UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA
TEL./FAX: 0241-605050
E-mail:
[email protected]
Web: http://www.pharmaovidius.ro
Nr. Inregistrare 56.6.06.2011
TESTE GRIL PENTRU
EXAMENUL LA DISCIPLINA
FIZIOLOGIE SI FIZIOPATOLOGIE
Specializarea FARMACIE, Anul II
Prof. univ. dr. RODICA SIRBU
ef Disciplin FIZIOLOGIE SI FIZIOPATOLOGIE
Conf. univ. dr. GABRIELA LILIOS
TEMA FIZIOLOGIA i FIZIOPATOLOGIA RESPIRAIEI
Întrebri tip complement simplu
1. Producerea expiraiei forate necesit o for suplimentar fa
de forele toraco- pulmonare, obinut prin:
A. ridicarea grilajului costal B. contracia muchilor
abdominali C. relaxarea diafragmului D. retracia
elastic a plmânilor E. contracia
diafragmului
2. Muchii care determin ridicarea grilajului costal în
inspiraie sunt în special: A. muchii drepi
abdominali B. muchii intercostali interni
C. muchii gâtului D. diafragmul E. muchii
subhioidieni
3. Între plmâni i pereii cutiei toracice se afl:
A. ligamente B. muchi intercostali C.
mediastin D. lichid pleural E. pericard
4. Variaia volumului pulmonar pentru fiecare unitate de
cretere a presiunii transpulmonare poart denumirea de:
A. surfactant B. for elastic pulmonar C.
filtrare pulmonar D. complian pulmonar E.
respiraie pulmonar
5. Surfactantul este secretat de: A. celulele
conjunctive alveolare B. celule epiteliale pleurale C.
celule epiteliale alveolare de tip II D. celule conjunctive
reticulate E. celule epiteliale alveolare de tip I
6. Lucrul mecanic necesar pentru a depi rezistena opus de
cile aeriene la trecerea aerului spre interiorul plmânilor se
numete:
7. Lucrul mecanic necesar pentru depsirea vscozitii pulmonare
i a structurilor peretelui toracic este numit:
A. lucru mecanic al rezistenei traheale B.
travaliu compliant C. lucru mecanic al rezistenei
tisulare D. lucru mecanic al forelor elastice
E. travaliu capilar
8. Coeficientul de difuziune al gazului influeneaz rata
dif iziunii prin membrana respiratorie astfel:
A. proporional cu grosimea membranei respiratorii
B. invers proporional cu temperatura absolut C.
proporional cu solubilitatea gazului în membran
D. invers proporional cu suprafaa membranei
respiratorii E. proporional cu greutatea
molecular a gazului
9. Capacitatea de difuziune pentru oxigen la adultul tânr, în
condiii de repaus are valoarea de:
A. 18 ml/min/mmHg B. 21 ml/min/mmHg C. 50
ml/min/mmHg D. 121 ml/min/mmHg E. 34 ml/min/mmHg
10. Capacitatea de difuziune a dioxidului de carbon la
adultul sntos în condiii de efort fizic are valoarea de:
A. 200-300 ml/min/mmHg B. 400-450 ml/min/mmHg C.
1200-1300 ml/min/mmHg D. 21-34 ml/min/mmHg E. 1800-2000
ml/min/mmHg
11. Gazele respiratorii prezint urmtoarele proprieti:
A. gradientul de difuziune al oxigenului reprezint o zecime
din cel al dioxidului de carbon B. dioxidul de carbon
difuzeaz de 20 de ori mai repede decât oxigenul C.
oxigenul este de 25 de ori mai solubil decât dioxidul de carbon în
lichidele organismului D. gradientul de difuziune al
oxigenului este mai mic decât gradientul de difuziune al dioxidului
de
carbon E. presiunea parial a dioxidului de carbon în
aerul inspirat este mult mai mare decât cea a
oxigenului
12. Afinitatea hemoglobinei pentru oxigen scade cu: A.
creterea pH-ului B. scderea temperaturii C.
creterea presiunii pariale a dioxidului de carbon D.
