cadiutu sub anatern'a basericăsca; ci preste ndpte se urca dein grdpa si se nisuesce a face al-tor'a reu cktu se pdte de multu. D a r a se nu ne miramu; isvorulu astorufeliu de snperstitiuni este, ck cei mai mulţi morţi nu se iugrdpa si nu se acoperii cumu se cuvine si cumu trebue. Preotu lu , muierea sa, apoi intrăg'a vecinătate, pre cari mai antaiu ne­norocirea i-aru potă ajunge, incepn a se neodichni si a a ra tă la politia. Astfelu consângenii mortului se vedu neconditionatu siliţi a plaţi preotului , că se scdtia pre nefericitulu dein grdpa si se'lu scape de blastemulu avutu. Mulţi s 'au rogatu de patriarchii

*) Tocma câ si la r. catholici. Eed. **) Superstitiunile mai snnt si pâna astadi unu lucru de

t6te dilele. la t6te poporale pamentului, si chiaru aici in Europ'a. Eed.

grecesci, se faca ceva, că bieţii moldoveni si romani se scape de acăsta plaga infioratdria.*)

D'abiă acuma trecură vreo cktiva ani, de ckndu patriarchulu dela Ierusalimu caletorf la Moldov'a si Romani 'a , pentru a inspectionă numerdsele monastiri si bunurile tienetdrie de ele si dedicate mesei pa-triarchului. Intr 'aceea patriarchulu impartf, spre mân­gâierea credintiosiloru, un'a charthia tipărita pentru iertarea pecateloru, care avea asemene efectu pentru vii si morţi. Fiacare tienea de nespusu norocu, daca potă avă ocasiune a cumperă chiaru dela patr iarchulu sierbirea unei liturgii pentru sufletele parintiloru său mosiloru sei. Inse acăsta gratia numai pucini potăau gustă, pentru ck un'a liturgia sierbita de patr iarchu costă celu pucinu diece galbeni. ~ Cu tdte acestea, in duoi ani in t reg i , in cari a binecuventatu prin pre-senti'a sa aceste duoe provincie, patr iarchulu a fostu neîncetaţii ocupaţii de astfeliu de liturgii.

Pen t ru că miserii se nu remana spoliaţi de acestu folosii, secretariulu patriarchului li împarte si loru astfeliu de charthie pentru unu pretiu mai mica, celu pucinu unu diumetate de fiorinu. E u am cetitu scri-sdrea, ce secretariulu a tramisu dein Iasi cktra unu episcopu dein Bucuresci , unde dice ck santi 'a sa, charu Dlui ! cu mare indestulire a luatu la cuno-scientia marele zelu alu credinciosiloru dein Moldov'a, vediendu ck numerdsele. charthie pentru ertarea pe­cateloru se primiră si cumperara cu zeln nespusu de p iosu; totu odată 'lu rogk se dispună tipărirea inca a vreo ckteva mii de astfeliu de char th ie , dara cu pretiu mai scadiutu.**)

Prelati loru nu numai le săruta m a n ' a . ci li se aduce asia mare venerat iune, in cktu se arunca si pre pamentu înaintea l o ru ; chiaru si ddmne frumdse-am vediutu facundu acăsta.

Afara de episcopii tierei mai sunt alti mulţ i in partibus, cari s'au incnibatu in ambele provincie, si traiescu in desfetare dein darurile credintiosiloru. Nu­merulu claustreloru in aceste provincie, precumu am

*) Aici nemtinlu prussacu amesteca si incurca câte vercji si uscate, inse asia, câ 'si dâ pe facia ignoranti'a. Ori-candu o VQrba de superstitiuni, precumu este si acesta, pe care inse elu 0 incurca cu altele, unu scriptoriu este obligatu a'i caută scatu-riginea si urmele in mithologi'a pop6raloru antice, in doctrin'a vechia despre Metempsichose, si se nu uite nici de purgatoriulu, nici de limbulu latiuiloru; atunci isi va explica si pomenele, si sarindariele greciloru, carii se ferescu numai de nume, dara tienu cu ambele marii de doctrin'a respectiva. Eed.

**) Acestea la r. catholici seu latini se dicu i n d u l g e n -t i a , era la orthodoxi seu greci se dicu c a r t e d e e r t a t i u n e . In eclesi'a latina le dâ pap'a dela l lom'a, in cea anatolica le dâ oricare patriarchu, si este unu ramu stravechiu de unu co-merciu forte intinsu, aducatoriu de venituri mari. Dein auctori-sarea patriarchiloru potu inpartî si alti archierei si câte unu ieromonachu cârti de ertatiune, care la mortea omului ce o avea,. 1 se pune pe peptu si se ingr6pa cu elu. Cumu de nu sciaj prussianulu acestea dein historia si dein experienti'a ce pote«| face atâtu in Moldov'a, câtu si pe airea, ia tierile pe unde se ' afla popora de ritu latinu si catholicu? Eed.

3 *

— 16 —

amintita, este immensu, si înghite apr<5pe a trei'a parte a teritoriului.

O d e n i d r a s i e r b i t i u l u d i v i n u s e t i c n e a i n l i m b ' a s l a v i c a , c e e a c e n u p r i c e p e a u n e c i p r e o t n l u , n e c i p o p o r u l u. P r i n c i p e l e C o n s t a n t i n u, e d i t o r i u lu , (?) u n u c a p u n e o -d i c h n i t u , i n t r o d u s e l i m b ' a r o m a n a ( v a l a -c h i c a ) ; i n s e f i e n d u - c k a c d s t a e s t e f d r t e s e -r a c a d e c u v e n t e , t r a d u c e r e a s u c c e d e r i d i -c n l o s u , s i p k n a a s t a d i s 'a b u c u r a t u d e p u -c i n a p ă r t i n i r e .

T d t a scienti'a unui preotu constk in aceea , ck scie pucintelu ceti si cantâ in limb'a sa. In multe baserice ale monaciloru grecesci liturgi'a inca mai este grecesca. La Bucuresci si in Iasi este unu in-ternatu de preoţi si alte scdle publice, unde invetia-tori grecesci propunu gramatic 'a si una logica de a lui Aristotele. Unulu deintre ei si anume celu mai renumitu avu capacitatea a scrie unu tomu iu cuartu despre partea a patr 'a a gramaticei grecesci alu lui Gast . E lu isi luk osteneTa a intretiese si as trono-mi'a, despre ce neci candu n'a invetiatu ceva; vorbi multu despre descoperirea Americei; luk la trei pa­rale auctoritatile publ ice; pre scriitorii (literatorii) pre-sentelui i dechiark ignoran ţ i , pentru ck nu-i cetise neci candu, si alte multe.

(Va urma.)

Limb'a romana la facultatea de medicina in universitatea dela Bucuresci.

In dissertatiunea nostra titulata „Societatea aca-"demica romana, amicii si contrarii sei," publicata in „Trans i lvani 'a" dein a. tr., in Nr. 24 vorbindu si despre dictionariulu societatei academice, amu obser-vatu crfticiloru aceluiaşi intre altele ck „propensiunea natinnei ndstre de a suscepe si adopta in limb'a sa cktu se pdte mai mulţi termini curatu latinesci, este fenomenale," £ra acesta assertiune a ndstra o amu proptiţii cu mai multe exemple dein tdte ramurele vietiei ndstre publice si chiaru a celei familiarie si sociale. Amu fi potutu inmultf acelea exemple cu numeru intreitu si inpatratu; atunci inse ne reserva-seramu câ se ne reiutdrcemu la materia câ acesta, de valdre vitale per eminentiam. Intre altele ne amu propuşii a reproduce successive in acestu organu alu asociatiunei ndstre mai multe pericope, sdu si articlii întregi dein diverse ramuri ale scientieloru, artiloru si depre alte terrennri ale activitatiei naţionale; tdte acelea inse dein Romani 'a propriu disa, si mai vir-tosu dein celea ce se publica in ambele sale urbi capitali, Bucuresci si Iassi, pentru ck in fine, ori cktu ne vomu sbuciuma noi aceştia, născuţi , crescuţi si petrecatori in alte parti ale Daciei, limb'a ndstra se va vorbi si scrie asia, precumu i se va da direcţiunea dela centru. Noi cei dein provincia vomu face unu mare bene natiuuei, daca vomu adună materialu si

d(5ca prin critica sanatdsa vomu infrena mersulu prea excessivu alu celoru dein centru.

