PPrriimmăărriiaa mmuunniicciippiiuulluuii AAiiuudd
SSTTUUDDIIUUSSOOCCIIOO--EECCOONNOOMMIICC
AAIIUUDD —— 22000033
2
3
I. DATE GENERALE
I.1 Poziţia geografică
Municipiul Aiud este situat în culoarul
depresionar axat pe cursul mijlociu al Mureşului,
la întâlnirea celor trei zone geografice: Câmpia
Transilvaniei la nord-est, Podişul Tîrnavelor la
sud-est şi Munţii Apuseni la vest.
Aiudul este aşezat pe ambele maluri ale
Văii Aiudului (terasele acestuia), precum şi pe
terasele Mureşului.
Coordonatele geografice sunt date de paralelele 46°10’ latitudine nordică şi meridianul
de 23°13’ longitudine estică.
Pe terasele Văii Aiudului sunt aşezate o mare parte din străzile oraşului:
• Terasa I de 3-5 m, terasa de luncă, este legată de albia râului Mureş şi cuprinde partea de
est, sud-est şi nord-est a oraşului;
• Terasa a II-a de 10-15 m, nu are continuitate fiind fragmentată de văile ce se scurg spre
Mureş. Această terasă nu este individualizată prea bine datorită dezvoltării slabe din punct
de vedere morfologic şi cuprinde oraşul în zona de est, zona centrală şi cea de vest;
• Terasa a III-a este bine reprezentată în parcul oraşului şi cartierul Făget, la 267 m adică cu
26 m deasupra râului Mureş. Ea se mai regăseşte în partea de est şi de nord-est a
oraşului.
I.2 Suprafaţă, localităţi componente şi aparţinătoare
Teritoriul administrativ al municipiului Aiud se întinde pe o suprafaţă de 142,2 km2. Din
cele 11 localităţi care aparţin teritoriului administrativ al municipiului Aiud, localitatea
componentă Aiud II este o continuare a municipiului Aiud, separarea lor fiind imperceptibilă.
Distingem următoarele localităţi componente şi aparţinătoare cu suprafeţele intravilanelor
aferente:
4
• Municipiul Aiud şi localitatea componentă Aiud II – 5,44 km2 (544,54ha)
Localităţi componente:
• Gîmbaş – 0,25 km2 (25,14 ha);
• Măgina – 0,79 km2 (78,70 ha);
• Păgida - 0,22 km2 (22,45 ha);
Localităţi aparţinătoare:
• Ciumbrud – 0,81 km2 (80,81 ha);
• Sîncrai – 0,65 km2 (65,48 ha);
• Gîrbova de Jos – 1,04 km2 (103,69 ha);
• Ţifra – 0,06 km2 (6,40 ha);
• Gîrbova de Sus – 0,52 km2 (52,24 ha);
• Gîrboviţa – 0,28 km2 (28,14 ha).
I.3 Clima
Teritoriul oraşului se înscrie în climatul transilvănean cu caracter temperat-continental.
Temperatura medie a lunilor de iarnă este de –2,6°C iar a lunilor de vară de 19,2°C.
Vegetaţia se caracterizează prin existenţa unor forme de trecere de la silvostepă la
pădurile de foioase, cu pajişti şi păşuni, iar în lunca Mureşului se întâlnesc soluri aluvionare
caracterizate printr-un grad înalt de fertilitate.
5
II. POPULAŢIA MUNICIPIULUI AIUD
II.1 Populaţia la recensământul din 2002Conform datelor primite de la Direcţia Regională de Statistică Alba, privind
recensământul din 2002, populaţia municipiului Aiud - inclusiv localităţile componente şi
aparţinătoare, a fost de 28.934 persoane, din care:
Populaţia municipiului structurată pe sexe:- Masculin - 15.433 persoane,
- Feminin - 13.501 persoane.
Populaţia municipiului structurată pe grupe de vârstă:
Grupa vârstă Total populaţie Sex masculin Sex femininTOTAL 28.934 15.433 13.501
0-4 ani 1.111 555 556
5-9 ani 1.154 620 534
10-14 ani 1.889 932 957
15-19 ani 2.412 1.242 1.170
20-24 ani 2.410 1.483 927
25-29 ani 2.259 1.558 971
30-34 ani 2.652 1.577 1.075
35-39 ani 1.927 1.057 870
40-44 ani 2.303 1.262 1.041
45-49 ani 2.665 1.423 1.242
50-54 ani 2.049 1.091 958
55-59 ani 1.349 664 685
60 -64 ani 1.210 595 615
65-69 ani 1.145 525 620
70-74 ani 935 396 539
75 ani şi peste 1.194 453 741
6
Populaţia municipiului Aiud
LOCALITATE TOTAL Masculin FemininAiud 22.028 11.985 10.043
Aiudul de Sus 2.419 1.185 1.234
Măgina 593 302 291
Gîmbaş 543 270 273
Păgida 126 67 59
Ciumbrud 1.365 693 672
Sîncrai 863 438 425
Gîrbova de Jos 385 194 191
Gîrbova de Sus 320 157 163
Gîrboviţa 143 70 73
Ţifra 149 72 77
TOTAL AIUD 28.934 15.433 13.501
Tabel comparativ al populaţiei la recensămintele din 1992 şi 2002
ANUL POPULAŢIA TOTAL AIUD LOCALITĂŢIAPARŢINĂTOARE
1993 31894 24619 7275
2003 28934 22028 6906
31894
24619
7275
28934
22028
6906
05000
100001500020000250003000035000
1993 2003
POPULAŢIA TOTAL
AIUD
LOCALITĂŢIAPARŢINĂTOARE
7
78,09%
16,55%
5,06%0,15% 0,15%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
români maghiari rromi germani altele
Populaţia după etnii
ETNIE TOTAL PROCENT
Români 22596 78,09%
maghiari 4787 16,55 %
Germani 44 0,15 %
Rromi 1464 5,06 %
alte naţionalităţi 43 0,15 %
După religie
RELIGIE TOTAL PROCENT Ortodocşi 22085 76,33 %
Greco-catolici 1197 4,14 %
Romano-catolici 615 2,13 %
Reformaţi 3780 13,06 %
Unitarieni 322 1,11 %
alte culte 865 2,99 %
fără religie, atei, religie nedeclarată
70 0,24 %
76,3%
3.2%1,1%13,1%
2,1%
4,1%
ortodocsigreco-catoliciromano-catolicireformatunitarienialte culte
8
0100200300400500600
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
NasteriDeceseCãsãtorii
La biroul de stare civilă al Primăriei Municipiului Aiud în anii 1994 - 2003 s-au înregistrat
următoarele acte de naştere, căsătorie şi deces privind locuitorii de pe raza municipiului Aiud.
Anul 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003Înregistrări
naştere 374 332 361 418 488 504 473 466 458 424
Înregistrăridecese 302 317 337 361 357 306 350 326 338 316
Înregistrăricăsătorii 202 195 197 189 206 190 163 172 161 180
II.2 Populaţia activă
Conform datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi
Formare Profesională Alba, prezentăm următoarele informaţii:
Totalul populaţiei stabile active (în vârstă de 18 – 62) : 19115;
Media numărului total de şomeri înregistraţi la data de 31.12.2003: 1.005 din care:
• Persoane aflate în plata ajutorului de şomaj: 394;
• Persoane aflate în plata ajutorului de integrare profesională: 172;
• Persoane aflate în plata alocaţiei de sprijin: 0;
• Femei: 612 reprezentând 60,8 % din numărul total de şomeri înregistraţi;
• Şomeri neindemnizaţi: 439;
• Numărul total de persoane ieşite din evidenţa A.J.O.F.M. prin încadrare în muncă, în cursul
anului 2003: 468.
• Ponderea numărului de şomeri în populaţia stabilă (medie): 5,25 %
9
Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale:
- agricultură : 1013 persoane
- piscicultură : 2 persoane
- industria extractivă : 16 persoane
- industria prelucrătoare : 4164 persoane
- energia electrică, termică, gaze şi apă : 226 persoane
- construcţii : 389 persoane
- comerţ cu ridicata, amănuntul, reparaţii şi întreţinere autovehicule : 1019 persoane
- hoteluri, restaurante : 177 persoane
- transport, depozitare, comunicaţii : 403 persoane
- activităţi financiare : 128 persoane
- tranzacţii imobiliare, închirieri : 84 persoane
- administraţie publică : 833 persoane
- învăţământ : 701 persoane
- sănătate şi asistenţă socială : 603 persoane
- alte activităţi de servicii colective şi personale : 166 persoane
- activităţi ale persoanelor angajate în gospodării : 21 persoane.
Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite era la data recensământului :
- superior de lungă durată :1681 persoane
- superior de scurtă durată : 133 persoane
- postliceal şi de maiştri : 1394 persoane
- liceal : 7269 persoane
- profesional şi de ucenici : 4543 persoane
- secundar şi inferior : 6683 persoane
- primar : 3940 persoane
- fără şcoală absolvită : 1011 persoane
- şcoală absolvită nedeclarată : 15 persoane.
10
II.3 Probleme şi perspective
Din datele prezentate anterior (date obţinute la recensămintele realizate în 1993 şi
2003) se poate observa o descreştere a populaţiei municipiului Aiud, datorată condiţiilor
economice şi sociale la nivel local şi naţional. Astfel, disponibilizările şi lipsa locuri de muncă
au dus la migrări ale populaţiei active spre pieţele de muncă europene.
Această descreştere, care la nivelul întregii ţări mai poate fi motivată şi prin natalitatea
scăzută din ultimii ani, generând un spor natural negativ, la nivelul municipiului Aiud se poate
motiva numai prin migrarea populaţiei către alte zone, deoarece sporul natural rezultat în
ultimii ani este pozitiv.
Atragerea populaţiei către municipiul Aiud va putea fi realizată numai printr-o relansare
economică şi implicit creşterea numărului de locuri de muncă.
11
III. DATE ECONOMICE
III.1 Industria
Metalurgia feroasă şi neferoasă:
• SC Metalurgica SA
• SC Rombrides SRL
• SC Sitindustrie România SA
• SC Metalprod SA
• SC Artefero România SRL
care produc piese turnate din: oţel, fontă, bronz, cupru, piese forjate şi matriţate, piese forjate
ornamentale, accesorii pentru gospodărie precum şi seceri şi coase.
Construcţii şi materiale de construcţii:
• SC Prebet SA
• SC Marc Construct SRL
• SC Monolit Prod SRL
• SC Vasinca SRL
• SC Nord West SRL
• SC Anacon SRL
produc prefabricate de beton, şi asigură prestări de servicii în domeniul reparaţiilor şi al
construcţiilor diverse, instalaţiilor de gaz, sanitare.
Construcţii de maşini şi prelucrarea metalelor:• SC Metalurgica SA
• SC Magic Agrojet SA
• Almi Import – Export SRL
• SC Melcom SRL
• SC Promet SRL
12
care produc piese pentru industria metalurgică, siderurgică şi minerit, produse
şi piese de schimb pentru uz gospodăresc şi gospodării individuale,
Exploatarea şi prelucrarea lemnului:
• SC Com Stejarul SRL • Ocolul Silvic Aiud
• SC Ulex SRL • SC Mobis – Andy - Ladislau SRL
• SC MPL Impex SRL • SC Metalemn SRL
• SC Melcom SRL • SC Design Art SRL
• SC Mobilaiud SRL • SC Maranatha SRL
• SC GA Prodcom SRL
• SC Eben Ezer SRL
• SC Mobila si produse din lemn Impex
SRL
prelucrează buşteni (cherestea), execută mobilă şi mobilier din lemn, sicrie, tâmplărie binale,
etc.
Produse din porţelan :
• SC Transilvania Porţelanul SRL
produce porţelan menaj, articole ornamentale şi decoraţiuni de porţelan.
Confecţii, textile:
• Victoria Socom
• SC Glorex SRL
• SC Almi Prodimpex SRL
• SC Advent SRL
• SC Conf Ricami Nada SRL
• SC Prod Impex Gabi
13
produc confecţii textile, tricotaje, echipamente sportive, echipamente de protecţie, lavete,
salopete.
Societatea Victoria Socom a executat în anul 2003 produse de croitorie şi încălţăminte
pentru firme din Uniunea Europeană, respectiv Germania şi Italia. Problemele cu care se
confruntă societatea sunt cauzate de fluctuaţia de personal, din cadrul firmei plecând în anul
2002 un număr 98 de persoane, şi au fost angajate 59 de persoane.