scderea concentraiei difosfogliceratului eritrocitar (2,3
DPG) E. creterea grosimii membranei
respiratorii
3
D. ionul de bicarbonat este neutralizat de hemoglobina
redus E. ionul de hidrogen trece, în prezena anhidradei
carbonice, în plasm
14. În urma difuziunii ionului bicarbonat prin membrana eritrocitar
se produce o scdere a numrului de sarcini electrice negative în
interiorul celulei care se compenseaz prin:
A. difuziunea ionului de potasiu din eritrocit în plasm
B. difuziunea ionului de clor din plasm în eritrocit
C. neutralizarea ionului de hidrogen de ctre hemoglobina
redus D. disocierea acidului carbonic E.
difuziunea ionului de clor din eritrocit în plasm
15. Activitatea GRD (grupul respirator dorsal) poate fi
modificat astfel: A. scderea presiunii pariale a
oxigenului inhib activitatea GRD B. creterea pH-ului
stimuleaz activitatea GRD
C. destinderea plmânilor stimuleaz activitatea GRD
D. scderea presiunii pariale a dioxidului de carbon stimuleaz
activitatea GRD E. creterea activitii la nivelul SRAA
stimuleaz activitatea GRD
16. Receptorii activai de substane iritante din cile aeriene
mari declaneaz urmtoarele reflexe, cu excepia:
A. reflex de tuse B. secreie de mucus C.
oprirea respiraiei D. tahipnee E.
bronhoconstricie
17. Insuficiena de oxigen la nivel tisular poart denumirea
de: A. hipoxemie B. anoxemie C. anoxie
D. histotoxie E. hipoxie
18. Hipoxia hipoxic prezint urmtoarele modificri fiziologice,
cu excepia: A. hipoxemie B. hipercapnie C.
hiperventilaie D. hipocapnie E. alcaloz
respiratorie
19. Disfunciile bronhopulmonare restrictive se caracterizeaz
prin: A. creterea indicelui Tiffeneau B.
scderea capacitii vitale C. scderea indicelui de
permeabilitate pulmonar D. creterea volumului expirator
maxim pe secund E. creterea volumului rezidual
4
21. R espiraia interna se produce la nivel: A.
hepatic B. pulmonar C. sanguin D. celular
E. alveolar
22. Presiunea parial a gazelor sanguine se msoar în
sângele: A. arterial B. venos C. capilar D.
aortic E. periferic
23. Riscul letal apare la o scdere a PaO2 sub: A.
35 mm Hg B. 60 mm Hg C. 45 mm Hg D. 20 mm Hg
E. 10 mm Hg
24. Hipercapnia grav apare la o valoare peste: A.
70 mm Hg B. 60 mm Hg C. 40 mm Hg D. 45 mm Hg
E. 80 mm Hg
25. Hipoxia hipoxic se produce prin scderea presiunii
O2 din: A. sângele arterial B. aerul atmosferic
C. sângele venos D. sângele capilar E.
esuturi
26. Insuficiena respiratorie apare prin tulburarea ve
ntilaiei produs de: A. boli toraco-pulmonare
B. boli circulatorii C. hipoxia anemic
D. hipoxia histotoxica E. oc hipovolemic
27. Hipoxia anemic apare în urmtoarea situaie: A.
fibrozelor endoteliale B. bolilor toraco-pulmonare
C. scder ea hemoglobinei din sânge D.
insuficientei cardiace globale E. deshidratrilor
importante
29. Emfizemul pulmonar se caracterizeaz prin urmtoarele, cu
excepia: A. distrugerea septurilor interalveolare B.
creterea elasticitii pulmonare C. modificri toracice
D. inegalitatea ventilaiei în teritoriile pulmonare E.
scder ea patului vascular pulmonar
30. Modificrile toracice în emfizem sunt: A. ridicarea
diafragmei B. crete elasticitatea pulmonara C. coastele
se orizontalizeaz D. lordoza lombar E.
crete mobilitatea cutiei toracice
31. Insuficiena respiratorie se caracterizeaz prin
urmtoarele, cu excepia: A. hipoxie respiratorie B.
hipoxemie C. hipercapnie D. alterarea schimburilor
gazoase dintre mediu i celule E. hipocapnie
32. Astmul bronic apare prin: A. hiperventilaie
B. hipoventilaie C. insuficiena circulatorie
D. embolie pulmonara E. obstrucia
cilor aeriene
33. Astmul bronic se caracterizeaz prin urmtoarele
manifestri clinice, cu excepia: A. anxietate B.
wheezing C. dispnee expiratorie D. dispnee inspiratorie
E. tuse i expectoratie
34. Modificrile structurale ireversibile în astmul
bronic sunt urmtoarele: A. bronhospasmul B.