Noi citaseramn si G a z e t ' a m e d i c o - c h i r u r-g i c a l a dein Bucuresci, câ pe una, căreia inca nu'i prea pasa multu de scriptorii nostrii conservativi s6a asia numiţi slavisti, ci isi ia toti terminii sei de acolo, de unde 'iau luatu tdte facultăţile de medicina si toti medicii, nu numai in staturile neo-latine, ci si in Bri-tani'a, inca si in Germani 'a, Russi'a etc. Cu alte cu­vente: Medicii moldavoromani tienu la una l imba universale pentru scienti'a si artea loru. Câ de mo-dellu, de specimine, vomu reproduce aici dein nu­m i t a fdlia unu articlu dein cei carii s'au scrisu in stilu mai populariu decktu alţii. Aflamu adecă iu Nr. 6 dein 24 Martiu 1873 dela pag. 85 inainte acestea:

„Laboriosulu nostru confrate, dn. doctore V. I. Vladescu , care se ocupa cu tdta asiduitatea de stu-diulu bdleloru de ochi si urechi, ne trimite ua bro-siura, care contiene resumatulu observatiuniloru sale oculistice făcute in spitalulu Colti'a in tempu de 5 ani. Ori cktu ne-amu sili se recomendamu confratiloru noştri acesta importanta statistica, vomu fi mai pe josu de elocenti'a cifreloru coprinse in acesta stati­stica, care arata ck specialistulu nostru confrate a urmaritu cu asiduitate tdte caşurile operate de densulu.

Numerulu imposautu alu operatiiloru făcute in acestu tempn dovedesce, ck bdlele ochiloru suntu fdrte frecuente si ck confratele nostru si-a facutu ua re-putatiune, in adeverii mer i ta ta , fructu alu labdrei si alu abnegatiunei sale. Dn. dr. Vladescu intr 'unu tempu fdrte scurtu, prin lucrările sale iu specialitatea de oculistu, isi-a facutu ua reputaţie mai pre susu de ori ce laude; prin urmare nu vomu fi noi aceia, carii se ne credemu in stare a'lu mai recomanda. Stati-stic'a ce publicamu este ua dovada pipăita a merite-loru sale incontestabile. Dein lipsa insa de spaţiu nu pntemu publica, pe langa cuventele care precedu acea statistica, de cktu resumatulu tuturoru operatiu-niloru executate de domni 'a sa.*

P r e f a c i a l a c l i n i c ' a o p h t h a l m o l o g i c a . Dau la lumina ua tabla statistica de frecuenti'a

bdleloru de ochi observate in spitalulu Colti 'a, afara de ophthalmi 'a militară, dela 16. Aprile 1868 pkna la 1. Ianuar iu 1873. Deiritr'ua căutătura se pdte ve­dea, cari dein membranele ochiului suntu mai afec­tate, la care etate se observa mai multu cutare se\i cutare morbu. Asia maladiele conjunctivei suntu cele mai numerdse si se observa la tdte etăţile, inse va­rietatea morbiloru este punctulu a s u p r a căruia t rebue se se fixese atenţiunea. Conjunctivitele catarhale suntu frecuente la adulţi, rare la copii; pe candu conjnnc-tivit'a pustuldsa este rara la adulţi si fdrte frecuenta la copii. Acesta distinctiune capitala nu este numai unu studiu de curiositate teoretica; ea are cea ,mai mare importantia in practica, in ceea ce privesce tra-tamentulu. Maladiele corneei suntu camu totu a t a t u

— 1 7 —

de variate că si bolele conjunctivei. Ceea ce inse face remarcabila asta importanta divisiune, este dia­gnosticulu delicatu alu diferiteloru afecţiuni ce potu bantuf acesta organu. Unele sunt simptomele che-ratitei vasculare spre exemplu, si alte ale cheratitei superficiale circumscripte, de si pentru cei mai mulţi medici nu exista neci o deosebire. Asia pe candu cheratit 'a vasculara sdu panus este o consecintia a frecării asperitatiloru conjunctivei pe cornee , si se observa mai cu semn la adulţ i ; cheratit 'a circurn-scripta superficiala, dein contra, constitue o maladia esenţiala si se observa de preferintia la copii. T r a -ctamentulu la cea deintaiu se face numai pe pleope, pe candu cea de a dou'a directu pe cornee. Absce-sele corneei sunt asemenea frecuente, si diagnosticulu loru chiaru dela inceputu este de cea mai mare im-portantia. Eror i de felulu acesta expunu ochii la mari primejdii, ddca la tempu nu s'au aplecatu midiu-ldcele necesarie. Se scie ck herniele irisului suut adesea ori tristele consecentie ale unei erori de dia-gnosticu. Art 'a posede midiuldce atktu de poternice, in cktu potu afirma, ca o asemenea consecentia nu va avea locu neci odată, ddca s'a facutu unu bunu diagnosticu dela inceputu.

Amu bagatu de sdma, ck cele de mai multe ori iritele n'au fostu diagnosticate de unii dein confraţi, decktu fdrte tardiu, atunci numai candu o oclusiune totale ocupă pupila. Ordonantiele medicale scrise de diferiţi confraţi se mărgineau numai Ia colire de sul-fatn de zincu cu apa de trandafiri i , si cei mai in drasneti prin nesciintia. puneau si ckte o vesicatdre la cdfa. Voiu da chiaru unu exemplu. Unu contrate, care mai bine de 18 ani ii merge numele de ocu-listu, fu apucatu de o irita si se petrecura mai bine de 10 dile, fkra că elu singuru se scie ce are. S'a aratatu la alti confraţi , cari " iau spusu ck nu vedu nemicu grava , si împreuna au decisu se'si aplice co­lire de sulfatu de zincu. Asia a urmatu, candu dein intemplare aflanduse in baser ica , a bagatu de sdma ck nu vede bine cu ochiulu s tangu; atunci ingrigiatu vine la mine si'i diagnosticescu o irita exudativa a-sthenica. Dupa unu tractamentu inde lunga tu , con­fratele nostru s'a facutu bine si se făcea bine cu multu mai curendu, ddca dela inceputu aru fi avutu locu uuu bunu diagnosticu.

De candu cu marea inventiune făcuta de ilu-strulu fisiologistu dein Heidelberg, studiulu maladie-loru coroidei devine dein ce in ce mai facilu. Glau-comele sub diferite forme au fostu morbii cei mai frecuenti; inse ceea ce m'a intristatu m u l t u , este a-cdsta, ck bolnavii veniau prea ta rd iu , atunci candu neci cea mai poternica lumina intr'o camera obscura nu producea decktu totu unu negru iutunerecu. La întrebările ce le-amu facutu asupra intardiari i , unii pretextau distantia si lipsa de midluldce, dr alţii spu­neau ca mediculu la care s'a aratatu 'i-a disu ca are perdea si nu este inca cdpta : dupa ce vei orbf de

totu, atunci se te duci la spîtalulu Coltiea la Bucu-resci!

Cataractele constitue unulu dein grupuri le cele mai de căpetenia ale tablei statistice. Grat ia oftal-moscopului, diagnosticulu loru si alu diferiteloru va­rietăţi se face cu cea mai mare înlesnire. Resnltatele ce amu obtienutu in urm'a operaţiunii, au facutu pe bolnavi se vina dein diatantiele cele mai depărtate ale tierei si chiaru de peste frontiera. Asi fi avutu unu numeru multu mai considerabilii de operaţiuni, ddca seryitiulu oculisticu n'aru fi marginitu cele de mai multe ori la 20 pa tur i ; adesea suntu silitu a refusă bolnavi i , amanandu' i pkna la vacanti 'a unui patu. Se speramu ca onorabilii efori, cari neîncetata suntu preocupaţi de îmbunătăţirile spi taleloru, voru împlini cu tempulu si acdsta lacuna prejuditiabila bolnaviloru de ochi.