Printre realizări se pot enumera achitarea tuturor datoriilor către stat, creşterea
producţiei şi a eficienţei economice, iar pentru viitor societatea îşi propune investiţii pentru
procurarea de maşini şi utilaje moderne, precum şi efectuarea de reparaţii capitale la clădiri.
Pielărie şi încălţăminte:
• SC Genia SRL
• Victoria Socom
• SC Galway Sport SRL
confecţionează încălţăminte, achiziţionează şi prelucrează piei.
Produse alimentare:
• SC Albapam • SC Carn Micro SRL
• SC Ardealul SA • SC Nelli SRL
• SC Carn Centru SRL • SC DVV Viticola Ciumbrud
• SC Cuptorul de Aur • SC Pro – Serana SRL
produc pâine şi specialităţi, produse lactate (brânzeturi), abatorizare, preparate din carne
(salam, cârnaţ, crenvurşti, tobă), vin de struguri, bere, băuturi răcoritoare, îngheţată, siropuri
concentrate, foi napolitane,
Alte ramuri industriale:
• Tâmplărie PVC, aluminiu şi geam termopan: SC Duna Rex SRL
• Mobilier de grădină şi elemente de jardinaj: SC Design Art SRL
• Arhitectură, inginerie si servicii de consultanţă tehnică: SC Murre Tehnic SRL
14
III.2 Comerţul
Comerţul este bine reprezentat la nivelul municipiului Aiud, în aproape toate ramurile
sale:
• Materiale de construcţii şi instalaţii sanitare: SC Batson Construct SRL, SC Megavox
Confort SRL, SC Domar Service SRL,SC Călin & Dan SRL, SC Plast Confort SRL
• Echipamente industriale: Maral SRL, SC Gammapolis Impex SRL
• Piese auto: SC Ramada SRL, SC Crişana Impex SRL, SC Aprohorea SRL, SC Magic
Agrojet SA, SC Salo Impex SRL, SC Transimpex SRL,
SC Electroplast SRL, BP SRL
• Produse petroliere: SC Trans Ivinş & Co. SA, Florea Oil, S.C. Petrom S.A.
• Produse pentru agricultură: SC Celipro SRL,
• Instalaţii electrice: SC Energo Impex SRL,SC Electra Exim SRL
• Produse alimentare şi nealimentare: SC Becom SA, SC Brucla SA, SC Ambasador DDE
SRL, Cooperativa de Consum, aceasta din urmă având la finalul anului 2002 un număr de
92 de angajaţi şi a încheiat un număr de 19 contracte cu diferite societăţi comerciale.
• Produse farmaceutice: SC Farm Speranţa SRL, SC Adonis Farm SRL, SC Farmacia
Ciortea SC, SC Genţiana Iris SRL, SC Farmacia Oportun SRL, S.C. Monoxyl SRL, PF
Kerekes, SC Galenius A%M
III. 3 Prestări servicii
În municipiul Aiud există societăţi de prestări servicii din diferite domenii:
• Intermedierea monetară (bănci): Raiffeisen Bank, Banca Comercială, Banc Post
• Activităţi de asigurare: S.C. Asirom S.A., S.C. Unita S.A., Allianz Ţiriac
• Avocaţi: Iuliu Gheţie, Armand Boer
• Notari publici: Dorel Mărginean, Marton Karacsony
• Agenţii de turism: Alpin Tour
• Agenţii imobiliare: Millenium
15
III. 4 Servicii publice
Serviciile publice către populaţie sunt reprezentate de furnizarea de apă (SC Ediltrans
SA), energie electrică (SC Electrica SA), gaze (SC Distrigaz SA).
SC Electrica SA are ca subunităţi : Centrul de Relaţii cu Clienţii 2 Aiud; Centrul de
Exploatare 2 Aiud; Centrul de Mentenanţă Alba punct de lucru Aiud şi SC Alt Univers
Company, punct de lucru Aiud.
Probleme: întârzieri frecvente la plată ale abonaţilor casnici facturaţi prin sistemul de
auto-citire şi la încasarea facturilor de la agenţii economici.
SC Distrigaz Nord SA
Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale din municipiul Aiud însuma un număr de
59,294 km conductă, 23,547 km branşamente şi 3053 posturi de regalare. În anul 2003 au fost
livrate 25.118.952 mc de gaze naturale.
Problemele întâmpinate se referă la nerespectarea avizelor de către deţinătorii
celorlalte utilităţi subterane.
În vederea unei bune desfăşurări a activităţii cu clienţii, societatea are în perspectivă
modernizarea şi extinderea sediului Formaţiei operative de lucru din Aiud şi amenajarea de
casierii în cartierele oraşului.
III.5 Transporturile
III.5.1. Transportul rutier♦ Drumurile publiceMunicipiul Aiud este situat de-a lungul drumului naţional DN1 şi european E81 la
distanţa de 30 km de Municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului Alba şi la o distanţă de 37 km de
municipiul Turda din judeţul Cluj.
16
Distingem următoarele categorii:
a) străzi;
b) drumuri vicinale;
c) drumuri comunale;
d) drumuri judeţene;
e) drum naţional.
a) Străzi
Lungimea totală a reţelei stradale a municipiului Aiud şi a localităţilor componente şi
aparţinătoare este de 86,83 km, defalcată după cum urmează:
Aiud • total 41,42 km
• modernizate 20,57 km
• nemodernizate 20,85 km
Aiud II • Total 9,52 km
• modernizate 2,35 km
• nemodernizate 7,17 km
Gîmbaş • Total 4,03 km
• modernizate -
• nemodernizate 4,03 km
Măgina • Total 4,27 km
• modernizate 1,20 km
• nemodernizate 3,07 km
Păgida • Total 1,60 km
• modernizate -
• nemodernizate 1,60 km
Ciumbrud • Total 5,46 km
• modernizate 2,76 km
• nemodernizate 2,70 km
Sîncrai • Total 5,37 km
• modernizate 1,60 km
• nemodernizate 3,77 km
Ţifra • Total 0,91 km
17
• modernizate 0,47 km
• nemodernizate 0,44 km
Gîrbova de Jos • Total 7,05 km
• modernizate -
• nemodernizate 7,05 km
Gîrbova de Sus • Total 4,905 km
• modernizate -
• nemodernizate 4,905 km
Gîrboviţa • Total 2,30 km
• modernizate -
• nemodernizate 2,30 km
b) Drumuri vicinale
• Aiud - Izvorul de Aur 0,70 km
• Aiud - Balta Mureş 2,00 km
• Aiud - Herja 2,50 km
c) Drumuri comunale
• DC 10 Ciumbrud – Păgida – Gîmbaş - Aiud 2,80 km
• DC 79 DN1-Gîrbova de Jos - Gârbova de Sus 8,00 km
d) Drumuri judeţene
Drumurile judeţene sunt administrate de SC Drumuri şi Poduri Locale SA, însă cele
care se află în intravilanul municipiului Aiud se află în administrarea serviciului de specialitate
din cadrul Primăriei.
• DJ 107 I Aiud - Râmeţ 3,5 km
• DJ 107 E Aiud - Ciumbrud 2,0 km
e) Drumuri naţionale
DN1 (E81) se suprapune cu str. Transilvaniei pe o lungime de 1,85 km, cu str.
T.Vladimirescu pe o lungime de 1,20 km iar cu str. Căprioarei (Ţifra) pe o lungime de 0,47 km.
Drumurile Naţionale se află în întreţinerea Administraţiei Naţionale a Drumurilor. Sectorul de
18
drum situat în intravilanul municipiului a fost preluat în administrare de către serviciul
specializat al primăriei.
Realizări, probleme şi perspectiveÎn decursul anului 2003, s-au realizat următoarele operaţii la străzile municipiului:
• Lucrări de reciclare cu adaos de 6% ciment şi tratament dublu bituminos de închidere - pe
străzile Ion Creangă, Mihai Eminescu, Aurel Vlaicu, Dorobanţilor, Cloşca şi Dr. Ciortea.
Suprafaţa totală a fost de 14 706 mp. Lucrările au fost executate de R.A.D.P. Cluj.
• Plombări - Lucrări executate pe Str. Sergent Haţegan, Morii, Stadionului, Axente Sever,
Unirii, Mihai Viteazu, Băilor şi Iuliu Maniu în suprafaţă totală de 1200 mp cu o valoare
aferentă de 248 342 mii lei. Aceste lucrări au fost executate în regie proprie, fiind
achiziţionat numai betonul asfaltic de la SC DPL SA Alba.
• Executare trotuare dalate – pe str. Ecaterina Varga şi Transilvaniei – Suprafaţă totală 600
mp cu o valoare aferentă de 323 057 mii lei.
• Intervenţii cu personal, utilaje şi material antiderapant pe străzile şi drumurile din
Municipiul Aiud, pentru a elimina situaţiile neplăcute datorate căderilor masive de
zăpadă.
• Decolmatarea rigolelor de scurgere şi al rigolelor de colectare a apelor pluviale din
municipiu (Gheorghe Doja, Morii, Transilvaniei, Gării, Făget, Nicolae Bălcescu, Avram
Iancu, Bethlen Gabor etc. ).
• Pe drumul de legătură dintre D.N.1 şi localitatea Gîrbova de Sus s-a transportat piatră
spartă pentru refacerea racordului de legătură dintre D.N.1 şi D.C.79. S-a aşternut material
de umplutură pe D.C. 79.
• S-a intervenit asupra străzilor din localitatea Măgina, în urma ploilor abundente înregistrate
în zonă.
• S-au efectuat lucrări de pavare a trotuarelor aferente Străzii Ecaterina Varga şi s-au
amenajat parţial acostamentele;
• S-au confecţionat semifabricate din beton pentru a amenaja noi spaţii de parcare în
cartierele municipiului Aiud.
• S-a transportat şi aşternut material de umplutură în localitatea Sîncrai (str. Ogorului,
Tractoriştilor) şi la Măgina (str. Pandurilor).
• Lucrări de reprofilare a carosabilului în cartierul Hepat.
• Lucrări de schimbare şi întreţinere a indicatoarelor rutiere şi a semafoarelor cu lumină
galbenă intermitentă de la trecerile de pietoni.
19
• Amenajat spaţiile pentru parcările auto din cartierul Micro III (în colaborare cu personalul de
la Penitenciarul Aiud).
• Reprofilare cu autogrederul şi aşternere materiale de întreţinere a carosabilului drumului
D.C.79 şi desfundarea tuburilor de subtraversare a drumului.
• Lucrări de refacere a drumurilor afectate de ploile torenţiale din data de 26-28.07.2003 în
localitatea Aiud II şi Măgina.
• Efectuarea de marcaje rutiere pe D.N.1 in colaborare cu SC Allemania Eurotech SRL Cluj.
• Executarea lucrărilor de decolmatare a tuburilor de subtraversare a străzilor Abrudului şi
Valea Aiudului.
Căile de comunicaţii şi transport ale municipiului Aiud nu satisfac necesităţile actuale,
constatându-se următoarele disfuncţionalităţi:
• cu toate că s-a găsit o soluţie de tranzit pentru circulaţia pe direcţia
Alba Iulia - Cluj pentru traficul greu, cu traseu prin centrul municipiului, aceasta a dus la
o aglomerare a principalei artere de circulaţie şi implicit degradarea rapidă a sistemului
rutier.
• cu toate că s-au efectuat reparaţii la străzi şi drumuri, se poate spune că există
anumite străzi unde starea carosabilului este necorespunzătoare şi un procent redus de
străzi duc lipsa îmbrăcăminţilor rutiere sau chiar prezintă un sistem rutier
subdimensionat, lucru care duce la desfăşurarea necorespunzătoare a traficului greu pe
raza municipiului.
• lipsa unei bune sistematizări şi delimitări a zonelor de circulaţie pentru vehicule, pietoni
sau parcări. Se constată că parcările existente pe raza municipiului sunt insuficiente
drept pentru care în anul 2004 se va trece la cea de-a doua etapă de trasări şi
amenajări.
• neasigurarea unei bune scurgeri a apelor pluviale.
• devierea circulaţiei mijloacelor de transport de tonaj mare prin centrul oraşului cea ce
a dus la îngreunarea şi aglomerarea traficului rutier pe şoseaua DN1.
• datorită sistemului de canalizare pluvială deficitar pe raza municipiului Aiud se
înregistrează degradări sistematice ale îmbrăcăminţilor asfaltice.