hipertrofia muchilor netezi ai bronhiilor C. hiperplazia
glandelor mucoase D. infiltrat inflamator
peri bronic E. ingrosarea membranei bazale a
bronhiilor
35. Pacienii asmatici prezint o hiperreactivitate: A.
adrenergic B. betaadrenergic C.
colinergic D. nonadrenergic E.
histaminergic
36. Sistemul non-adrenergic non-colinergic acioneaz prin
eliberarea urmtoarelor neuropeptide:
6
A. substana P B. adrenalina C. histamina
D. acetilcolina E. noradrenalina
37. Hematoza pulmonar reprezint: A. schimbul de gaze la
nivelul membranelor alveolocapilare B. oprirea sângerarii la
nivelul pulmonar C. schimbul de gaze tisular D.
schimbul de gaze la nivel pleurocapilar E. niciuna de mai
sus
38. Factorii care influeneaz rata difuziunii gazelor prin
membrana respiratorie sunt urmtorii, cu excepia:
A. presiunea parial a gazului în alveola
B. presiunea parial a gazului în capilarul
pulmonar C. vasoconstricia pulmonar D. dimensiunea
membranei respiratorii E. coeficientul de difuziune al
gazului
39. Membrana respiratorie este alctuit din urmtoarele,
cu excepia: A. endoteliul capilar B. trahee C.
interstitiul pulmonar D. epiteliul alveolar E.
surfactant
40. Unitatea respiratorie este alctuit din urmtoarele,
cu excepia: A. bronhiola respiratorie B. ducturi
alveolare C. antrumuri D. alveole E.
plexuri capilare
41. Ventilaia alveolar determin: A.
presiunea parial a oxigenului în alveole B.
stimularea receptorilor J C. compliant pulmonara
D. hipoxia pulmonara E. edemul pulmonar
42. Schimburile de gaze la nivelul membranelor
alveolocapilare poart numele de: A. osmoza B.
ventilaie C. hemostaz D. respiraie E.
hematoz
44. Chemoreceptorii periferici sunt stimulai de: A.
hipocapnie B. hipotensiune C. hipoxemie D.
hipertensiune E. vasodilatatie
45. Stimularea receptorilor J induce: A. hipoventilaie
B. hiperventilaie C. dispnee D. vasodilatatie
E. vasoconstricie
46. Receptorii J sunt stimulai de: A. hipotensiune
B. hipoventilaie C. distensia vaselor pulmonare
D. edemul cardiac E. hipertensiune
47. Receptorii J sunt localizai la nivelul: A.
capilarelor pulmonare B. interstitiului cardiac C.
cerebral D. traheei E. laringelui
48. Chemoreceptorii centrali sunt localizai în: A.
crosa aortica B. sinusul carotidian C. centrul
respirator bulbar D. mezencefal E. hipotalamus
49. Centrul pneumotaxic este localizat în: A.
bulbul superior B. puntea superioara C.
hipotalamus D. mezencefal E. cortex
Întrebri tip complement multiplu
1. Lucrul mecanic necesar pentru expansionarea plmânilor
împotriva propriilor lor fore elastice este numit:
E. travaliu al rezistenei tisulare
2. Respiraia normal, de repaus, se realizeaz aproape în
întregime prin: A. micrile de ridicare i coborâre ale
diafragmului B. alungirea i scurtarea cavitii
toracice C. micrile de ridicare i coborâre ale
coastelor D. micrile de ridicare i coborâre ale
claviculelor E. creterea i descreterea diametrului
antero- posterior al cavitii toracice
3. Tulburrile produse de hipoxemie sunt urmtoarele:
A. scderea reflexelor B. tulburri de
coordonare psihomotorie C. oboseal D.
acidoz respiratorie E. palpitaii
4. Mecanismele compensatorii stabile, economice ale
hipoxemiei sunt: A. hiperproducia medular de hematii
B. creterea debitului cardiac prin creterea
inotropismului C. creterea tensiunii arteriale
D. scderea activitii enzimelor respiratorii tisulare
E. scderea afinitii hemoglobinei pentru oxigen
5. Alcaloza respiratorie apare în: A. hipoxia
anemic B. insuficiena respiratorie prin scderea
difuziunii gazelor prin membrana alveolocapilar C.