Afecţiunile retinei incepu a devenf dein ce in ce mai frecuente. Mai antaiu retinitele syphilitice n u suntu asia de rare dupa cumu se credea, inse odată constatate prin oftalmoscopu, vindecarea es te-că si sicura. Nu e totu asia pentru retinit 'a p igmentară ; vindecarea acestei funeste maladie este fdrte grea. Amu intreprinsu noue experimente asupra teribilei afecţiuni, pe cari le voiu publică cu tdta băgarea de sdma ce merita o asemenea bdla.

Caşuri de anomalia ale acomodatiunii si refra-ctiuuii au fostu rare la clinic'a oftalmologica dein Coltiea. Motivulu este fdrte lesne de intielesu, adecă acela, ca publiculu, in ceea ce privesce intrebuintiarea ochelari loru, nu se adresdza mai nici odată la me­dicii specialii, sub cuventu ca mai bine potu se'si potrivdsca singuri ochelarii trebuintiosi. Acdsta cre-dintia eronata o platescu bolnavii fdrte scumpu, ck-ci odată se pomenescu cu vederea amenintiata, si a tunci este prea tardiu a reveni la starea normala. Dein caus'a ochelariloru prea tar i , amu observaţii la duoi miopi spasmulu acomodatiunii si vederea cu totulu alterata.

Pr in t re morbii pleopeloru, blefarit'a ciliara este bdl'a cea mai frecuenta. Acdsta incomoda afecţiune a fostu preocupatiunea mea de căpetenia in ce pri­vesce tractamentulu. Adesea amu isbutitu vindecandu maladi 'a fkra se mai recidiveze. P e tabl'a statistica, „resumatulu operatiuniloru impor tante" vorbesce in modulu celu mai categoricu, ca chirurgi 'a oculara dein Coltiea se afla totu asia de înainta ta , că in ori-ce clinica oftalmologica de antaiulu rangu dein Europ 'a .

To tu dupa modelulu acestei table statistice voia publică: 1. unu tablou sinopticii de operati 'a cata-racteloru; 2. o tabla statistica pe localităţi; 3. o ta­bla statistica pe naţionalităţi; 4. o tabla statistica de morbii de urechi. Se nu se uite, ca pe langa clinic'a oftalmologica dein spitalulu Colti'a exista si clinica otologica, ' si dupa mine intre bdlele de ochi si urechi este in adeveru unu rapor ta destulu de strinsu.

Aceste tdte t ab le , afara dc notele esplicative dein column'a „observatiuni," voru fi insocite de unu

— 18 —

opu, unde se voru descri caşurile importante, obser-vatiunile in teresante , si unde se voru discută diferi­tele procedimente de operaţiuni asia, in cktu va formă 0 carte trebuintidsa medicului practicanţii, că unu tractatu practicu elementariu alu bdleloru de ocbi si urechi.

R e s u m a t u l u o p e r a t i u n i l o r u i m p o r t a n t e . Operaţiuni practicate pe conjunctiva: 1 extra­

cţia de corpu strainu dein earunculnlu lacrimalii; 14 operaţiuni in contra pterigiului; 3 operaţiuni in contra simblefarului.

Operaţiuni practicate pe cornee: 10 paracentese ale corneei; 29 de extractiuni ale corpiloru străini dein cornee ; 14 peridectomii; 9 operaţiuni in contra sta-filomeloru; 1 extracţia de corpu strainu dein camer'a anteridra.

Operaţiuni practicate pe irisn: 67 operaţiuni pen­tru opacităţi ale corneei cu aderintia si fkra aderintia a irisului si oclusiunii pupilare s imple; 9 operaţiuni pentru cataracte congenitale. Iredoctomii antiflogi-stice; 11 operaţiuni pentru stafilome parţiale ale cor­neei ; 7 operaţiuni in contra iriteloru parenhimatdse ; 14 operaţiuni in contra irido-coroiditeloru simple si s impatice; 16 operaţiuni in contra diferiteloru varie­tăţi de glaucome.

Operaţiuni practicate iu orbita: 2 operaţii ale fleg-monului orbitei.

Protese oculare : 14 aplicatiuni de ochi artifi­ciali.

Operati 'a cataracteloru (perdele): 291 operaţiuni ale cataracteloru, deintre cari 257 cu bunu succesu.

Operati 'a strabismului (uitare crucisie): 7 stra-botomii in contra strabismului converginte. Succesu complectu.

Operaţiuni practicate pe pleope sl caile lacr imale: 2 operaţii in contra anchiloblefarului; 5 operaţii in contra ectropiului; 6 operaţii in contre entropiului ; 1 operaţia in contra ptosisului; 2 operaţii pe saculu lacrimalu (deschideri).

Dr. V. I. Vladescu.

Colectiune de diplome d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m 6 n y , care

privescu mai alesu pe romkni (valachi).

(Urmare.)

Metales Possessionis Resinar de a n n o 1488.

Suppl. C. D. T . V. p. 4 3 — 4 5 . In nomine Patr is , et filii, et spiritus sanct i , et

cum voluntate Majestatis Domini Mathiae Regis facta est territorii Resinariensis circumferentiae oculatio ad sedis pos tu la tum, in praesentia quadraginta senum, et jura torum, ut custodiant, et sciant ubi ducitur limes Territorii Resinariensis, in tota circumferentia, jux ta literas antiquas Regis Atillae v. k . , in aevo Regis

Mathiae facta, et ut sequitur per signa metalia sta­bilita, inchoaturque o capite inferiori sylvae quercene cum Csisznediensibus conterminae, ubi progrediuntur Csisznedienses inferius, nos autem superius a parte ortus hyemalis per medi tul ium, ubi decurrit Rivulus Vaii Albinilor procedendo per aquam versus orien-t e m , ubi existit signum metale elevatum. înde itnr ad sinistram per sylvam ex omnibus lignis mixtam, et ascenditur i turque versus venam rivuli Vaii albi-ni loru , et exitur ad locum facie arenosa obstantem, et ibi al iquantulum procedendo descenditur per cus-pidem supra rivuli Koste ly cursum ad aliam ab inde cuspidinem ascendendo iterum paululum progreditur, et ex valle Ka lbau obversum ascendendo pervenitur in latere montis ad F o n t a n a ndgra, descenditur inde per vallem ad fluvium magnum, et obversum aquae itur, et Resinarienses tenent partem orientalem, Csisz-nadienses. vero par tem occidentalem ubi aqua bipar-titur, et itur per aquam quae venit ex monte Bucsecs Principis Radul voda Negru anno 6740 regnantis , et inde per latus montis exitur, et sinistra pars manet Csisznadiensibus, et ascenditur ad cacumen montis Bucsecs, et ubique in cacumine montis Klebuk pro-grediendo per montem Nyagoe Ivan usque ad Laczko et separatur in Septemtrione a Valachia in cacumine montis Nyagoe I v a n , et ex hoc cacumine descendit ad Gura Isvorulu i , et par aquam magnam ascendi­t u r , et t ransitur ad Izvor per profunditatem, et as­cenditur ad cacumen montis e regione s tant is , et itur obviam montis Kn£zul indeque descenditur la-teraliter ad locum ubi scaturigines aquarum existunt, inde pe Dosul montium Regii, et in pede montis Re-sinovului exitur ad piatra Kosz t in , et ascenditur ad cacumen montis Batrinu, et per cacumen proceditur ad montem G a u r e inde per sinistram descenditur ad scaturiginem rivuli qni venit ex oriente hyemal i , et inde itur usque ad scaturiginem Dinosz, et per syl­vam progreditur, et exitur ad cacumen montis Gau-czul H î lm , ubi separatur et descenditur per r ippam, unde exitur penes fluvii venam ad vallem Popescu­lui, t ransitque rupturam, inde descenditur per eandem sylvam querceam ad Hîlm, et iterum ultra itur per eandem sylvam ad montem Pamentu Rosiu, inde des­cenditur per eandem sylvam querceam ad Hi lm , et ultra procedendo conterminatur cum vicinis Csiszne­diensibus; et hoc Terr i tor ium occulatum est pro terra Valachica Pagi Resinar, et hic nemo habet alter ad mandandum, nec in aqua, nec in terra, nec in glan-dine, nec in avellanis, et haec oculatio fuit facta tem-pore Mathiae Regis dum erat annus 1488. die 22. mensis May.*)

Illy. M. L . Iveni Popa J acob . Popa Vasilie Gomuza. P o p a Petru .