Ţinând seama de disfuncţionalităţile prezentate la punctul anterior, se impun
următoarele:
20
• completarea tramei stradale principale cu trasee menite să descarce zona centrală a
municipiului şi să îndepărteze poluarea spre exterior.
• modernizarea tuturor străzilor care fac parte din trama stradală principală, pornind din
zona centrală spre extremităţi, urmărindu-se corelarea lucrărilor cu cele privind
instalaţiile tehnico-edilitare subterane.
• amenajarea unor parcaje publice în zona centrală, de-a lungul străzii Consiliul Europei,
străzii Transilvaniei, Piaţa Gării şi în noile ansambluri de locuinţe, fără a se desfiinţa
zonele verzi.
• ţinând cont de situaţia lucrărilor de reprofilare şi împietruire a străzilor din localităţile
componente şi aparţinătoare, inclusiv a drumurilor de acces la terenurile agricole, în
anul 2003 s-a realizat reprofilarea străzilor, iar împietruirea va fi una dintre lucrările de
care se va ţine seama în viitor.
• rezolvarea disfuncţionalităţilor create de tranzitul de mare tonaj pe direcţia DN1-E81
Alba Iulia - Cluj Napoca s-a realizat prin construirea unei centuri ocolitoare prin partea
estică a municipiului.
Aceste lucrări sunt grupate pe 2 categorii după cum urmează: lucrări de reparaţii capitale
şi curente executate cu firme speciale prin contracte de licitaţie publică şi lucrări de reparaţii
curente executate cu forţe proprii folosind personalul din cadrul Serviciului de Gospodărie
Comunală. Aceste lucrări au fost menţionate mai sus în acelaşi capitol.
♦ Podurile AIUD
Municipiul Aiud este traversat de la est la vest de valea Aiudului cu un debit G-2%=154
m3/sec. Lăţimea medie a albiei râului este de 25-30 m iar adâncimea faţă de terenul
înconjurător aproximativ 3 m.
În aceste condiţii a fost necesar a se executa mai multe poduri peste Valea Aiudului
care să asigure continuitatea unor străzi laterale.
Aceste poduri sau podeţe sunt cu structură metalică, din beton sau structură mixtă din
metal şi beton, asigurând circulaţia autovehiculelor pe două fire de circulaţie, pe un fir, sau
doar circulaţia pietonală.
Podurile situate în dreptul străzilor: Simion Bărnuţiu, Voluntarilor, Iazului, asigură
trecerea autovehiculelor uşoare pe un singur fir de circulaţie, iar în dreptul străzilor Cuza
Vodă, Băilor, Horea sunt podeţe care asigură numai trecerea pietonilor.
21
Doar două poduri asigură în prezent circulaţia pentru clasa E de încărcare, respectiv pe
strada T.Vladimirescu şi strada Stadionului. Amândouă podurile sunt în stare bună de
viabilitate dar sunt de lăţime insuficientă neasigurând în condiţii de siguranţă circulaţia pe
două fire de circulaţie .Aiud II • Podeţ Valea Aiudului - beton + metal;
• Pod la str. Păşunii - beton;
• Podeţ la Şcoala generală (Gh. Lazăr) - metal;
• Podeţ mai jos de şcoală - metal;
• Pod la str. Valea Aiudului 64 - beton;
• Podeţ metalic la Genesis - metal.
Gîmbaş • Podul peste Mureş - beton + metal
Măgina • Pod - str. Pandurilor - metalic;
• Podul de la Parohie - beton + metal;
• Podul de la şosea - beton;
• Pod din metal peste vale - metal;
• Pod spre Sloboda - beton.
Ciumbrud • Pod peste Mureş-beton.
Gîrbova de Jos • Pod peste vale - beton + metal.
Zona de transport rutier este bine reprezentată pe raza municipiului Aiud. Ea este
acoperită de SC Aitrans SA, SC Ediltrans SA, Docea, SC TransGyilen şi persoane fizice
deţinătoare de autorizaţii de funcţionare pentru activitatea de transport marfă şi călători.
♦ Transportul de marfăLa nivelul municipiului Aiud transportul de marfă este asigurat în principal de
SC AITRANS SA.
Societatea dispune de un parc auto format din basculante, autocamioane,
autotractoare, autodube comerciale.
♦ Transportul de călătoriS.C. Ediltrans SA şi S.C. “AITRANS” S.A. asigură în mare parte transportul de călători
în municipiul nostru.
S.C. Aitrans S.A. efectuează transporturi de călători cu trasee spre Alba Iulia, Ocna
Mureş, Geogel, Rimetea, Ciuguzel, Peţelca, etc.
Greutăţile cu care se confruntă această societate sunt:
• Starea avansată de degradare a drumurilor;
22
• Concurenţa neloială făcută de diverşi particulari, prin efectuarea de transporturi
ilegale;
• Scăderea numărului de călători, urmare a recesiunii economice;
• Creşterea preţului la carburanţi, piese de schimb şi anvelope;
Perspectivele firmei sunt legate de rezolvarea problemelor semnalate.
• Transportul privat de călătoriPână în anul 2003, serviciul de taximetrie era asigurat de două taximetre
independente. În anul 2003, s-a înfiinţat prima firmă de taximetrie “Taxi Aiud” a
S.C. Ani & Ovi SRL.
III.5.2 Transport feroviarOraşul Aiud este deservit de calea ferată normală dublă electrificată Teiuş-Războieni,
aceasta asigurând legături scurte cu marile oraşe din jur. Staţia CFR Aiud, situată în partea de
est a oraşului, este legată de centru prin strada Gării şi strada Ion Creangă.
În decursul anului 2000 prin reorganizarea activităţii la Calea Ferată, Staţia CFR Aiud
care deservea municipiul Aiud a devenit Haltă de mişcare. Aceasta ca urmare a afilierii
activităţii la Centrul de Zonă Călători Teiuş.
În H.M. Aiud, îşi desfăşoară activitatea un număr de 14 angajaţi. Privitor la siguranţa
circulaţiei trenurilor, în anul 2003, nu s-au înregistrat evenimente de cale ferată, activitatea
fiind asigurată în bune condiţii.
S-a montat o centrală termică pentru a asigura încălzirea în clădirea de călători şi
clădirile aferente şi de asemenea în locuinţele de serviciu.
Privind activitatea traficului de marfă din HM Aiud, în anul 2003 au sosit pentru
încărcare-descărcare 1592 de vagoane fizice (circa 2900 vagoane convenţionale) şi au plecat
circa 1584 vagoane încărcate.
În anul 2003, au fost vândute 321503 bilete de călătorie.
III.6 Turismul
III.6.1 Monumente istorice şi arhitecturalePrintre cele mai importante monumente cu o importanţă istorică şi arhitecturală din Aiud
putem enumera următoarele:
23
• Cetatea Aiudului;
• Monumentul Studenţilor;
• Monumentul "Calvarul Aiudului";
• Castelul de la Sîncrai;
• Castelul de la Gîmbaş;
• Clădirea Primăriei;
• Casa de Cultură "Liviu Rebreanu";
• Mănăstirea de la Măgina;
• Muzeul de Istorie;
• Catedrala Ortodoxă;
• Biserica de pe strada Simion Bărnuţiu;
• Biserica Romano - Catolică;
• Biserica Reformată;
• Biserica Evanghelică;
• Sinagoga;
• Colegiul "Bethlen Gábor";
• Colegiul Mic;
• Colegiul "Avram Iancu";
• Colegiul Naţional “Titu Maiorescu”.
III.6.2 Zone de agrement şi trasee turisticeÎn ceea ce priveşte activitatea de turism şi agrement, oraşul Aiud este favorizat prin
existenţa unui topo-climat favorabil, relief deosebit, rezervaţii istorice, arheologice şi geologice,
monumente istorice, de arhitectură şi memoriale, fiind pe deplin justificată dezvoltarea
acesteia. În intravilan, ofertele de cazare sunt reduse, singurele locuri fiind la Casa Helvetica
(44 locuri).
Municipiul Aiud dispune de două zone de agrement:
• Izvorul de Aur, situat la 3 km de Municipiul Aiud pe lângă drumul forestier ce se bifurcă
din drumul judeţean Aiud - Rîmeţ, la 1 km pe aşa-numitul Pârâul Budului. Lacul
artificial, cu o întindere de 200 m şi o lăţime medie de 40 m, permite practicarea
înotului şi a plimbărilor cu barca. Poiana din jurul lacului asigură amplasarea de corturi
şi căsuţe în jurul popasului turistic dotat cu bar şi terasă;
24
• Balta Mureş, situată în partea de nord-vest a municipiului Aiud pe malul stâng al
Mureşului, în suprafaţă totală de 29.582 m2. Dotările existente (împrejmuire, punct de
deservire cu terasă, bazin de înot betonat, balta amenajată, zona de spaţii de cazare şi
zona de plajă şi agrement) necesită intervenţii multiple.
Aiudul, declarat în anul 1934 de către Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale
“localitate climatică şi de vilegiatură “pentru climatul dulce, stabilitatea termică, lipsa negurilor
şi ceţurilor datorită constituţiei geologice a solului cu calităţi particulare şi apropierii pădurilor şi
munţilor, aşezat pe malul drept al Mureşului la nici 20 km de masivul muntos Pleaşa (1259m),
permite vizitatorilor parcurgerea unor trasee turistice variate, după cum urmează:
• Pădurea Sloboda, la 11 km de Aiud, pe drumul judeţean DJ Aiud-Rîmeţ, practicabil cu
automobilul. Din mijlocul pădurilor masive de stejar şi brad se pot face excursii pe
piscurile din vecinătate;
• Muntele Pleaşa (22 km spre Rîmeţ) cu vederi încântătoare până în Carpaţii Sudici;
• Cheia Rîmeţului (30 km de la Aiud) cu peştera uriaşă în peretele drept al cheii şi
frumoasa floare a reginei, ne conduce la vechea mănăstire de la Rîmeţ;
• Huda lui Papară - poartă de ieşire a apei dispărute - o scobitură profundă şi
întunecoasă, rece ca un gheţar din care curge Valea Ponorului în cascadă.
• Cheile Poenii 14 km de la Aiud, pe drumul judeţean Aiud-Buru cu impozantul perete de
stâncă “Rachişul “, 775 m altitudine.
III.7 Oportunităţi de afaceri
Analizând situaţia prezentată în capitolele anterioare pe domenii de activitate, la nivelul
municipiului Aiud există un potenţial a cărui exploatare ar putea determina o evoluţie
simţitoare a iniţiativei private şi implicit creşterea nivelului economic în municipiu.
În acest sens principalele domenii în iniţierea de noi afaceri ar putea fi următoarele:
• exploatarea suprafeţelor agricole existente, care utilizate într-un mod eficient ar putea
constitui o sursă importantă de venituri pentru cei interesaţi;
• valorificarea şi comercializarea produselor de provenienţă vegetală şi animală şi în special
crearea unor societăţi specializate în prelucrarea laptelui şi a produselor lactate;
• înfiinţarea unor unităţi de producţie, specializate în producerea şi îmbutelierea de sucuri
naturale şi de asemenea a conservelor de legume şi fructe;
25
• exploatarea potenţialului turistic existent în zonă prin înfiinţarea unor societăţi cu specific în
acest domeniu, precum şi dezvoltarea agro-turismului în localităţile componente şi
aparţinătoare. Atragerea unor investitori străini ar putea contribui la punerea în valoare a
zonelor deosebite ca poziţie şi relief de care beneficiază Aiudul şi împrejurimile;
• având în vedere varietatea de domenii în care a început să se dezvolte industria şi
comerţul în municipiul nostru, iniţiativa particulară poate fi canalizată înspre aceste ramuri
economice studiindu-se oportunitatea înfiinţării unor noi societăţi;
• înfiinţarea unor noi societăţi axate în principal pe producţie, având în vedere faptul că în
prezent ponderea principală o deţin societăţile cu activitate comercială.
În luna aprilie a anului 1998 s-a înfiinţat şi şi-a început activitatea filiala Aiud a
Centrului de Afaceri a Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, care are ca scop
promovarea şi apărarea intereselor economice, de producţie, de comercializare, financiare,
juridice, etc. ale întreprinderilor private în raporturile acestora cu organele puterii şi ale
administraţiei de stat, precum şi în relaţiile cu alte organe şi organisme din ţară şi străinătate.