insuficiena respiratorie global D. insuficiena
respiratorie prin inegalitatea dintre ventilaie i perfuzie
E. bronhopneumopatia obstructiv cronic
6. Disfunciile bronhopulmonare obstructive se caracterizeaz
prin: A. creterea volumului expirator maxim pe secund
(VEMS) B. scderea debitului expirator maxim de vârf
(PEF) C. scderea indicelui de permeabilitate
bronic
D. creterea raportului dintre volumul expirator maxim pe
secund i capacitatea vital E. scderea capacitii
vitale
7. Scderea global i sever a ventilaiei pulmonare
produce: A. hipocapnie B. hipoxemie C.
hipercapnie D. acidoz respiratorie E. alcaloz
respiratorie
8. Scderea ventilaiei alveolare produce: A.
hipotensiune pulmonar funcional B. arteriopatie
hipoxic C. arteriolodilataie pulmonar D.
hipertrofia tunicii medii a arteriolelor E. reflex
vasoconstrictor von Euler
9
B. fracturi costale C. leziuni ale nervilor frenici
D. accident vascular cerebral E. pancreatita
cronic
10. Efectul de unt se realizeaz într-o zon de
parenchim: A. perfuzat B.
neperfuzat C. ventilat
D. neventilat E. necrozat
11. Spaiul mort alveolar reprezint: A. o zon de
parenchim hipoventilat
B. o zon de parenchim perfuzat C. o zon de
parenchim neperfuzat D. o zon de parenchim
ventilat E. o zon de parenchim neventilat
12. Reflexele care tind sa echilibreze raportul
perfuzie/ventilaie la nivel pulmonar sunt: A. reflexul
bronhodilatator B. reflexul von Euler C. reflexul
vasoconstrictor prin care sângele este dirijat spre teritoriile mai
bine ventilate D. reflexul bronhoconstrictor în urma cruia
aerul este dirijat spre alveolele neventilate E.
reflexul Hering-Breuer
13. Suprafaa membranei alveolo-capilare scade în urmtoarele
afeciuni: A. emfizem pulmonar B. atelectazie
C. rezecii de parenchim pulmonar pentru chist hidatic
D. bloc alveolo-capilar E. hipertrofia muchilor
netezi ai bronhilor
14. Cauzele de unt vascular dreapta-stânga pot fi: A.
anevrisme arterio-venoase B. unele boli cardiace congenitale
C. litiaza renal D. insuficiena de oxigen prin
afectarea cilor aeriene E. stenoza mitral
15. Tahikininele sunt reprezentate de: A. neurokininele
A i B B. adrenalin C. calcitonin
D. catecolamine E. substana P
17. Pacienii astmatici prezint: A.
hiperactivitate colinergic B. edem al mucoasei
bronice C. hipoactivitate a SNV simpatic
beta-adrenergic D. tahikinine eliberate în exces E.
hipoactivitate colinergic
18. Reflexele de axon care produc eliberarea tahikininelor la
pacienii cu astm bronic pleac de la:
A. terminaiile fibrelor senzitive nemielienizate de tip C din
laringe B. receptorii iritani C.
terminaiile fibrelor de tip C din nazo-faringe D.
baroreceptorii din epiteliul traheal E. receptorii beta
2-adrenergici
19. Mediatorii eliberai de mastocitele intraluminale au
urmtoarele roluri: A. deschid jonciunile strânse dintre
celulele epiteliale B. inhib manifestrile unei crize de
astm în primele 2-3 ore C. favorizeaz ptrunderea alergenelor
spre mastocitele subiacente D. produc
bronhodilataie i chemotactism E. produc colagen
care sclerozeaz în timp bronhiile
20. Mediatorii responsabili de manifestrile din primele 2-3
ore ale crizei de astm sunt: A. heparinele B.
prostaglandinele C. histaminele D. factorii
chemotactici pentru neutrofile (NCFA) E. leucotrienele
21. Mediatorii sintetizai de mastocite pe calea acidului
arahidonic, care intr în aciune la aproximativ 10 ore de la debutul
crizei de astm sunt:
A. tromboxan A2 B. factorul activator plachetar (PAF)
C. histaminele D. prostaglandinele E.
factorul chemotactic pentru eozinofile (ECFA)
22. Datorit mediatorilor chemotactici eliberai de mastocite
se produc: A. creteri anormal de mari ale IgE
B. leziuni ale epiteliului bronic C.
hipercelularitatea submucoasei bronice D. stimularea
guanil-ciclazei i creterea concentraiei GMPc E.