*J Instrumentura hoc videtur primum valachice scriptum fuisse, et esse extractum e priori ad hune a. ia hac collectione reperibili.

— 19 —

P o p a Josif Pe t ru supra Ecolesiam. Popa Szand et Popa Manasz.

K o m a n Desza. Petru Kodruss . Opre Kodre , Serban et 40. Jura ţ i . Rad Nyisztor. Alemou Pa l . Toraa Mihnea, Petru Muza. Bancila Rad, Bancila Radutz Rad. Radu Sandu, Buza Szav Hodre Mon Morariu Besericii. Simplex copia exstat iu ar. f. i. 2. F . Libi \ 2.

fulminata sub Nr. thes. 3589. 1833.

1490. Suppl . C. D. T . V. p. 85 . Ioanu Corvinu, filiu alu regelui Mateiiî, renuntia la co-

r<5n'a Ungariei, pentru care diet'a tierei ilu io cârca cu cele mai mari demnităţi si ranguri.

In congregatione nostra . generali Budensi in Octava S. S. Corporis Christi. S ta tuum et ordinum Hungar iae conventio cum J o a n n e Corvino Mathiae Regis filio, qua iile praetensioni ad coronam H u n ­gariae cedit, et ideo amplissimas dignitates, ju ra etc. obtinet.

Produxi t ex Orig. Spiess in „Aufkl 'ârnngen" p. 2 7 6 . et exinde Kovachich Suppl. Vestig. Comit. T . I I . p. 270.

1490. Suppl. C. D. T . V. p. 85. Sumariu alu diplomei regelui Vladislau I I . , prin care se

inpaca dissensiunile pentru tronu. In castris prope Farkash ida Sabb. prox. a. fest.

S. Petri . Uladislai I I . Diploma, praeviani compositio-nem confirmans et t ransnmmens.

Ibidem Spiess p 275. „ Kovachich p. 270.

1490. 15. Aug. Suppl. C. D. T . V. p. 87. Confederatiunea lui Ioanu Corvinu cu câţiva magnaţi si cu

voivodulu Transilvaniei. Budae in festo assumt. B. M. V. Confoederatio

J oann i s Corvini cum quibusdam proceribus Regni Hungar iae , inter quos et Vajvoda Transi lvaniae.

Produxi t Spiess „Auiklaru i igen" p. 2 8 1 .

1491 . 13. Dec. App. D. Tr . T. VI . Famili'a Dragu isi perduse trei comune romanesei si duoe

unguresci in dilele lui Ioanu Corvinu. Regele Vladislau i le restitue. P e atunci Bartolomeiu Dragu, se numea Dragfi, adeea filiu alu lui Dragu.

1491. Budae in festo B. Luciae Virg. Uladislai Regis mandatum statutorium ad conventum de K. Monostra , ut Bartholomaeus Dragfi de Billek Magi-ster Cubicnlariorum statuatur in dominium possessio-num Valachalium Sandorfalva, Balkfalva, Suryanfalva-et Oroszfalva, et medietatis possessionum hungarica-lium Magyar K6kes , et Dambrovitza „quas idem intra veras, justasque, et ant iquas metas Castri sui K o v ă r voc-ati, in Comitatu Szolnok med. habiti fore, et quas per Illum quondam Dominum J o a n n e m de H u n y a d alias ejusdem Regni Hungar iae Gubernatorem, prae-

ter omnem viam jur is a manibus magnifici quondam Nicolai Dragfi Genitoris sui ad Castrum in Rivulo Dominarum habitum violenter occupatas fuisse, quas-que idem Dominus Gubernator vigore certarum lite-rarum suarum patentium eidem quondam Nicolae Dragfi reddere, et remittere promisisse asserit, quas-que nune idem R e x , una cum ju re R e g i o , eidem Bartholomaeo Dragfi , ejusque haeredibus universis contulit.

Mandatum hoc insertum est relatoriis super per-acta anno 1492. pura statutione exaratis.

Originale in Arch. K. Monostor. IX. 29. et 42 .

1492. pp. D. Tr . T . VI . Regele Mateiu făcuse lui S t e f a n u domnului Moldovei

donatiuno duoe cetati in Transilvani'a , adecă C i c e u I u in co-mitatulu Solnocu interiore si C e t a t e a - d e - b a l t a , in comita-tulu Cetatei de-balta (pe unguresee Kukullo', apr6pe de Bîasiu). Regele V l a d i s l a u iiinoesce acea donatiune si dispune, cd S t e ­f a n u domnulu Moldovei si filiu-seu A l e x a n d r u se fia intro­duşi cumu se dicea „titulo novae donationis" in cetatiuele C i c e u si C e t a t e a - d e - b a l t a . Se intielege prea bene, câ de acelea cetatiui se tienea câteva comune rurali, supuse loru in spiritulu feudalismului de atunci *) Se scola unele familii si duoe scaune sasesci cu pretensiuni la unele parti dein possessiunile numite-loru cetati.

1492. Budae feria 4. p. a. Resurectionem Domini Uladislai Regis mandatum ad conventum de K. Mo­nostra, ut „cum nos debi tum, ut decet habentes re-spectum ad praeclaram illam fidem, et fidelium ob-sequiorum merita fidelis noştri spectabilis ac magni­fici Stephani Vajvodae Moldaviensis, quae ipse pri-mum serenissimo Principi quondam Domino Mathiae. Regi Praedecessori nostro felicis reminiscent iae, sa-crae liujus Regni noştri Hungar iae Coronae, denique etiam nobis in hoc primordio Regiminis noştri, cum summa fide, ac fidelitatis perseverantia, vestigiis prae-decessorum suorum Vayvodarum inhaereudo exhi-buit, et impendit, hinc idem Stephanus Vayvoda Mol­daviensis , ac per eum Magnificus Alexander filius ejus, ipsorumque haeredes universi s ta tuantur tîtulo novae donationis in dominium Castrorum Chicho, et Kukii l lovăr „quae ipse (Stephanus) a manibus ejus­dem quondam Domini Mathiae Regis habuit,, et hac-tenus tenuit, eorumdemque pacificam et quietâm pos-sessionem habe t , atque tenet etiam de praesenti ." Homines Regii ad hanc statutionem des ignantur : AI-bertus Sylei de Bonye, Andreas Porko lab de Peter-falva, Gregorius de Szentgyorgy, Franciscus de Kis-Devecser.

Mandatum hoc insertum est relatoriis an. 1492. ad Comitem Stephanum de Bathor Judicem Curiae, Vayvodam Trans i lvaniae , et sicnlorum Comitem di-rectis perh ibent ibus , quod dum statutio haec peragi debuisset; „tune Bartholomaeus de Bethlen tertiae partis Castri Ch i cho , in personis Egregii Michaelis

*) In. comitatulu Solnocu interiore mai sunt pâna astadi siese comune care au câte doue nume, deintre care unulu este Ciceu. Red.

— 20 —

Desoffi de Losoncz, ac Joannis , et Emerici filiorum ejusdem. Item etiam Bartholomaeus pro quarta parte puellaris, et dotis paraphernal is in persona Dominae Annae relictae quondam Egregii Mărci de Bethlen. I tem Albertus Sylei de Bbnye annotati Castri Kii-kol lovâr , et pert inentiarum suarum in persona Ge-nerosae Dominae Elisabeth vocatae , relictae quon­dam Joann i s Pongracz de Dengeleg alias Vayvodae Transi lvani , nec non Matthiae filii, et Dominae Ca-tharinae filiae praefati quondam Joann i s Pongra tz consertis vero magnifici Laurenti i Ducis de Ujlak. Tandem vero Matthias de Musna cuidam promon-torio vinearum in monte Velch vocato existen. ha-bito, in personis duarum sedium saxonicalium vide-licet Meggyes et Selk vocatarum, Dominorum scilicet suorum hnjusmodi statutioni contradictionis velamine obviassent."

Exs tan t in Arch. K. Monostoriensi X V I . 552. et 560.

Uladislaus Rex confiimat anno 1492. Priviîegiales Mathiae I. Regis, vi quarum terra, et oppidum Radna a jurisdictione Comitatus Doboka eximitur , et Civi-

tati Bistricien. adjicitur 1475.