26
IV. AGRICULTURA
Ca ramură economică, agricultura are o pondere substanţială pe raza municipiului
Aiud. Ea este bine reprezentată de numărul mare de gospodării ale populaţiei ce desfăşoară
activitate agricolă precum şi de societăţi comerciale viticole şi pomicole.
Municipiul Aiud deţine o suprafaţă totală de 14.223 ha.
Pe categorii de folosinţă situaţia se prezintă astfel:
• arabil - 4897 ha;
• păşuni - 1681 ha;
• fâneţe - 619 ha;
• vii - 389 ha;
• livezi - 252 ha;
• păduri - 4981 ha;
• alte suprafeţe - 1404 ha.
Din suprafaţa totală de pădure 1500 ha sunt păduri de agrement în grupa I de protecţie.
Vârsta medie a pădurilor este de 60 ani, iar starea fitosanitară şi de vegetaţie este bună.
Compoziţia:
• 60 % stejar şi gorun;
• 40 % amestec foioase
27
IV.1 Terenurile agricole şi fondul funciar
Situaţia terenurilor agricole pe categorii de folosinţă se prezintă astfel:
Nr.
crt.
Supr
afaţ
aag
ricolă
tota
lă
Intr
avila
n
Extr
avila
n
Ara
bil
Păşu
ni
Fâneţe
Vii
Live
zi
Alte
Tere
nuri
Pădu
ri
1. Total municipiu 90
98,2
1003
8095
,2
3807
1276
172
356
71 87
2327
,5
2. Aiud
2168
441
1726
,7
673
149
53 120 5 13
713,
5
3.Aiudul de
Sus 1286
,2
104
1182
,2
500
119 - 19 13 19
512,
2
4. Măgina
951,
5
79
872,
5
352
151
18 48 31 8
264,
43
5 Gîmbaş 385
25 360
269
81,2 - 6 - 3 1
6. Păgida 498
21 477
202
102 - 5 - 2
166,
3
7. Ciumbrud 998
82 916
411
200,
2
23 107 2 1 171
8. Sîncrai
848,
5
66
782,
5
536
162
20 15 4 2
43,2
9. Gîrbovade Jos 90
7
104
803
407
110 - 17 4 3
261,
7
28
Nr.
crt.
Supr
afaţ
aag
ricolă
tota
lă
Intr
avila
n
Extr
avila
n
Ara
bil
Păşu
ni
Fâneţe
Vii
Live
zi
Alte
Tere
nuri
Pădu
ri
10 Gîrbovade Sus 65
8
53 605
267
124
58 12 6 30 108
11 Gîrboviţa 398
28 370
190
76 - 6 6 6
86,2
Situaţia terenului agricol a municipiului Aiud în anul 2003 este următoarea:
Categoria de folosinţă
Nr.
crt.
Spec
ificaţie
Tota
ldi
n ca
re
Ara
bil
Păşu
ni
Fâneţe
Vii
Live
zi
Pădu
ri
Alte
tere
nuri
Tota
l
Intra
vila
n
169,
01
8,24
85,4
7
13,3
2
63,2
1
0,58
671,
48
1010
,31
1
Supr
afaţ
a m
unic
ipiu
lui
1411
7,62
Extra
vila
n
4972
,67
1686
,02
591,
92
536,
18
208,
62
4955
,32
844,
58
1310
7,31
Intra
vila
n
76,3
7
1,21
64,9
9
3,43
31,2
3
0,58
253,
26
431,
07
2
Supr
afaţă
afla
tă la
disp
oziţi
a co
mis
iei
5720
,41
Extra
vila
n
3688
,77
434,
96
506,
20
66,5
4
73,3
2
306,
56
212,
99
5289
,34
29
Categoria de folosinţăN
r. cr
t.
Spec
ificaţie
Tota
ldi
n ca
re
Ara
bil
Păşu
ni
Fâneţe
Vii
Live
zi
Pădu
ri
Alte
tere
nuri
Tota
l
Intra
vila
n
147,
71 -
17,8
3
-
8,94 -
5,53
180,
01
3
Supr
afaţ
a to
tală
de
pus
în p
oses
ie
4937
,20
Extra
vila
n
3988
,91
-
300,
24
132,
64
164,
09
234,
19
9,76
4757
,19
IV.2 Probleme şi perspective
Se preconizează ca după încheierea punerii în posesie a terenurilor conform Legii
1/2000, proprietarii de terenuri să se organizeze pe parcele de minim 10-20 ha asigurându-se
astfel condiţii pentru aplicarea tehnologiilor ridicate, ce vor conduce la creşterea producţiilor şi
diminuarea cheltuielilor.
În anul 2004 se va continua punerea în posesie a vechilor proprietari pe cât posibil pe
vechile amplasamente, cu eliberarea titlurilor de proprietate.
Se are în vedere de asemenea înfiinţarea unor subcentre agricole care vor avea ca
scop sprijinirea cetăţenilor cu specialişti, materiale biologice de calitate corespunzătoare.
Având în vedere că în conformitate cu statisticile existente în prezent, agricultura
individuală reprezintă peste 82% din suprafaţa ţării concentrând peste 36% din populaţie, se
va încerca întărirea prin mijloace specifice a acestui tip de agricultură. Media însă fiind foarte
redusă şi anume doar de 2,5 ha de familie, se va încerca crearea de condiţii pentru mărimea
acestei suprafeţe în idea creşterii rentabilităţii exploataţiilor agricole şi anume arendarea
terenurilor, închirierea sau cumpărarea acestora.
Pentru suprafeţele de pădure primite în proprietate de către cetăţeni se va urmări
respectarea exploatării raţionale a fondului forestier, în conformitate cu prevederile actelor
normative în vigoare precum şi a celor care vor apărea în viitor.
30
V. TELECOMUNICAŢII
V.1 Telefonie
♦ ROMTELECOMNumărul total de abonaţi conectaţi la centrala telefonică pe raza municipiului Aiud este
de 6127, din care 5145 în Aiud, 100 în Gîrbova de Jos, 42 în Gîrbova de Sus, 23 în Gîrboviţa,
80 în Gîmbaş, 15 în Păgida, 454 în Ciumbrud şi Sîncrai.
S-au făcut investiţii pentru realizarea de abonaţi în zonele de munte prin intermediul
unui sistem radio, care a permis realizarea în zone greu accesibile. Majoritatea abonaţilor din
Gîrbova de Jos, Gîrbova de Sus, Gîrboviţa, Gîmbaş, Păgida au fost realizaţi prin acest sistem
radio în perioada octombrie 2002 – decembrie 2002.
Numărul total de posturi telefonice publice de pe raza municipiului este de 76 din care
66 în Aiud, 2 în Gîrbova de Jos, 1 în Gîrbova de Sus, 1 în Gîrboviţa, 1 în Gîmbaş, 1 în Păgida,
2 în Sîncrai şi 2 în Ciumbrud.
♦ TELEFONIE MOBILĂÎn municipiul Aiud există un releu, situat pe ”Dealul Paza”, cu ajutorul căruia se
realizează legăturile telefonice în sistem GSM. Societăţile de telefonie mobilă Connex şi
Dialog au abonaţi pe raza municipiului Aiud.
V.2 Mass-media
Releul de televiziune este situat pe “Dealul Paza”, la aproximativ 1 km de centrul
municipiului Aiud, cu ajutorul căruia se recepţionează canalele de televiziune TVR1 şi TVR2.
Există o reţea de televiziune prin cablu, SC ASTRAL TELECOM SRL, la care sunt
conectaţi aproximativ 4.000 de abonaţi din municipiul Aiud. Prin intermediul acestei reţele sunt
difuzate 25 de programe de televiziune naţionale şi internaţionale.
Frecvenţele de radio care se recepţionează în municipiul Aiud sunt: unde lungi, medii
şi ultrascurte.
31
În anul 2000, şi-a început emisia postul local de radio “Radio Eveniment”.
V.3 Internet
Primăria municipiului Aiud este conectată la reţeaua INTERNET şi la reţeaua
INTRANET “APULUM-NET”. Reţeaua INTRANET “APULUM – NET” are până în acest
moment trei noduri principale şi anume Primăria Alba Iulia, Primăria Aiud şi Primăria Blaj.
Conectarea serverelor de la primăriile Aiud şi Blaj la serverul Clio de la primăria Alba Iulia a
fost realizată prin linie telefonică închiriată.
La sfârşitul anului 2003 s-a activat domeniul aiud.ro pentru internet, astfel ca pagina
de web a Primăriei municipiului Aiud să poată fi accesată la adresa www.aiud.ro. Ea cuprinde
date sociale, economice, istorice, culturale, turistice despre municipiul Aiud, modul de
organizare şi funcţionare a primăriei, hotărâri ale Consiliului Local Aiud.
V.4 Poşta
Obiectul muncii acestei instituţii este: corespondenţă prezentată şi sosită, mandate
poştale prezentate şi sosite, presă, încasări abonamente şi distribuire, prestaţii în convenţii,
încasări abonamente TV, operaţiuni alocaţii şcolari, telegrame.
Localităţile componente municipiului Aiud aparţin de Oficiul poştal din oraşul Teiuş.
32
VI. ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ ŞI CULTE
VI.1 Unităţile şcolare şi preşcolare
În anul şcolar 2003 – 2004, situaţia numărului total de preşcolari, elevi şi cadre
didactice se prezenta astfel:
Unităţile şcolare
Unitatea şcolară Nr. elevi Nr. cadre didactice
1. Colegiul Naţional “Titu Maiorescu” 866 54
2. Colegiul Naţional “Bethlen Gábor” 731 60
3. Colegiul Tehnic Aiud 1036 78
4. Grupul Şcolar Agricol “Alexandru Borza” Ciumbrud 516 32
Şcoli generale şi grădiniţe
Unitatea şcolară Nr. elevi Nr. cadre didactice
1. Şcoala cu clasele I-VIII “Ovidiu Hulea” 610 39
2. Şcoala cu clasele I-VIII “Liviu Rebreanu” 140 15
3. Şcoala cu clasele I-VIII “Axente Sever” 634 39
4. Şcoala cu clasele I - VIII “Tribun Tudoran”
81 5
5. Şcoala cu clasele I-VIII Ciumbrud 92 126. Şcoala Primară Gîmbaş 23 27. Şcoala cu clasele I-IV Sîncrai 14 18. Şcoala cu clasele I-VIII Gîrbova de Jos 48 7
9. Şcoala cu clasele I-IV Gîrbova de Sus 9 1
10. Şcoala cu clasele I-IV Autogară Aiud 132 711. Şcoala cu clasele I-IV Măgina 13 112. Şcoala cu clasele I-VIII Penitenciar 88 1013. Şcoala Specială Sîncrai 99 2814. Grădiniţa cu Program Normal nr.1 19 115. Grădiniţa cu Program Normal nr.2 17 1
33
16. Grădiniţa cu Program Normal nr. 3 80 418. Grădiniţa cu Program Normal nr.5 130 719. Grădiniţa cu Program Normal Nr.6 93 420. Grădiniţa cu Program Normal nr.7 35 221. Grădiniţa cu Program Normal Nr.8 25 122. Grădiniţa cu Program Normal nr.9 82 423. Grădiniţa cu Program Normal nr.10 67 324. Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.1 53 417.Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2 104 917.Grădiniţa cu Program Prelungit nr.4 93 519.Grădiniţa cu Program Normal Sîncrai 17 120. Grădiniţa Gîrbova de Sus 14 121. Grădiniţa cu Program NormalCiumbrud 51 3
22. Grădiniţa cu Program NormalGîmbaş 23 1
23. Grădiniţa cu Program NormalMăgina 16 1
24. Grădiniţa cu Program NormalGîrbova de Jos 18 1
Clubul CopiilorÎn anul 2003, Clubul Copiilor a funcţionat cu un număr de 8 cercuri: arte plastice,
electronică, fotbal, kart, construcţii modele, informatică, protecţia mediului şi tenis.
Dintre cele 6 cadre didactice, 5 sunt titulari, iar unul este suplinitor.
La activităţile clubului participă peste 1250 de copii preşcolari şi şcolari, elevi de liceu şi
colegiu.
VI. 2 Muzee
♦ Muzeul de Istorie Aiud
Muzeul de istorie aiudean se constituie ca instituţie culturală de sine stătătoare în anul
1950. Patrimoniul s-a îmbogăţit cu vestigii descoperite în Aiud şi în regiunea din preajmă. În
prezent întregul patrimoniu al muzeului se ridică la aproximativ 30.000 obiecte muzeale, din
care aproximativ 2/3 aparţin domeniului arheologic.
Muzeul de Istorie este amplasat încă din 1950 în Palatul Princiar, parte componentă a
complexului de arhitectură medievală biserică fortificată, numită şi Cetatea Aiudului. Edificiul
34
păstrează în memoria zidurilor sale de piatră şi cărămidă amintirile unor însemnate
evenimente din istoria medievală şi modernă a Aiudului şi împrejurimilor sale.
În muzeu mai sunt expuse vestigii arheologice, însoţite de material auxiliar-texte,
etichete, material ilustrativ, prin care se reconstituie istoria Aiudului şi a împrejurimilor sale de
la sfârşitul paleoliticului şi până în pragul constituirii primului stat dac centralizat şi independent
condus de Burebista. Într-o altă sală se continuă prezentarea evoluţiei cronologice a epocii
fierului. Sunt expuse aici materiale tridimensionale din perioada mijlocie a Hallstatt-ului,
precum şi materiale auxiliare, un mormânt de inhumaţie de la Gîmbaş, prezentat în "situ",
obiecte de fier, bronz şi pastă sticloasă provenite din morminte de incineraţie aparţinând unor
războinici celţi (cca. 400 î.e.n.), descoperite la Aiud. Ajungând într-o altă sală, vizitatorul poate
vedea mărturii din epoca antică şi perioada prefeudală: vestigii arheologice, cu deosebire
ceramice, din aşezări datând din faza clasică a culturii geto-dacice (sec. I î.e.n. - sec. I e.n.).
Multe din materialele descoperite au ajuns la alte muzee.
Muzeul de Istorie din Aiud va rămâne edificat asupra istoriei meleagurilor aiudene
începând cu timpurile îndepărtate ale preistoriei şi până la sfârşitul perioadei prefeudale.
Începând cu anul 1999 colecţia etnografică a fost îmbogăţită cu un număr de 50 de
piese de etnografie şi artizanat. În cadrul colecţiei arheologice au intrat piesele de interes
ştiinţific rezultate în urma săpăturilor arheologice efectuate la complexul “Cetatea Aiudului”.
După prelucrarea ştiinţifică aceste piese urmează a fi inventariate şi trecute definitiv în colecţia
arheologică a muzeului.
Totalul suprafeţei ocupate de muzeu este de 595 m2 din care: 5 săli de expoziţie,
4 depozite ştiinţifice, 1 bibliotecă, 2 birouri, 1 spaţiu expoziţional deschis – lapidar.
În cursul anului 2003, activitatea Muzeului de Istorie Aiud s-a desfăşurat în conformitate
cu specificul instituţiilor muzeale: cercetarea, conservarea şi expunerea pieselor din
patrimoniu.
Activitatea de cercetare s-a efectuat atât la sediul instituţiei cât şi în teren.
În ce priveşte activitatea de conservare s-a urmărit atât conservarea pieselor de
patrimoniu mobil cât şi patrimoniu imobil. S-a urmărit în permanenţă starea de conservare a
pieselor din expoziţia de bază cât şi a celor din depozite, luându-se măsuri de îmbunătăţire a
stării de sănătate a acestora. În ce priveşte patrimoniul imobil s-au făcut demersuri pentru
demararea lucrărilor de restaurare atât la clădirea muzeului cât şi a cetăţii în ansamblu.
În anul 2003, muzeul a fost vizitat de un număr de 3988 persoane, din care 2808
persoane au fost în grupuri organizate.
35
Activitatea expoziţională a urmărit realizarea unui număr cât mai mare de expoziţii
temporare
• 1 martie – expoziţia Mărţişoare şi felicitări
• 4 aprilie – expoziţie personală de icoane – Raul Rusu
• 11 aprilie – expoziţie de grup – icoane pe sticlă
• august – expoziţie de artă plastică
• 10 octombrie – Franţa în afişe.
♦ Muzeul de Ştiinţele Naturii Aiud
Muzeul de Ştiinţele Naturii se află în clădirea Colegiului “Bethlen Gábor” care atestă
existenţa pieselor muzeale şi a colecţiilor din Aiud, datează din anul 1720, iar anul oficial al
înfiinţării muzeului este 1796, date despre care aflăm din manuscrisul intitulat "Catalogus
Raritatum Benefactorum", document care s-a păstrat din secolul al XVIII-lea la biblioteca
documentară Bethlen, în care sunt descrise colecţiile muzeului aiudean, pe frontispiciul căruia
se putea citi următoarea inscripţie "Raritatum Et Rerum Naturalium Museum".
Putem spune că muzeul aiudean este dotat cu un bogat material documentar, ce-i
permite să îndeplinească atât o misiune educativă a oamenilor, cât şi o funcţie ştiinţifică.
Entomologul poate găsi aici material de studiu pentru fauna Transilvaniei care-i poate absorbi
zile şi săptămâni întregi de activitate.
Studentul în domeniul ştiinţelor naturii are ocazia să vadă aici animale ale căror nume îi
este cunoscut doar din prelegeri universitare, iar înfăţişarea din albume si cărţi. Este cea mai
veche instituţie de acest gen din ţară. Primele documente scrise, Cercetătorul în istoria
biologiei poate găsi pe lângă un bogat material faptic, în biblioteca documentară, vecină cu
muzeul şi legată de acesta în cursul dezvoltării sale, cărţi rare.
Suprafaţa vitrinelor este 292,16 m2, iar suprafaţa spaţiului muzeal este 574,19 m2 şi
cuprinde:
- 4 săli pentru expoziţia de bază din care: o sală de mineralogie, o sală de
nevertebrate, o sală de vertebrate (păsări şi mamifere), sala cu expoziţia de
schelete;
36
- holul muzeului fiind destinat expoziţiilor temporare;
- depozitul ştiinţific;
- un birou.
În cursul anului 2003, Muzeul de Ştiinţele Naturii a fost vizitat de un număr de 8144,
din ţară şi din străinătate (Franţa, Ungaria, Germania, Italia).
Activitatea muzeistică s-a desfăşurat pe obiectivele specific muzeistice, acţiuni cultural-
educative, expoziţionale, de conservare - restaurare şi de valorificare a patrimoniului muzeal
precum şi cercetare ştiinţifică, putând fi enumerate:
• îmbogăţirea colecţiilor, prelucrarea şi evidenţa patrimoniului muzeal,
• activitatea ştiinţifică a constat în cercetarea colecţiei Paleobotanice, precum şi încheierea
temei de cercetare cuprinsă în plan referitoare la “Rezervaţiile ştiinţifice din Munţii Apuseni
şi judeţul Alba”,
• valorificarea patrimoniului muzeal s-a efectuat prin toate mijloacele cunoscute: ghidaje,
lecţii de biologie, vizite tematice,
• activitatea expoziţională a constat în organizarea de expoziţii conform planului de activitate
al instituţiei, pe teme menite să contribuie la valorificarea şi cunoaşterea colecţiilor din
muzeu precum şi la îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate şi trezirea interesului pentru
cunoaştere
• a fost marcată ziua de 18 mai, Ziua Internaţională a Muzeelor, printr-o expoziţie temporară
din ciclul “Flori rare din Carpaţi” urmată de proiecţii de diapozitive
Conservare – restaurare. În cadrul activităţi au fost aplicate tratamente cu substanţe
conservante, periodic, tratamente cu insecticide, menţinerea microclimatului în expoziţii şi
în depozit, prevenirea degradării prin luarea măsurilor necesare.
VI. 3 Biblioteci
♦ Biblioteca Municipală ”Liviu Rebreanu”
Biblioteca Municipală “Liviu Rebreanu" a fost în fiinţată în anul 1950, când şi-a început
activitatea de lectură cu 5000 volume de carte. Registrul de mişcare a fondurilor (R.M.F.),
important document al bibliotecii, în care se înregistrează evoluţia numerică a cărţii, datează
din anul 1952, iar prima consemnare făcută scoate în evidentă existenta a 5200 volume de
carte.
37
Cu scopul antrenării unui număr însemnat de cititori la activitatea de lectură în cadrul
bibliotecii şi în colaborare cu alte instituţii de cultură de pe raza oraşului se desfăşoară multe
activităţi culturale, a căror menire este bine definită de beneficiari.
Din punct de vedere administrativ, biblioteca este o instituţie publică finanţată de la
bugetul local, iar fondurile de finanţare sunt nominalizate distinct în bugetul instituţiei tutelare,
respectiv Primăria Municipiului Aiud.
Activitatea de bază a acestei instituţii este organizarea activităţii de lectură, informare şi
documentare precum şi a activităţilor care pot determina lectura, cunoaşterea.
Conform “Programului de activitate” al bibliotecii se desfăşoară pe lângă activitatea de
lectură şi o serie de activităţi culturale care au la bază cartea menite să îmbogăţească
universul cultural al populaţiei aiudene.
Au devenit tradiţionale: ”Actualitatea operei eminesciene” - simpozion, expoziţiile de
carte omagiale: “Aron Cotruş”, “Unirea Principatelor”, “Ion Luca Caragiale”, “Femeia în
literatura română”, “Constantin Brâncuşi”, “Nichita Stănescu”, ”Ion Creangă”, ”Cezar
Petrescu”, ”Lucian Blaga”, ”Ştefan Augustin Doinaş”, “Tudor Arghezi”, “Avram Iancu”, ”Vasile
Alecsandri”, ”Marin Preda”, ”Ion Lăncrănjan”, ”Ion Agârbiceanu”, “Ion Mărgineanu”, ”Ion Brad”,
”Liviu Rebreanu”, “1 Decembrie – Ziua Naţională a României”, “Carte de Crăciun” – toate
menite să evidenţieze marile evenimente culturale.
O acţiune care antrenează mulţi iubitori ai lecturii şi culturii din oraş şi din ţară este
“Ziua bibliotecii” ajunsă la ediţia a VII-a , iar în colaborare cu Societatea “Avram Iancu” din
România – obiceiul de parastas dedicat martirilor neamului Horea, Cloşca, Crişan,
Avram Iancu. În fiecare an cu prilejul “Zilelor Bibliotecii” se editează publicaţia
“Aiudul şi cartea”, menită să sublinieze amănunţit diversele evenimente culturale desfăşurate
în timpul anului.
Evidenţa cititorilor înscrişi în bibliotecă şi a frecvenţei pe anul 2003
Cititori înscrişi pe anul 2003: 2689
Cititori în funcţie de sexMasculin 764Feminin 1925
Cititori după sex
masculinfeminin
38
Cititori în funcţie deocupaţie
Muncitori, tehnicieni 291Intelectuali 400elevi, studenţi 1683alte categorii 315
Cititori după vârstăPână la 14 ani 53114 - 25 ani 125526 - 40 ani 45941 - 60 ani 358peste 61 ani 86
Evidenţa cărţilor, periodicelor împrumutate şi consultate în cursul anului 2003: 78.251 din
care:
după conţinut:− filozofie, religie, ştiinţe sociale, istorie 3.790− matematică, ştiinţe naturale, ştiinţe aplicate, geografie 4.024− limbă, lingvistică, literatură 47.941− generalităţi, artă, sport, biografii 3.438− publicaţii pentru copii 13.140− ziare şi reviste 5.918
Cititori după ocupaţie
muncitori, tehnicieniintelectualielevi, studenţialte categorii
Cititori după vârstă
pînă la 14 ani14 - 25 ani26 - 40 ani41 - 60 anipeste 61 ani
39
220
748
446
271
79
268
915
490
357
8748
597
955
838
991
590
1223
586
426
9770
414
0672
301
8253
112
5572
358
86
0200400600800
1000120014001600
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Tabel comparativ a categoriilor de cititori în perioada 1998 - 2003
14 aniîntre 14-25 aniîntre 25-40 aniîntre 40-60 anipeste 60 ani
după limbă:
− limba română 77.437− alte limbi 814
Numărul publicaţiilor împrumutate la domiciliu: 15.310Numărul publicaţiilor consultate în bibliotecă 18.941Numărul cititorilor care au frecventat biblioteca 20.133Numărul volumelor existente în bibliotecă la sfârşitul
anului 2003 a fost de 77189Numărul volumelor intrate în bibliotecă în anul 2003 a fost de1.619Numărul cărţilor împrumutate în anul 2003 este de 26.031Numărul cititorilor deserviţi în anul 2003 este de 897Numărul de volume achiziţionate din fondurile alocate
de la bugetul local 419
♦ Biblioteca Documentară “Bethlen”
În 1619 se înfiinţează Biblioteca Documentară Bethlen, care cunoaşte în anii următori o
dezvoltare extraordinară, devenind o instituţie ştiinţifică şi culturală renumită în lume. Fondul ei
de bază îl constituie cărţile de bogată informaţie în majoritatea domeniilor ştiinţei apărute în
secolul XV-XIX.