Suppl. C. D. T . IV. p . 2 8 9 — 2 9 2 . Regele Uladislau confirma privilegiuln datu de regele Ma-

teiu in an. 1475 oppidului Radna si comuneloru dein Valea Radnei, câte se tienu de elu. In poterea acelui privilegiu, acelu oppidu si tote comunele dein Valea Kadnei se separa de nou de câtra comitatulu Dobacei, sub a cărui administratiune feuda-listica suferea f6rte greu, si se incorporâdia la districtulu Bistri-tiei cu conditiune, ca locuitorii acelora se se bucure pentru totu-deanna de t6te drepturile., libertăţile, usantiele, gratiile si privi-legnirile, de care s'au bucuratu si s'au folositu dein vechime cetatea Bisţriti'a, locuitorii si comun'a e i , 6ra supunerea Kadnei si a comuneloru ei la Bistritia se se intielega numai in sensu administrativii, era nici decumu iobagescu, ele adecă se fia in­corporate la district. Bistritiei, locuitorii se se numere la unu locu, se si plat6sca totu feliulu de contributiuni regesci in una cassa comuna.*)

Wladislaus Dei Grat ia Rex Hungar iae etc. Om-nibus Cbristi fidelibus praesentibus volu-mus pervenire : quod fidelis noster Martinus Krechner dictua J u r a t u s Civis Civitatis nostrae Bisztriciensis nost rae Majestatis veniens in conspeetum exhibuit n o b i s , et praesentavit quasdam literas serenissimi Principia condam Domini Mathiae**) Dei Grat ia Hungar iae et Bohemiae Regis immediati praedeces-soris noştri felicis memoriae in pergameno privile-

*) Unu documentu precumu este si acesta, pote se aiba nu numai valâre historica, ci cbiaru practica, pentru dilele n6-stre, pentru acuma, candu acelea comune se afla in periculu in-vederatu de a fi spoliate de averile loru, pentru care locuitorii loru au versatu multu sânge, multe lacrime si sudori, atâtu îna­inte, câtu si dupa militarisare si pâna in dio'a de astadi. Apoi 6ca, câ Sasimei e>asi i se dete ocasiune de a'si apară existenti'a naţionale totu numai cu documente bistoiice, cu histori'a in mana, pe alu caroru temeliu apoi sunt ajutaţi forte bene dela Vien'a in ori ce momente decidetorie. Not'a Red.

**) D e anno 1475.

gialiter confectas, qnibns mediantibus idem condam D. Mathias Rex, Oppidum nostrum Radna vocatum, cum suiş pertinentiis Radna-Volgye vocatis in Co-mitatu de Doboka existentibus habi t i s , de eodem Comita tu , sicut etiam prius ad dictam Civitatem nostram Bistriciensem pert lnebant ex imendo , cum omnibus jur ibus atque taxis tam ordinari is , quam extraordinari is , ex causis et ra t ionibus , ac modo et ordine inferius in tenore earundem literarum clariua contentis. eidem Civitati nostrae annexisse, et incor-porasse dignoscebatur tenoris infrascipti, Supplicans nobis humiliter, ut easdem litteras, et omnia in eis-dem contenta, ratas, gratas , et acceptas habendo, lit-terisque nostris privilegialibns de verbo ad verbum inseri faciendo, pro eadem Civitate nostra Bisztri-ciensi , consequenterque Civibus et inhabitatoribus ejusdem praesentibus, et fu'turis innovando, perpetuo valituras, confirmare dignaremnr, quarum quidem li­terarum tenor sequitur in liaec verba:

„ N o s Mathias Dei Gratia Rex Hungar iae etc. memoriae commendamus per praesentes , quod nos volentes Oppidum nostrum Radna vocatum, cum suiş pertinentiis Radna-Volgye vocat is , in Comitatu de Doboka habi tum et existentem, de inopia et pauper­tate, in quam superioribus disturbiorum temporibus, propter celerrimas hostium invasiones, devenisse per-h ibentur , ex nostra solită Regia liberalitate, at tento maxime, quod fodina nostra argenti in dicto Oppido Radna habita per eorum diligentem provisionem, quae ut intelleximus, a multis temporibus ruinam passa es t , facilius restaurări possit, relevare, hospi-tesque et inhabitatores eorundem favore nostro Regio prosequi grat iose, ip um Oppidum et pertinentias ejusdem de Comitatu praefato de Doboca eximendo, sicut a certis temporibus ad Civitatem nostram Bisz-triciensem ex nostra speciali Grat ia erga ipsam Ci­vitatem, et commodiorem statum, et conservationem Oppid i , pert inentiarum suarum adnectere decrevera-m u s , a modo im posterum eidem Civitati nostrae annectimus, et incorporamus, ac ut praefatnm Oppi­d u m , cum suiş pert inenti is , hospi tesque, et incolae earundem, Universis jur ibus, libertatibus, consvetudi-nibus, gratiis, et privilegiis, quibus ipsa Civitas no­stra Bisztriciensis, Cives, et Communi tas ejusdem ab ant iquo usa exstitit, uti perpetuo, et gaudere vaîeat, a tque possit; ita tanieu , quod Oppidum ipsum, et pertfnentiae ejusdem, dictae Civitati nostrae subjecta semper esse censeantur , et cum Civibus Civitatis nostrae praefatae Bisztriciensis, et suiş pertinentiis connumeretur , ac omnibus contributionibus tam or­dinariis , quam extraordinariis nostrae Majestati pro-venire debentibus, taxentur, volumus omnino, et de-crevimus praesentium per vigorem; quocirca fidelibus nostris , Waiwodis et Vice Waiwodis part ium Regni noştri Trans i lvanarum, aliis etiam universis , et sin-gulis quorum interest , et intererit praesentibus et futuris praesentium notitiam habitnris , ha rum serie firmissime m a n d a m n s , quatenus a modo deinceps

— 21 —

praefatum Oppidum, hospitesque et incolas ejusdeui, et pertinentiarum praesentes et futuros, per nos prae-misso modo liberatos, in praescriptis universis jur i -bus, l ibertat ibus, consvetudinibus, gratiis, et privile-giis defensare, tuer i , et conservare, futuns successi-vis temporibus debeant, et teneantur, ac ipsos contra formam praemissae nostrae Gratiae in aliquo impe-d i re , molestare, , sive ad alia ju ra compellere nus-q a a m , et nequaquam praesummant Gratiae nostrae sub obtentu. Ut autem praesentes nostrae literae perpetuo in suo vigore pe rmanean t , easdem noştri sigilii secreţi munimine robora ta s , dictis hospitibus duximus concedendas. Datum Budae Sabbatho pro­ximo post Octavas festi sacratissimi Corporis Christi anno Domini 1475.

Nos igitur supplicationibus praefati Martini Krech-m e r , per e n m , nostrae Majestati, modo, quo supra, porrectis regia benignitate exaudit is , et clementer adt r i ss is , praescriptas litteras, praefati condam Do­mini Mathiae regis n o n r a b r a s a s , rion cancellatas, neque in aliqua sui parte suspectas, sed oinni pror-sus vi t io , et suspicione carentes, praesentibusque li-teris nostris privilegialibus de verbo ad verbnm sine diminut ione, et augmento aliquali insertas quoad oraues earum continentias, clausulas, et articnlos eate-nus, quatenus eaedem rite, et legitime existunt ema-na t ae , viribusque earundem veritas sufîragatur, refi-ciamus, ap robamus , et accep tamus , easdemque , et omnia in eisdem con ten ta , pro praefata Civitate nostra Bisztriciensi, et per coiisequens Civibus, et inhabitatoribus ejusdem praesentibus, et futuris inno-vando , perpetuo valituras confirmamus ha rum no-strarum v igore , et testimonio li terarum mediante. Da tum Budae anno 1492.

Die Original -Urkuude wurde 1763. bei der Mili-tar is irung von Radna, an die Siebenbiirg. Kr iegs-Kanzelei Hermans tad t abgegeben. Das Bistrizer Ar-chiv erhielt dagegen eine authentisirte Absclirift.

Aus dem Bistrizer Magistrats-Archiv. NB. Literae hae anni 1475. praeexistunt in

in Archivo Naszodiensi Inclyti Regiminis Valachico-Limitanei.

E a s edidit Marienburg Geographie T . II . p. 387. (Va urma.)

Nr. 294 - 1873 .

Procesu verbale luatu in siedinti'a lanaria a comitetului asoc. trans. , tienuta in 30. Dec. c. n. 1873 sub presidiulu dn. vicepresied. Iac. Bologa, fiendu de facia domnii membrii Bar. Ursu , I. Hannia , I. Tul-

basiu. I. V. Eusu, Vis. Eomanu si I. Cretiu.

§ 134. Secret. I I . present^za documentele cas-sei despre solvirea ratei VI., obvenittfria cu 1. Nov . a. c. dupa acţiunea bancei gen. Transi lvani 'a , aflat6ria in proprietatea fonduri loru, asociatiunei si alu aca-miei.

Spre scientia. § lb5-. Dn. inspectoriu scol. reg. I I . Michailu

Bohatielu ofer£za asociatiunei, un'a acţiune a bancei gen. Transi lvani 'a despre 60 fl. solviţi si 40 fl. v. a. in bani gata, si cere a se dechiarâ de membru ord. pre vi&ia. (Nr. prot. ag. 285, 1873.)

Conclusu. Dupace acţiunea oferita fiendu degid solvi tă , nu involve obligamentu de solvire pre vii-toriu (a se vede conclusulu comitetului dein 30. Iuliu a. c ) , domnulu oferente, conformii §-lui 6 p., 2 dein statute, se dechiark de membru ord. alu asociatiunei pentru totndeauna.

§ 136. Secret. I I . raport^za despre banii in-cursi la fondulu asociatiunei, dela siedinti'a comitetu­lui dein 8. Nov. a. c. pana la siedinti'a presente, si a n u m e :

a) Pr in direcţiunea despartiementului cerc. alu Brasiovului (I) s'au tramesu câ tacse de membrii ord. 10 fl. (Nr. 273, 1873.)

b) Au mai incursu de adreptulu la cass'a asoc. câ tacse de membrii ord. 10 fl. (Nr. 2 8 2 , 1873) si câ prenumeratiuni la Transi lvani 'a 6 fl. in bancnote si 1 galbenu. (Nr. 265 , 279 si 292, 1873.)

Spre scientia. § 137. Se raport^za despre banii incursi la fon­

dulu academiei dela siedinti'a comit, dein 8. Nov. a. c. pana la siedinti'a presente, si a n u m e : prin dn. re-dactoriu in Pest 'a, Alecsandru Romanu, s'au t ramesu pentru dn. protopopii in Racsi'a, Alesandru Erddsiu 16 fl. 50 cr. (Nr. 286, 1873.)

Spre scientia. § 138. Secret. I I . perlege protocolulu dein 5 / 1 7

Novem. a. c. luatu in cancelari 'a a s o c , prin carele fraţii Nicolae si Demetriu Marinoviciu in numele ta­tălui loru Nicolae Marinoviciu, comerciante in Regbi-nulu sasescu, depunu la asociatiunea transi lvana in una obligaţiune de stătu si 5 bucati obligaţiuni lir-bar ia le , unu capitalu de 2350 fl., câ fundatiune pentru unu stipendiu, carele se nu fia mai micu de 60 fl., destinatu pentru tenerii romani dein Traus i l -vani'a, carii studieza la sc61e, incependu dela I. Clase Gimnasiale.

To tu odată numiţii fraţi ceru, câ asociatiunea, respective Comitetulu aceleia, se primesca sub in-grigirea si administrarea sa fundatiunea amentita, carea va portă numirea: f u n d a t i u n e a C o m e r ­c i a n t e i u i N i c o l a e M a r i n o v i c i u s e ni o r u dein Reghinulu sasescu, si se o administreze conformu determinaţiuniloru coprinse in actulu fundationale respectivii. (Nr. prt. ag. 268, 1873.)

Conclusu. Comitetulu primesce asupra'si cu cea mai viia plăcere, administrarea fundatiunei amentite, si totu odată esprime amentitului fundatore cea mai caldurdsa multiamita, pentru zelnlu si interesarea sa, dovedita facia cu promovarea culturei romane prin spriginirea terrerimei studiase.

§ 139. Comitetulu fundului pentru infiintiarea nnei scdle romane de fetitie in Clusiu, prin charti 'a

4 •

— 22 —

sa dein 9 Nov. a. c. se v6ga, respective face între­bare, ca ore comitetalu asoc. facia cu impregiurările locali si sociali de aco lo , 11 'ar ' fi ap lecatu , in casu de infiintiarea amentitei scdle si pensiunatu, a'i intende <5re-care subventiune anuale, macaru pre doi trei ani inceputori? ur' in casu afirmativn, cktu de mare ar pote fi acea summa? (Nr. prot. 267 1783.)

Dupa disensiuni seridse, Comitetulu asoc. luandu inconsidera t iune importanti 'a obiectului dein cestiune, la propunerea Domnului Romanu , decide a se re-scrie amentitului Comitetu urmatdriele: ck acestu co-mitetu isi-va tiene de detoria a propune la cea mai de aprope adunare gen. a asociatiuuei primirea in bugetu a unei sume, ca contribuire la fondulu desti-natu pentru infiintiarea unei scole de fetitiei in Clusiu. Spre acestu scopu inse, comitetulu fundului amentitu se se recerce, a tramete inc6ce statutele respective, pre langa u n a informa tiu ne detaliata, asupra acelei întreprinderi, mai vertosu a s u p r a modului de admi­nistrare a fondului dein cestiune.

§ 140. Direcţiunea despartiementului cerc. alu Brasiovului (I), aşterne protocolulu siedintiei subco­mitetului de 6 / 1 8 Nov. a. c , de inpreuna cu una obli­gaţiune de stătu de 100 fl. oferita de d. Radu Popea parochu in Sa tu lungu , in fav<5rea fondului asociati­uuei. Dein amentitulu protocolu , intre alte afaceri curente, resulta urmatdriele lucrări:

a) Se recărca Comitetulu centra le , câ se retra-metia statutele Reuniunei pentru abstinerea dela beu-tura de vinarsu, substernute spre aprobare (p. 12.)

b) S'a decisu a se p o r t a unu diurnalu pentru tinerea in evidenţia a tacseloru de membr i i , solvite, si nesolvite, cumu si unu diurnalu de cassa (p. 14.)

c) S'au luatu dispositiuni pentru incassarea tacse­loru restante (p. 15.) si in urma,

d) se recerca Comitetulu centrale pentru asem-narea sumei de 100 fl. dein bugetulu preliminariu alu despartiamentului resp., aprobatu in siedinti'a ace­luia dein 28 Aug. a. c. (Nr. 273 , 1873.)

Lucrări le subcomitetului se iau spre plăcuta scientia, si dn. parochu Radu Popea i-se esprime recunoscientia , pentru generosulu ofertu, facutu in fav<5rea fondului asociatiuuei; er' cu privire la cele coprinse sub a) si d) se se rescria Directiunei, carn­ea statutele reuniunei cest iunate, se voru retramete, catu se va potea mai cnrendu, si ca esolvirea sumei preliminate de 100 fl, v. a. s'a asemnatn la cass'a asoc.

§ 141. Direcţiunea tipografiei archi-diecesane de aici aşterne unu contu de 10 "fl. v. a. câ tacsa de insertiune pentru concursulu la stipendiale asoc. publicatu in Nr. 76, 77 si 78. ai Telegrafului romanu.

Se asemneza la cass'a asoc. esolvirea respecti­vului con tu , dein sum'a preliminată pentru spesele estraordinarie ale Comitetului.

§ 142. Se prezenteza concursufu lui Neagoe Nicolae, Radu Coiciagu studente in a I I . clase de sc61'a comerciale romana dein Bras iovu, reiaţivu la

unu stipendiu destinaţii pentru elevii scdleloru comer­ciale. (Nr. 264, 1873).

Se decide a i-se resolvf: cumu-ck neesistandu de presente atari stipendie , cererei respective nu se p6te satisface.

§ 43 . Se presenteza o scris<5ria a profesorelui gimnas.iale in Blasiu, Alecsandru Gram'a , prin carea se deoblega, ek in cursulu anului 1874, in rate trei-lunar ia , va refundâ la asoc. sum'a de 200 fl. ce o primise câ fostu stipendiaţii in calitatea de asculta-toriu la facultatea filosofica in Vien'a. (Nr. 269, 1873.)