40
Colecţiile sale au o deosebită importanţă bibliofilă cât şi o mare valoare documentară
şi de informare ştiinţifică. Biblioteca posedă un număr de 25 de incunabule. Cel mai vechi
incunabul aparţine lui Iohannes Sotus: "In quartum librum senteniarum opus" (Strassburg
1474), legat împreună cu opera lui Thoma de Aquino: "Summa de quolibet" (Nürnberg 1474).
Celelalte incunabule sunt în cea mai mare parte ediţii veneţiene ale operelor lui Plutarh,
Cicero, Virgiliu, Ovidiu, Seneca, Caesar, Sallustius, Persius etc.
De asemenea, biblioteca posedă o interesantă colecţie de cărţi din secolele XVI şi
următoarele, ieşite din vestitele imprimerii veneţiene, franceze, olandeze şi germane.
Menţionăm opera bogat ilustrată cu gravuri în aramă, cu coperta în tăblii de lemn, în piele
ornamentată aparţinând lui Flavius Iosephus: "Historien und Bucher von alten judischen
Geschichten" (Strassburg 1587). Tot aici evidenţiem "Iliada" în ediţie de lux, realizată la 1808
în vestita tipografie Bodonii din Parma şi dedicată împăratului Napoleon, redactată în trei
volume, infolio, cu dedicaţia în trei limbi: latină, franceză, italiană, iar textul propriu zis în limba
greacă, alături de ediţia liliputană a aceleiaşi opere elaborată în două volume (Londra 1831).
Câteva dintre cele mai valoroase cărţi din bibliotecă sunt: Dimitrie Cantemir cu
"Geschichte des Osmanischen Reich" (Istoria Imperiului Otoman-Hamburg 1745),
"Beschreibung der Moldave" (Descrierea Moldovei - Frankfurt şi Leipzig 1771),
"Supplex Libellus Valachorum" (Claudiopoli 1791), Ioan Molnar Piuariu "Economia stupilor"
(Viena 1785), Gheorghe Şincai "Elementa linquae daco - romane sive valahicae" (Buda 1825),
"Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent" (Bucureşti 1941) şi multe altele.
De asemenea, biblioteca deţine o bogată colecţie de periodice literare şi ştiinţifice în
limbile maghiară, română, germană, rusă, franceză, acestora adăugându-li-se şi o importantă
colecţie de manuscrise, diplome, ordine, acte oficiale, fotografii şi proclamaţii, deosebit de
valoroase prin conţinutul lor istoric, politic, literar, cultural şi social.
Datorită valorilor sale Biblioteca Documentară "Bethlen Gábor" din Aiud a devenit o
importantă instituţie ştiinţifică şi culturală afiliată de mai bine de un sfert de veac Bibliotecii
Centrale Universitare din Cluj.
VI.4 Case de cultură
♦ Casa de Cultură “Liviu Rebreanu”
Casa de Cultură “Liviu Rebreanu”, lăcaş de cultură care îşi desfăşoară activitatea într-o
clădire datând din anul 1926 - are menirea principală de a cultiva şi sprijini actul de creaţie
41
artistică. Activităţile organizate se adresează şi vin în întâmpinarea unei categorii largi de
populaţie, cu vârste şi pregătire socio-profesională diferită. Tocmai de acea activităţile derulate
pe parcursul anului sunt variate, cu grad de complexitate diferit, în funcţie de categoria de
persoane cărora se adresează, încercând să răspundă tuturor cerinţelor şi aşteptărilor.
Manifestări importante organizate de Casa de Cultură Aiud :
- Coloviile de literatură :”Poezia secolului XX”, ediţia a X-a
- Colocviul : Colindul, expoziţie de icoane, concert de colinde, concursul de poezie “Ovidiu
Hulea”
- Zilele Culturale “Liviu Rebreanu”, ediţia a XIII-a, în colaborare cu Universitatea
“1 decembrie 1918” Alba Iulia,
- Editarea publicaţiei “Aiudul literar”, nr. 21-22/noiembrie-decembrie 2003,
- Expoziţia de artă fotografică şi expunerea video Everest 2003 etc.
- Expoziţia de artă plastică şi fotografie artistică Franţa 2003
- Studioul de teatru al Casei de Cultură Aiud : piesa Hazard , concert de muzică (SUA)
- Ziua Imnului Naţional etc.
VI.5 Lăcaşe de cult
♦ Biserici ortodoxe
În municipiul Aiud, credincioşii bisericii ortodoxe sunt repartizaţi la patru parohii după
cum urmează:
• Parohia nr.1, Biserică cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae are un număr de 3300 de
credincioşi,
• Parohia nr.2, Catedrala cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi are un număr de 4359 de credincioşi,
• Parohia nr.3, Biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, are un număr de 4130 de
credincioşi,
• Parohia nr.4, Biserică cu hramul Brâul Maicii Domnului, are un număr de 4830 de
credincioşi,
• Parohia Aiudul de Sus cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, are un număr de 1907 credincioşi,
• Parohia Gîmbaş – Păgida cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, are un număr de
205 credincioşi,
42
• Parohia Gîrbova de Jos cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, are un număr de 483
de credincioşi,
• Parohia Gîrbova de Sus cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, are un număr de 315 de
credincioşi,
• Parohia Ciumbrud cu hramul Precurata Fecioară Maria, are un număr de 989 de
credincioşi,
• Parohia Măgina cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, are un număr de 571 de credincioşi,
• Parohia Sîncrai cu hramul Sfânta Treime are un număr de 678 de credincioşi.
Biserica Ortodoxă deţine un cimitir cu o capelă mortuară, administrat de Parohia Aiud.
În anul 1997 s-a sfinţit Biserica construită în interiorul Penitenciarului Aiud.
♦ Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
În municipiul Aiud, Biserica Greco-Catolică deţine două parohii: Parohia Aiud I şi
Aiud II.
♦ Biserica Reformată
Biserica Reformată deţine un număr de 5 biserici care sunt repartizate în municipiul
Aiud şi în localităţile componente şi aparţinătoare.
♦ Biserica Creştină Baptistă
Biserica Creştină Baptistă nr. 2 are sediul în strada Mărăşeşti nr.2.
♦ Parohia unitariană
Parohia Unitariană, cu sediul în strada Libertăţii, numărul 5, are în prezent un număr de
272 de credincioşi.
VI. 6 Probleme
♦ Învăţământ- insuficienţa fondurilor pentru întreţinere şi reparaţii
43
- lipsa centralelor termice
- dotarea cu calculatoare, imprimante, xerox, materiale didactice
- ne-decontarea abonamentelor de călătorie
- reînnoirea mobilierului
- dezvoltarea fondului de carte din biblioteci
- lipsa sălilor de sport
- programa încărcată nu permite elevilor să participe în număr mai mare la activităţile
extraşcolare.
♦ Muzee- restaurarea clădirilor
- repararea instalaţiilor electrice
- ignifugarea şarpantei acoperişului
- montarea sistemelor de alarmă
- dotarea cu calculatoare
- realizarea de pliante de popularizare
♦ BiblioteciBiblioteca municipală “Liviu Rebreanu” îşi propune pentru următorul an creşterea
indicelui de dotare cu carte, conform Legii bibliotecilor dotarea cu carte ar trebui să fie de 25
exemplare la 1000 de locuitori pe an, conectarea la internet şi dotarea cu încă 3 – 4
calculatoare, o imprimantă, un inscriptor de CD-uri, un xerox.
44
VII. SĂNĂTATE
VII. 1 Unităţile sanitare
Spitalul municipal Aiud, inaugurat în 1993, funcţionează cu 283 paturi distribuite celor
12 secţii şi compartimente, respectiv staţia de salvare şi centrul de primire urgenţe.
Structura personalului la sfârşitul anului 2003
• Medici 23
• Alt personal superior 7
• Personal mediu 135
• Auxiliar 71
• TA 18
• Muncitori 36
Total 290
Spital: - număr mediu de pacienţi internaţi în 2003 10.975
Ambulator: - număr mediu pacienţi consultaţi în 2003 61.829Afecţiunile cele mai frecvente
- aparat cardio-circulator, respirator, digestiv
- boli psihice
- recuperare medicală
- aparat osteoarticular
În municipiul Aiud, conform datelor furnizate de Casa de Asigurare de Sănătate Alba
situaţia cabinetelor medicale private este următoarea:
• 13 cabinete de medicina familiei, dintre care 10 sunt grupate, iar 3 sunt individuale
• 6 cabinete de stomatologie
45
Din totalul populaţiei municipiului Aiud, 28.318 persoane sunt asigurate, iar 616 sunt
neasigurate.
Există un număr de 4 instituţii care beneficiază de cabinete medicale în care îşi
desfăşoară activitatea 4 medici:
• SC Metalurgica SA;
• Unitatea Militară 01626;
• Unitatea Militară 01497;
• Penitenciarul din Aiud.
Sanatoriul de Pneumoftiziologie funcţionează cu un număr de 143 de paturi şi este
structurat pe 6 secţii şi compartimente, după cum urmează:
- Secţia Pneumologie
- Secţia Pneumoftiziologie
- Laborator Analize Medicale
- Laborator Radiologie
- Farmacia cu circuit
- Dispensar TBC
Structura personalului la sfârşitul anului 2003
• Medici 7
• Alt personal superior 2
• Personal mediu 26
• Infirmiere 7
• Spălătorese 3
• Responsabile curăţenie 16
• TESA 7
• Muncitori 18
• Deservire generală 2
• Personal clerical 1
Total 290
Pacienţi în anul 2003- Număr mediu: 978
- Număr pacienţi consultaţi în ambulator: 3471
46
VII. 2 Probleme şi perspective
În ceea ce priveşte lipsurilor cu care s-a confruntat Spitalul Municipal, pe prim plan se
situează insuficienta finanţare a spitalului în raport cu nevoile reale pentru a putea asigura o
asistenţă medicală de calitate şi realizarea reparaţiilor capitale: renovare spital nou, igienizare
spital nou, secţia obstetrică-ginecologie, casa scărilor şi policlinica. Datorită fondurilor
insuficiente, s-au întâmpinat dificultăţi la plata gazului, a energiei electrice şi a apei.
Se preconizează continuarea eforturilor de modernizare, diversificare şi eficientizare a
structurilor existente în spital, respectiv reabilitarea spitalului vechi (construcţie şi utilităţi),
utilarea spitalului cu aparatură modernă pentru: laborator, staţia de sterilizare, aparatură
imagistică, monitoare, EEG, EKG şi informatizarea totală a spitalului, toate acestea având ca
finalitate îmbunătăţirea continuă a asistenţei medicale în municipiul Aiud şi zonele arondate.
Cei 13 medici de familie prestează servicii medicale în cabinete individuale sau
grupate, cu alte cuvinte nu s-au asociat în alte structuri cu personalitate juridică, fiind
independenţi administrativ. Toţi aceşti medici au încheiat contracte de furnizare de servicii
medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate Judeţeană Alba prin care sunt finanţaţi direct în
funcţie de numărul de asiguraţi înscrişi pe liste proprii (70%) şi de volumul serviciilor furnizate
(30%).
Majoritatea medicilor de familie îşi desfăşoară activitatea în spaţiile fostului dispensar
urban comasat, cabinetele, spaţiile comune şi dotările fiind predate de spital prin contracte de
comodat pe termen de 5 ani.
Colaborarea în baza contractelor încheiate s-a desfăşurat în condiţii foarte bune,
singurele aspecte mai puţin pozitive fiind cele referitoare la validarea calităţii de asigurat,
deoarece există societăţi comerciale care nu plătesc la termen sau înregistrează restanţe la
plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
Sanatoriul TBC s-a confruntat cu problema lipsei fondurilor necesare în vederea dotării
cu aparatură medicală performantă, întreţinerea clădirilor şi a dotărilor tehnico-edilitare,
precum şi cu oprirea din funcţionare a cazanelor de încălzire din CT, întrucât aceasta nu
corespundea prescripţiilor ISCIR. În viitor, se prevede alocarea fondurilor de către Consiliul
Judeţean Alba în scopul înlocuirii cazanelor din CT şi al efectuării diferitelor lucrări de
întreţinere a clădirilor şi instalaţiilor.