Se ia spre scientia. § 144. Consistoriulu metropolitanu dein Blasiu,

t ramete una consemnare despre tenerii stipendiaţi dein fondurile aflatdrie sub administrarea aceluia, si cere a i se submite si dein partea asoc. un'a consem­nare despre tenerii, cari au obtienutu stipendia dein fondulu asoc. (Nr. 272, 1873.)

In nexu cu ac^st'a, dein partea secret., se ra-por teza , cumca ceruta consemnare s'a t ramesu in 22. Nov. a. c.; totu atunci s'a t ramesu una atare consemnare si venerabilelui consistoriu archi-diecesanu gr. or. de aici.

Spre scientia. § 145. Direcţiunea cercuale a desp. cercuale alu

Clusiului (X.). aşterne protocolulu adunarei gen. cer-cuali extraordinar ie , tienuta in 2 Dec. a. c. Dein protocolulu acestei adună r i , carea s'a ocupatn cu alegerea subcomitetului pre trienuiulu u rmator iu , se vede, cumca de membrii ai noului subcomitetu s'au alesu următorii Domnii : Dr. Greg. Silasi Directore, G&viila Popn , Greg. Chiffa, Ladislau Vajda, Vasiliu Rosiescu, Alesandru Lazaru si Dr. Aureliu Isaacu membrii ordinar i , er' Domnii : Leont inu P o p u , Ge-orgiu Popu si Victorii Piposiu, membrii suplenti (Nr. 278, 1873.)

Se ia spre scientia cu aprobare. § 146. D. bibliotecarii! presenteza un'a con­

semnare de cârti in teresante , ce le recomenda a se procura pre seam'a bibliotecei asoc. (Nr. 280, 1873.)

Dupace secretariulu II . dk deslucirile necesarie despre importanti 'a aceloru opuri, comitetulu decide a se asemnâ la cass'a asoc. pretiulu obvenitoriu de 30 fl. dein sum'a preliminată pentru trebuintiele biblio­tecei , si totu odată secret. II., se insarcin^za a le primi pre langa consemnarea resp. si a le t ranspu­ne dn. bibliotecariu spre a se petrece in registrulu bibliotecei.

§ 147. Dn. advocaţii Mateiu Nicol'a cu respectu la chartei 'a comitetului dein 9. Nov. a. c. in caus'a legatului facutu de repausatulu Avramu lancu, rescrie, se i se tramitia actulu resp. in orginalu, câ se se p<5ta constata autenticitatea acelui'a. (Nr. 283, 1873.)

In nexu cu acâst'a secret. I I . rapor teza , cumca sub datulu 20. Dec. a. c. s'a t ramesu pre cale presi-diale numitului dn. actulu resp. in originalu, luanduse de pre acel'a un'a Copia legalisata pentru arcbivulu asoc, si ck dupa incuuoscientiarea dto. 24. Dec. a. c.

aflandnse actulu dein cestinne de autenticii, s'a sub-sternutu respectivului Tr ibunaln regescu spre per­tractare. To tu odată s'a t ramesu susu-munitului dn. advocatu , si plenipotenti 'a necesaria pentru reali-sarea legatului cestiunatu Nr. 287, 1873.)

Se ia spre scientia cu aprobare. § 148. Stipendiatulu asoc. Pet ru Dehelianu ascul-

tatoriu de filosofia la universitatea din Gratiu,. .prin snplic'a sa dein 27. Dec. a. c. cere a i se accordâ dein fondulu asoc. unu ajutoriu de 100 fl., eventual-mente unu imprumutu iu sum'a amentita (Nr. 288, 1873.)

Se decide a i se resolvf amentituluî suplicante, cumca comitetulu facia cu impregiurarile actuali ale a s o c , pre langa cea mai curata bunavointia, nu se afla in positiune de a potă satisface cererei respective.

§ 149. Tenerii academici romani dein Schem-nitiu, ceru a li se dâ gratis câte unu esemplariu dein tdi'a a s o c , fienduca voru asi-infientiâ uu'a societate de lectura. (Nr. 284, 1873.)

Se decide a se recercâ redactiunea respectiva, câ pentru tenerimea academica stndidsa in Schemnitz, se dispună a se tramete cate unu esemplariu dein Transi lvani 'a pre anulu 1874.

§ 150. Dn. secretarii! I. Georgie Baritiu pre langa cliarti 'a de sub Nr. 686, aşterne compntulu despre perceptiunile si erogatiunile foiei asoc. T r a n ­silvani'a pre anulu 1873. si cere totu odată a i se asemnâ, un'a anticipatiune de 200 fl. pentru supor­tarea speseloru edarei numitei foi pre trimestrulu anului 1874. (Nr. 289, 1873.)

Se decide, câ esaminarea cestiunatului computu, se se predea unei comisiuni alese in personele dom niloru: V. Romana , C. Stezariu si I. Cretiu, cu în­sărcinare de a reporta in siedinti'a proxima; eY anti-cipatinnea ceruta se se asemneze la cass'a asoc.

§ 151. Dn. parochu in Beriu, Samuilu Popo-viciu, a r a t a , ck detori'a de 100 fl. dela Ilisie Laza-rfliu dein Orasthior 'a de susu, ce densulu a cedat'o in favorea a s o c , dein caus'a mortiei plenipotentiatului resp. Michailu Dobo a remasu si pan' acum neese-outata; deci cere , câ seau se se iae dispusetiunile necesarie pentru esecutarea acelei 'a, seau se i se estradea actulu cessinnale, câ se incerce esecutarea amentitei detorii, pre seam'a sea. (Nr. 290, 1873.)

Se decide câ dn. secretariu magistratuale in Orasthia, Alesandru Claudiu Vladu, se se pottesca a luă asupra'si însărcinarea de a face paşii de lipsa pentru incassarea cestiunatei detori i , dandui-se spre acestu soopu informatiunile necesarie pre bas'a ante-acteloru.

§ 152. Secret. II . presenteza urmatdriele opuri dăruite pre seam'a bibliotecei asoc.

1. Unu esemplariu dein Archiv des Vereines fîir siebenbiirgische Landeskunde pro 1873.

2. Unu esemplariu dein Rev i s t a contemporana pre lunile Novembre si Decembre a. c.

Opurile oferite se primescu pre langa espres-

siunea recunoscientîei protocolar ie , si se predau dn bibliotecarul spre a se petrece in registrulu biblio­tecei asoc.

§ 153. Dn. comerciante in Vien'a B. G. P o -poviciu t ramete pre seam'a asoc. actele si publica-tiunile academiei imperatesci de scientia dein Vien'a dela 1868—1873 . (Nr. 291 , 1873.)

Se decide a i se esprime dn. amentitu, multiamita in scrisa pentru osţenelele puse si cu asta ocasiune in interesulu ataceriloru asoc.

§ 154. Dn. bibliotecariu I. Cretiu refereza, cumca dn. Fr iedr ich E n g b e r antiquariu aici, a oferitu unele cârti pre seam'a asoc. in Nr. 18 buca t i , pre langa cousemnatiunea resp. (Nr. 293, 1873.)

Cărţile oferite se primescu cu multiamita. si se predau dn. bibliotecariu spre a se inferi in registrulu bibliotecei asoc.

§ 155. Dn. protop. I. Hann i ' a , in numele co-misiunei esmise in siedinti'a comitetului dein 8. Nov. a. c. rapor teza , cumu-ck esaminandu cu acuratetia compntulu cassei asoc. pre a. 1 8 7 2 / 3 , s'au aflatu de-plenu exacţii in tdte positiunile saie. Asemene s'au aflatu exactu si compntulu despre perceptiunile si erogatiunile cancelariei asoc. pre an. 1 8 7 3 / 3 .

Se iea spre scientia. . Verificarea acestui procesu verbale se concrede

domniloru membrii Bar. Ur su , Hanni 'a si Tulbasiu. Sibiiu datulii câ mai susu.

Iacobu Bologa mp. I. V. Rusu mp. viccpres. secret. II.

S'au «etitu si verificaţii, Sibiiu 31 . Dec. 1873. Ursu mp. Tulbasiu mp. I. Hanni 'a mp.