47
VIII.DOMENIUL SOCIAL
VIII.1 Domeniul social
♦ ŞomajConform datelor obţinute de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Alba, populaţia municipiului Aiud se împarte în următoarele categorii:
- populaţia stabilă activă: 19.115 persoane
- şomeri: 1.005 persoane
- persoane aflate în plata ajutorului de şomaj: 394
- persoane aflate în plata ajutorului de integrare profesională: 172
- numărul de femei din totalul de şomeri înregistraţi: 612
- numărul de şomeri neîndemnizaţi: 439
- numărul de persoane ieşite din evidenţa A.J.O.F.M. prin încadrarea în muncă în
cursul anului 2003: 468
♦ Ajutor socialÎn anul 2003, au fost înregistrate în medie un număr de 78 de cereri pentru ajutor social
lunar, din care au fost aprobate 67 de cereri.
♦ Cantina socialăCantina de Ajutor Social are o capacitate de 100 locuri. În decursul anului 2003 au fost
adresate un număr de 3 cereri pentru obţinerea unei mese la Cantina de Ajutor Social, astfel
numărul celor care au beneficiat de această măsură a fost de 64 de persoane din categorii
defavorizate.
Persoanele care fac obiectul legii, şi care pot beneficia de o masa caldă la prânz şi
hrană rece seara, sunt copii până la 18 ani, aflaţi în întreţinerea familiilor cu venituri lunare
mici, invalizi şi bolnavi cronic a căror incapacitate de muncă este dovedită cu acte medicale şi
persoane fără venituri, care au vârsta minimă de 55 ani femei şi 60 de ani bărbaţi.
• Copiii asistaţi socialCopiii asistaţi social sunt în număr de 60, instituţionalizaţi în centre de plasament
private sau de stat, 4 copii se află în grija asistenţilor maternali, 53 sunt în plasament la diferite
48
rude sau persoane, 12 copii sunt ocrotiţi în şcoli speciale, 15 copii sunt asistaţi ai centrului de
zi Aiud, iar un număr de 350 copii au abandonat sau nu au frecventat şcoala din diferite
motive.
Tot pe raza municipiului Aiud există 122 copii cu deficienţe, 346 copii provin din familii
beneficiare de ajutor social, iar 56 copii sunt beneficiari ai cantinei de ajutor social.
Pentru prevenirea abandonului familial din diverse cauze, pentru reintegrarea în familia
biologică a copiilor proveniţi din centrele de plasament şi având în vedere că la nivelul
municipiului Aiud ne confruntăm tot mai mult cu cazuri sociale implicând minori, propunem ca
în perioada 2004-2007 să fie înfiinţat un complex de servicii comunitare: informare şi
consiliere pentru cetăţeni pe diverse probleme sociale, un centru de zi pentru un număr de 15
copii proveniţi din familii dezorganizate sau cu venituri reduse şi un serviciu de tip rezidenţial.
Persoane cu handicap, vârstnici, alte persoane în situaţii de riscLa nivelul municipiului Aiud, sunt cca. 7000 persoane vârstnice, dintre care 5700 sunt
pensionari. Tot mai frecvente sunt cazurile în care persoanele vârstnice apelează la serviciul
de ajutor social solicitând sprijin în internare într-un cămin, centre de îngrijire şi asistenţă.
Pentru a veni în sprijinul acestora propunem înfiinţarea în municipiul Aiud a unui Centru de
îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice, precum şi a unui club pentru aceştia, unde
să-şi petreacă timpul liber, printr-un program care conţine diverse activităţi recreative. Singurul
serviciu acordat vârstnicilor acordat în prezent în municipiul Aiud este asigurat prin Centrul de
Îngrijiri Medicale şi Asistenţă Socială la Domiciliu, care ar fi oportun să se extindă, deoarece
prin legislaţia actuală se pune problema menţinerii vârstnicilor în familie. Se preconizează
implementarea proiectului “O masă caldă pentru un suflet blând”, care presupune livrarea la
domiciliu a unei mese calde unui număr de 10 persoane vârstnice, cazuri deosebite.
Persoanele cu handicap din municipiul Aiud se împart în următoarele categorii:
-110 persoane adulte cu handicap grav;
- 27 copii cu handicap grav;
- 174 persoane adulte cu handicap accentuat;
- 92 copii cu handicap accentuat;
- 35 persoane adulte şi copii cu handicap mediu.
În municipiul Aiud, funcţionează Alianţa Handicapaţilor din România cu un număr de
1250 de membri, unde persoanele cu handicap beneficiază de diferite servicii şi tratamente
medicale, precum şi distribuirea de ajutoare materiale. În cadrul Primăriei Aiud, sunt angajaţi
49
86 de asistenţi personali, ai persoanelor cu handicap grav, iar 8 persoane cu handicap grav
beneficiază de indemnizaţie.
RromiPopulaţia rromă din municipiul Aiud numără circa 1674 persoane dintre care 614
adulţi de sex masculin, 595 adulţi de sex feminin şi 465 copii. Rromii beneficiază în
mare parte de ajutor social şi de porţii de hrană la Cantina de Ajutor Social.
Din totalul rromilor, peste 200 lucrează în instituţii de stat sau private, 60 de
familii au autorizaţie de comerţ, iar peste 260 de familii primesc ajutor social.
Rromii din Aiud se confruntă cu problema analfabetismului, în proporţie de 50%,
lipsa unui loc de muncă şi lipsa unei locuinţe. În acest sens, s-a înaintat un proiect către
Primăria municipiului Aiud, denumit “O casă pentru fiecare”, prin care se vor asigura 20
de locuinţe sociale pentru rromi. Prin Asociaţia “4 give”, se va înfiinţa câte o clasă de
alfabetizare pentru copiii care au abandonat şcoala din diferite motive, în Ciumbrud şi
Aiudul de Sus, începând cu anul 2004. Astfel, s-ar asigura alfabetizarea a cca. 85 de
copii.
Marea problemă cu care se confruntă municipiul Aiud este lipsa locuinţelor
sociale. Sunt înregistrate peste 200 de cereri pentru acordarea de locuinţe din fondul
locativ de stat, dar rămân nesoluţionate deoarece şi locuinţele care au existat cu chirie
la stat au fost retrocedate, iar proprietarii nu doresc prelungirea contractelor de
închiriere existente. În acest sens, se propune atragerea de resurse extrabugetare
pentru construirea de locuinţe, pentru reabilitarea acelor locuinţe care sunt degradate,
precum şi acordarea unor locuri pentru construirea de locuinţe tinerelor familii din
localitate.
VIII.2 Organizaţii non-guvernamentale
• Asociaţia de ajutorare Caritas Dioceza Romano-catolică
• Asociaţia de ajutorare Familia Kapling
• Societatea filantropică Kristen Center
• Societatea de Ajutor Maltez
• Asociaţia de ajutorare Bethel
• Asociaţia de ajutorare Echo
• Asociaţia de Ajutor şi Alianţă a Handicapaţilor din România
50
• Fundaţia Umanitară Progpers
• Asociaţia Univers 2000
• Asociaţia de Ajutorare Petra
Fundaţia Progpers Aiud derulează proiecte destinate dezvoltării socio-economice a
municipiului Aiud din anul 1997.
Având parteneriate cu autoritatea locală – Primăria municipiului Aiud, Cu AJOFM Alba
şi relaţii de colaborare cu importante instituţii şi organizaţii de la nivel local şi judeţean în
decursul anului 2003 Fundaţia a implementat 2 proiecte cu finanţare Phare.
Având parteneriate cu autoritatea locală – Primăria municipiului Aiud, Cu AJOFM Alba
şi relaţii de colaborare cu importante instituţii şi organizaţii de la nivel local şi judeţean în
decursul anului 2003 Fundaţia a implementat 2 proiecte cu finanţare Phare.
„Dezvoltarea Resurselor Umane în contextul restructurării industriale” proiect destinat
îmbunătăţirii măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupării
forţei de muncă a fost implementat încă din luna februarie 2003 urmând să fie definitivat în
luna ianuarie 2004.
Proiectul „Birou de Consiliere pentru Cetăţeni în municipiul Aiud” –BCC Aiud - a fost
implementat începând cu luna iunie 2002 şi a fost finalizat în iulie 2003.
În luna decembrie 2003 în urma acceptării spre finanţare a proiectului destinat
continuării activităţilor din cadrul Biroului de Consiliere pentru Cetăţeni a început
implementarea proiectului “Dezvoltarea Biroului de Consiliere pentru Cetăţeni înmunicipiul Aiud”.
VIII.3 Probleme şi perspective
În municipiul Aiud, ca de altfel la nivel naţional, locuinţele reprezintă o problemă, însă
s-au făcut primii paşi în demararea proiectului "ANL - Locuinţe pentru tineri" existând astfel
speranţe de noi locuinţe pentru tinerii căsătoriţi şi nu numai.
Întrucât majoritatea beneficiarilor de ajutor social fac parte dintr-o clasă socială fără
pregătire socio-profesională, este foarte greu ca prin intermediul Biroului Forţei de Muncă să li
ofere un loc de muncă.
Pe viitor se are în vedere, găsirea de locuri de muncă ocazionale pentru cei care nu au
o pregătire socio-profesională adecvată, ceea ce va duce la sporirea veniturilor familiale.
51
Se are în vedere un studiu socio-demografic a populaţiei rome, în vederea identificării
posibilităţilor de reintegrare a acestora în societate, de şcolarizare şi calificare, precum şi
identificarea potenţialului de valorificare a resurselor locale în acest sens. În acest sens se vor
identifica programe care oferă fonduri ne-rambursabile şi pot fi accesate deopotrivă de
autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale.
Aceste programe au ca obiective sprijinirea iniţiativelor de parteneriat dintre autorităţile
locale şi comunităţile de romi, de a consolida ONG-urile deja existente ale romilor şi de a
stimula crearea de noi organizaţii, de a identifica şi sprijinii dezvoltarea de proiecte inovative şi
parteneriate durabile între comunităţile de romi şi autorităţile publice locale.
De asemenea se în vedere realizarea unui proiect privind o nouă cantină de ajutor
social, proces demarat prin achiziţionarea unui spaţiu adecvat, cu o capacitate de 200 de
locuri şi amenajarea unui cămin de bătrâni pentru zona Aiudului.
52
IX. PROTECŢIA CIVILĂ
IX.1 Activitatea desfăşurată în anul 2003
Activitatea de Protecţie Civilă în cursul anului 2003 s-a desfăşurat în baza
Legii 106/1996 privind Protecţiei Civilă în România, a Legii 124/1995 privind Apărarea
împotriva Dezastrelor, a Legii 107/1996 privind Apele Române, a H.G.R. 615/1992, a H.G.R.
635/1995, a H.G.R. 209 şi 210/1997, a prevederilor dispoziţiunii nr.2000/1992 şi a ordinului
nr. S.A. 352/1996 ale Comandamentului Protecţiei Civile precum şi a Ordinului şefului
Protecţiei Civile al judeţului Alba, privind pregătirea pentru protecţie civilă a comisiilor,
formaţiilor, salariaţilor şi a populaţiei pe anul 2003.
Activitatea de pregătire pe linie de protecţie civilă s-a organizat şi desfăşurat conform
planului de pregătire de protecţie civilă şi a actelor normative arătate mai sus, iar procentul de
participare a fost de 90-95%.
Protecţia civilă este o componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor
adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, bunurilor
materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu în caz de război sau dezastre.
Dintre principalele activităţi desfăşurate de Inspectoratului municipal de Protecţie Civilă
în anul 2003, amintim:
• Prezentarea bilanţului pe anul 2002 la judeţ;
• Prezentarea bilanţului pe anul 2002 şi convocarea de pregătire cu şefii de comisii de la
agenţii economici şi comune pe anul 2003 la sediul Inspectoratului municipal de Protecţie
Civilă;
• Întocmirea planului de activitate pe anul 2003
• Întocmirea planurilor şi graficelor de activitate lunară;
• Întocmirea planului de dezvoltare şi modernizare a bazei logistice, didactice, a pregătirii de
protecţie civilă pe anul 2003;
• Pregătirea şefilor de comisii de la agenţii economici, lunar şi trimestrial;
• Întocmirea catalogului cadru cu obiectivele de infrastructură teritorială de importanţă pentru
Sistemul Naţional de Apărare;
• Pregătirea şi alarmarea subunităţilor de serviciu de la S.C. Ardealul S.A., S.C. Metalurgica
S.A.,şi S.C. Prebet S.A.Aiud ;
53
• Pregătirea şi desfăşurarea exerciţiului de alarmare a populaţiei în Municipiul Aiud şi
comuna Rădeşti ( Mureş 2003)
• Pregătirea şi participarea la exerciţiile de alarmare la comunele arondate pe linie de
Protecţie Civilă municipiului Aiud.
• Program cu serviciile de permanenţă în situaţii de inundaţii şi înzăpeziri;
• Raportarea la Inspectoratul judeţean de Protecţie Civilă Alba a situaţiei cu alunecările de
teren de pe raza municipiului Aiud;
• Participarea la activitatea de recrutări;
• Întocmirea tabelului cu forţe şi mijloace de intervenţie în caz de dezastre;
• Situaţia fondului de adăpostire;
• Situaţia avizării documentelor de investiţii în construcţii şi a realizării stadiilor fizice pe anul
2003
• Reactualizarea planului de Apărare Împotriva Dezastrelor pe perioada 2000-2004;
• Întocmirea planului de management a urgenţelor civile
• Reactualizarea planului de protecţie civilă al municipiului Aiud
• S-a transmis comisiei judeţene de Apărare Împotriva Dezastrelor, asigurarea fondului
destinat, procurării, constituirii stocurilor de materiale şi mijloacelor de intervenţie, de
apărare împotriva inundaţiilor conform listei anexe din planul de Apărare Împotriva
Dezastrelor;
• Găsirea unei cantităţi de muniţie rămasă neexplodată şi participarea la asanarea ei;
• Situaţia cu existenţa bunurilor rechiziţionabile pe raza municipiului Aiud;
• Reactualizarea planului de Protecţie Civilă;
• prevenirea populaţiei asupra atacului inamicului din aer sau dezastrelor;
• protecţia populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi
convenţionale sau dezastre;
• asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale;
• asanarea teritoriului de muniţii rămase neexplodate;
• participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei naţionale şi a
teritoriului pentru apărare.
Activităţile protecţiei civile se planifică, se organizează şi se realizează în concordanţă
cu reglementările existente în documentele privind dreptul internaţional umanitar la care
România este parte.
54
Pe linia cooperării trebuie să arătăm că am avut o cooperare foarte bună cu Compania
de pompieri, Poliţia şi cu U.M. 01626, reuşind să ducem la îndeplinire în bune condiţii
activităţile de limitare şi înlăturare a urmărilor calamităţilor ce au avut loc în cursul anului
trecut.
Pe linie logistică putem aprecia că în cursul anului trecut am obţinut unele rezultate
bune în comparaţie cu anii trecuţi.
La nivelul municipiului Aiud am asigurat alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie
civilă cu 5 sirene electrice de 5,5kw centralizate şi una sirenă electrică de 3,5kw, 19 sirene
electrice de diferite tipuri centralizate la S.C. Metalurgica .S.A. Aiud, una sirenă electrică de
3,5kw la S.C. Ardealul S.A. Aiud şi două la S.C. Prebet S.A. Aiud din care una cu aburi, mai
dispunem de două motosirene şi trei sirene de mână trepied care vor fi folosite alături de
clopote în satele aparţinătoare şi componente ale municipiului Aiud.
IX.2 Probleme şi perspective
În activitatea Inspectoratului de Protecţie Civilă municipal Aiud se manifestă şi unele
neajunsuri în sensul că nu există un punct de comandă care să asigure desfăşurarea în
condiţii mai bune a activităţilor pe linie de protecţie adăpostire, o centrală de alarmare, o
sirenă electronică aspecte constatate de organele superioare care au controlat activitatea pe
linie de protecţie civilă în cursul anului trecut şi în acest an cu ocazia convocărilor de
specialitate.
În scopul îmbunătăţirii activităţii pe linie logistică s-au prevăzut sume pentru procurarea
aparaturii şi materiale de protecţie civilă pentru formaţii precum şi pentru materiale necesare
pentru planul de apărare împotriva dezastrelor întocmit şi aprobat în acest sens.
Pe linie logistică se vor prevedea câteva obiective printre care evidenţiem următoarele:
• construirea unei remize necesare pentru cele două motosirene din dotare în
incinta primăriei;
• procurarea unei centrale de alarmare pentru centralizarea tuturor sirenelor
existente în municipiul Aiud;
• procurarea unei sirene electronică.
55
• achiziţionarea a două portavoce
• achiziţionarea de radiotelefoane portabile
• modem pentru internet
• C.D. Rom
• Imprimantă performantă
În atenţia Inspectoratului de protecţie civilă al municipiului Aiud, se află realizarea
tuturor obiectivelor care duc la îmbunătăţirea întregii activităţi de protecţie civilă la nivelul
tuturor formaţiilor proprii şi a celor de la agenţii economici, instituţii subordonate pe linie de
protecţie civilă punându-se un accent deosebit pe pregătirea şi efectuarea alarmărilor de
protecţie civilă pe anul în curs.
Se va avea în vedere o preocupare sporită pentru popularizarea normelor de protecţie
civilă în rândul populaţiei şi a tuturor categoriilor de personal precum şi în şcoli, la nivelul
municipiului nostru.
56
X.PRIORITĂŢI ŞI PROIECTE DEDEZVOLTARE LOCALĂ
Administraţia publică locală are la îndemână instrumente de participare cetăţenească în
procesul de luarea deciziilor, prin implicarea acestora cu scopul de a rezolva problemele
comunităţii.
Proiectul “Aiud pentru noi” iniţiat de Primăria Aiud în anul 2000 are ca obiectiv
identificarea priorităţilor de dezvoltare locală ale municipiului nostru prin implicarea cetăţenilor
în procesul de luarea deciziilor la nivel local. Activităţile derulate în acest scop au fost:
• organizarea interviurilor de tip focus grup şi
• organizarea întâlnirii publice
În urma răspunsurilor date la interviurile de tip focus grup au fost constatate
următoarele priorităţi pe domenii:
♦ Susţinerea sectorului privat şi atragerea / sprijinirea investitorilor
• realizarea cadrului instituţional pentru identificarea problemelor investitorilor
• sprijinirea investitorilor în vederea obţinerii de facilităţi fiscale
• identificarea şi popularizarea oportunităţilor de afaceri
• dezvoltarea unor programe strategice de dezvoltare locală
♦ Realizarea unor investiţii în infrastructura urbană
• amenajări / extinderi reţele utilităţi în Aiud şi localităţile componente:
a) alimentare apă
b) drumuri comunale
c) alimentare gaz
d) canalizare
• dezvoltarea şi extinderea reţelei de transport în comun în interiorul Aiudului şi legături
cu localităţile componente:
a) transportul copiilor la şcoală în/din localitatea Gîmbaş
• modernizarea şi extinderea reţelei de telefonie
• modernizarea drumurilor principale şi drumurilor de acces:
a) construirea / repararea podului spre drumul naţional în localitatea Sîncrai
• creşterea fondului de locuinţe:
57
a) finalizarea blocului A12 din zona centrală -
b) finalizarea blocului P2f de pe str. Ecaterina Varga -
c) finalizarea blocului de pe str. 8 Martie -
• amenajări diverse în zona urbană:
a) amenajarea unui loc de agrement pentru aiudeni
b) amenajări teritoriale şi utilităţi în localitatea Gîmbaş
c) reabilitarea parcului municipal
d) faţadizarea şi reamenajarea zonei centrale
e) amenajări spaţii de agrement pe cartiere şi localităţi
f) program de modernizări străzi
g) modernizarea iluminatului public
h) iluminat arhitectural al instituţiilor publice reprezentative
♦ Protecţia mediului şi a sănătăţii locuitorilor
• realizarea unei gropi de gunoi ecologice
• ridicarea calităţii serviciilor de salubrizare
• implicarea asociaţiilor de locatari:
a) amenajarea de locuri de joacă
b) păstrarea curăţeniei în faţa locuinţelor
• curăţarea Văii Aiudului
♦ Protecţia socială
• iniţierea şi dezvoltarea unor programe de formare şi reconversie profesională
• ajutarea / sprijinirea familiilor nevoiaşe
• iniţierea unui program ce vizează repararea blocurilor de locuinţe
• asigurarea unor condiţii minime de trai:
a) înfiinţarea unui azil de bătrâni
b) înfiinţarea unei cantine sociale
• iniţierea unor programe vizând reinserţia socială a deţinuţilor
• acordarea de facilităţi / locuinţe pentru tineri
♦ Activităţi culturale, sport şi promovare turistică
• facilitarea dezvoltării zonelor de interes turistic:
a) dezvoltarea unei reţele de agroturism
b) sprijin pentru turismul local
• amenajarea şi dezvoltarea bazei sportive
58
• susţinerea clubului de judo
• modernizarea instituţiilor culturale
♦ Învăţământ şi educaţie
• sprijinirea şcolilor pentru obţinerea de rechizite gratuite
• sprijin şi fonduri pentru reparaţii la şcoli
• dezvoltarea, modernizarea şi sprijin permanent pentru susţinerea învăţământului
(şcolilor) în localităţile componente
• modernizarea şi eficientizarea sistemelor de încălzire în vederea asigurării condiţiilor
optime de învăţământ
• educarea tinerilor în spirit civic
♦ Sectorul medical / sănătate
• modernizarea dispensarelor
• construirea unui dispensar comunal în localitatea Ciumbrud
• modernizarea centralei termice a Spitalului Municipal
• creşterea gradului de dotare cu aparaturi medicale moderne
♦ Agricultură şi protecţia agricultorilor
• dezvoltarea zonei viticole prin promovarea vinurilor de Aiud
• crearea unei vinoteci
• susţinerea entităţilor asociative de agricultori
Secretar,Jr. Ecaterina Bîrlogeanu
59
CUPRINSI. DATE GENERALE
I.1 Poziţia geografică……………………………………………………….... 3
I.2 Suprafaţă, localităţi componente………………………………………….3
I.3 Clima………………………………………………………….. ………….4 II. POPULAŢIA MUNICIPIULUI AIUD
II.1 Populaţia la recensământul din 2002………………..…….…………….5 II.2 Populaţia activă……….………………………………………………….8 II.3 Probleme şi perspective……………………………………..…………..10
III. DATE ECONOMICE III.1 Industria………………………………………………………………..11 III.2 Comerţul………………………………………………………………...14
III.3 Prestări servicii…………………………………………….. …………..14
III.4 Servicii publice…………………………………………….……………15 III.5 Transporturi …………………………………………………………....15 III.5.1 Transport rutier………………………………………………....15 III.5.2 Transport feroviar………………………………………...…….22 III.6 Turism…………………………………………………….…………….22 III.6.1 Monumente istorice şi arhitecturale……………………….……22 III.6.2 Zone de agrement şi trasee turistice…………………………… 23 III.7 Oportunităţi de afaceri…………………………………………………24
IV. AGRICULTURA IV.1 Terenurile agricole şi fondul funciar………………………………….26 IV.2 Probleme şi perspective………………………………………………....29
V. TELECOMUNICAŢII V.1 Telefonia…………………………………………………………………30 V.2 Mass-media……………………………………………………………....30 V.3 Internet………………………………………………………………..…31 V.4 Poşta……………………………………………………………………..31
VI. ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ ŞI CULTE VI.1 Unităţile şcolare şi preşcolare…………..…………………….………..32 VI.2 Muzee…………..……………………………………………………….33 VI.3 Biblioteci………………………………………………………………..36 VI.4 Case de cultură……………………………………………………….….40 VI.5 Lăcaşe de cult……………...………………………………………….. .41 VI.6 Probleme şi perspective………………………………………………... 42
VII. SĂNĂTATE VII.1 Unităţile sanitare…………….…………………………………………44 VII.2 Probleme şi perspective………………………………………………..46
VIII. DOMENIUL SOCIAL VIII.1 Domeniul social ……………………………………………………... 47 VIII.2 Organizaţii non-guvernamentale……………………….…………….49 VIII.3 Probleme şi perspective……………………………………………… 50
IX. PROTECŢIA CIVILĂ IX.1 Activitatea desfăşurată în anul 2003…………………………………...52
60
IX.2 Probleme şi perspective………………………………………………… 54 X. PRIORITĂŢI ŞI PROIECTE
DE DEZVOLTARE LOCALĂ……………………………………………....56