Publicarea baniloru incursi la fondulu assoc. dela siedinti'a comit, dein 9. Noembre a. c.

paua la siedinti'a aceluia dein 30. Decembre 1873 .

1. Prein direcţiunea despart, cerc. alu Brasiovuluî (I) s'au tramesu:

a) dela dn. parochu in Satulungu, Radu Popea un'a obli­gaţiunea de stătu (Staatsschuldverschreibung) Nr. 2 3 0 , 7 5 5 cu couponii dela 1. Aprilie 1 8 7 4 100 fr.

b) dela dn. advocatu in Brasiovu, Nicolae Strevoiu tacs'a de membru ord. pre 187°/ , 5 fr.

c) dela dn. commerciante in Brasiovu, I. A. Navrea tacs'a de membru ord. pe 1 8 6 s / 9 5 fr.

2. Totu prein Direcţiunea despart, cerc. alu Brasiovului (I) respective prein domnulu protopopu Ioane Petricu s'au tramesu:

a) dela comun'a basericesca, Feldior'a ca tacsa de m. ord. pre 1 8 7 3 / 4 si pentru diploma 6 fr.

b) dela comun'a basericesca Hermanu tacsa de membru ord. pre 1 8 7 % 5 fr.

3) dela domnulu archiyariu scaunale in Cinculu mare, Moise Branisce, tacsa de membru ord. pro 1 8 7 3 / 4 5 fr.

4) dela dn. proprietarul in Betleanu. Petru Muresianu Si-reganulu, tacs'a de membru ord. pre 1 8 7 5 fr.

5) dela dn. inspectorii! scolastecu reg. II. in Doesin, Mi-chaele Bohatielu, s'a tramesu in un'a acţiune dela Banc'a gen. Transilvani'a ca solviţi 60 fr. si gata 4 0 fr. la olalta 100 fr.

Sibiiu in 30. Decembre 1873 . , D e l a s e c r e t , a s o c . t r a n s.

— 24 —

Blastemulu poetului tradusu dein limb'a germana dupa Uhland.

Fost'au in vechime unu castelu faimosu, Susu pre-o culme 'nalta, splendidu, grandeosu,

Dominandu campi'a pan' la lucea mare, Adornatu cu fini flori, svavu mirositore,

In grădini întinse cu fontani artistici, A l e caroru ape făceau jocuri mistici,

Producundu Iridea in arcuri sarindu Si delectau ochii şuperbu stralucindu.

Aci siedea-unu rege, potente, bogatu, Pre tronulu seu trufasiu, negru 'ntunecatu;

Mundru de victorii cu anima mica, Si câ toti tiranii, sfîosu cuprinsu de frica,

Cugetu'i e spaima, aspectulu turbatu, Vorba'i e tortura sceptrulu sangeratu.

Odată s'ar^ta la palatiu se cânte Doi trubaduri nobili si pasiescu 'nante,

Unulu erâ june cu peru auriu, Altulu in etate la capu argintiu;

Betranulu cu-o arpa pre calu ageru stâ, Junele pedestru pasîndu l'escortâ.

Fii atentu, consocie! Se 'ntonamu potente Imnulu celu mai fragetu in modu esceîente,

Dise celui june mosiulu arpenistu, Câ ânim'a cruda-a ăstui rege tristu

Desceptandu plăcere si do'rere 'nparte S'o uimimu d' odată prein a n6stra arte.

Degia intra 'n sala ambii cantatori, Superbi siedu pe tronuri cei doi domnitori;

Regele in pompa ultrafiorosa, Câ si auror'a, candu e sangei'6sa,

Er' regin'a blânda, frageda si lina, Ca cumu aru fi lun'a pre ceru candu e plina.

Betranulu si 'ncepe arp'a-si acordandu, De-atinge cu 'ncetulu pulsulu rându pre rondu.

Potentîâdia tonulu, pana se abunde, Producundu prein sonuri estase profunde,

FJra vocea juna a sociului seu Câ dein cerescu funte esvorâ mereu,

Pana ce ajunse armonii divini, Par' câ, le aru produce choru de cherubini.

Antaiu cânta amorea, evulu vechiu de auru, Apoi primaveYa, eternulu tesauru.

Cânta sentiulu liberu si fidelitatea, Totu ce'i virtosu, sacru, virilu, demnetatea,

Cânta totu ce'i dulce, ce petrunde 'n peptu, Ce redica sentiulu umanu si dereptu.

Giur' impregiuru tnrm'a de perfidi curteni, întocmai câ cet'a de brutali osteni,

Petrunsi pan' la sufletu, entusiasmati, Revoltaţi in intru pana la ficaţi,

Uita a loru sfida si lui Dieu se 'nchina, Pan' ce 'n uimitiune si bland'a regina

Atinsa'n internu'i de angelici nuri, Iea dein senu o rosa, si-o dâ la trubaduri.

Destulu fu atat'a; regele dein tronu Sare giosu si aspru sbiera intr'unu tonu

D e fulgeru repente: „Voi amăgitori! Mi-ati sedusu supuşii câ farmecatori;

Până si socia-mi vreţi a-mi desfrena" Si d'odata infige 'n peptu sabi.'a sa

Virtosului june, ce cade' 'ncruntatu, Catu dein sinu'i verginu voce n'a mai datu.

Par' câ-acumu furtun'a-ar fi respanditu norii, Care 'ncotrau vede, fugu auditorii,

Trubaduralu june sufletulu si-lu dâ, Er' mosiulu măiestru in bracia 'lu luâ,

L'invelesce 'n manta, l'asiedia pre calu, Si incalecandu'lu, dede 'n giosu de malu,

Câ f6r' amenare d'aci se pornesca, S i in lumea larga 6r' se retacesca.

Dar' esindu pre p6rt'a tristei resiedintia A sa arpa, mosiulu petrunsu de caintia,

Ne-luandu aminte, ce multu pretiuesce D e unu stelpu de'marmora lovindu o sdrobesce;

Si d'odata striga 'n tonu spaimentatoriu, Câtu castelu, gradine, tremuru, se 'nfioru:

Muri trufaşi, vai voue! de-astadi înainte In internulu vostru, se se tiena-aminte,

Dulce sunetu, cantecu, nu va mai ajunge, Decâtu numai vaietu si suspinu va mugc,

Pasi numai de sclavi sfiiosi veti audî, Pâna ce cureudu ve veti si mucedî;

Spiretulu vendictei se ve cotrup6sca, Si câ opu netrebnicu se ve nimicesca."

„Vai voue gradine, cu pompa măreţia, V'aratu astu cadavru, câ palida'i facia

Spre voi se resfranga aspr'a uscatiune, S i preste voi ape se di secatiune;

In pucine dîle se ve vedu sterpite Aride, pusteie, de totu impetrite."

„Vai tie- ucigasie! barbara urgisitu, Ce persecuţi bardii, carî ti-au curtenitu,

Si'i ucidi, tirane; in darnu vrei in lume Se ti mai câştigi lauri si se-ti faci renume.

Numele teu fi-va uitatu, aduncitu, In ndptea eterna de totu nimicitu,

Câ ultemulu suflu, ce-ab6 s'aude In noianulu mare, candu pere, s'ascunde."

Astu blastemu potente abe se pronunţia, Ceriulu si l'aude, efeptulu s'anuntia.

Castelulu trasnesce, crepa de repente, Salele'i superbe cadu dein fundamente.

Mai remase numai o columna 'nalta, Ce singura atesta spleudorea d'odata;

• D6ra si acest'a 'i vetamata f6rte; Si adecă se cada astadi ori la n6pte.

Acumu aste locuri, unde grădini falnici Decorau terenulu, suntu desierte jalnici;

N u suntu pomi, nici umbra, nici fontani, nici unde, Alu regelui nume in annali se-ascunde,

Nime 'lu memoredia, de toti e uitatu, Pentru câ poetulu cruntu l'a blastamatu.

Fagarasiu, 6. Ianuariu 1874 . D r a g u s i a n u l u ,

traducători i ! .

Errata. In Nr. 1 a lu a. e . p e C o l u m n a 11 in C o n t u - c u r r e n t n , in l o c u d e 6 0 0 m ă r c i , s e c i t e s c i COOO ( s i e s e m i i ) .

Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiuaei. — Tipografi'a R5mcr& Kamner.