microtromboze i necroze peribronice
23. Consecinele modificrilor parenchimului pulmonar în
emfizem sunt: A. scderea elasticitii pulmonare
B. transformarea expirului dintr-un proces pasiv într-un
proces activ C. creterea spaiului mort fiziologic prin
scderea volumului rezidual D. scderea suprafeei de
schimb alveolo-capilar E. creterea perfuziei
pulmonare
24. Scderea elasticitii parenchimului pulmonar afecteaz
peretele toracic astfel: A. scade mobilitatea cutiei
toracice B. apare scolioza coloanei toracale
11
C. cartilajele costo-sternale se osific D.
respiraia devine de tip costal E. coastele se
orizontalizeaz i se deprteaz
25. În evoluia emfizemului pulmonar apar urmtoarele modificri
cardiovasculare: A. stimularea produciei de eritropoietin în
urma hipoxemiei B. scderea patului vascular pulmonar i
hemoconcentraia C. fibrozarea i îngroarea pereilor
alveolari i capilari D. vasodilataia hipoxic a
arteriolelor pulmonare E. scderea volemiei i
a debitului cardiac
26. Respiraia are urmtoarele etape: A. de aport
B. circulatorie C. tisulara D. oxidativa E.
inspiratorie
27. Etapa alveolo-capilar necesit urmtoarele condiii:
A. ventilaie pulmonar cu aport suficient de aer atmosferic
B. integritatea circulaiei pulmonare C. integritatea
morfofuncionala a septurilor interalveolare D. debit cardiac
normal E. volemie normala
28. Etapa de transport necesita urmtoarele condiii, cu
excepia: A. concentratie adecvat de hemoglobina în sânge
B. integritatea circulaiei pulmonare C. integritatea
morfofuncional a septurilor interalveolare D. debit
cardiac normal E. volemie normala
29. Etapa de utilizare a oxigenului necesita urmtoarele
condiii, cu excepia: A. ventilaie pulmonar cu aport suficient
de aer atmosferic B. integritatea funcional a enzimelor
respiratorii C. integritatea morfofuncional a
endoteliului D. debit cardiac normal E. volemie
normala
30. Hipoxia circulatorie de cauz centrala se datoreaza:
A. fibrozelor endoteliale B. bolilor
toraco-pulmonare C. disfunciilor de pompa cardiaca D.
insuficientei cardiace globale E. deshidratrilor
importante
31. Insuficiena de O2 prin alterarea utilizarii
tisulare apare în urmtoarele situaii, cu excepia: A.
alterarea microcirculaiei B. ateroscleroza C.
disfunciilor de pompa cardiaca D. insuficientei cardiace
globale E. deshidratrilor importante
32. Hipoxia anemic apare în urmtoarele situaii, cu
excepia:
33. Hipoxia circulatorie de cauz periferic apare în
urmtoarele situaii, cu excepia: A. ateroscleroza B.
hipovolemie C. deshidratri importante D. fibroze
endoteliale E. embolii pulmonare masive
34. Tulburrile de aport de oxigen au urmtoarele
caracteristici comune: A. suboxigenarea sângelui care pleaca
de la plmâni B. viteza cu care se
instaleaz patologia determin deficitul de aport C.
sunt ireversibile chiar daca se intervine medical D.
instalarea lent a patologiei blocheaz mecanismele compensatorii
E. insuficiena respiratorie trebuie diagnosticat în faza
decompensat
35. Hipoxia hipoxic se produce în urmtoarele situaii:
A. prin sunt anatomic dreapta-stanga B.
prin afectarea cilor aeriene C. prin
scder ea presiunii atmosferice D. prin vicierea
aerului respirat E. hiperplazia membranei bazale a
bronhiilor
36. Volumele respiratorii în emfizemul pulmonar prezint
urmtoarele modificri: A. crete volumul rezidual B.
scade VEMS C. scade indicele Tiffneau D. scade volumul
rezidual E. crete VEMS
37. Modificrile cardiovasculare i sanguine în emfizem sunt:
A. hemoconcentraia B. poliglobulia C.
hipertensiunea pulmonara D. scder ea debitului cardiac
E. hemodilutia
40. Emfizemul pulmonar se caracterizeaz prin: A.
distrugerea septurilor interalveolare B. creterea elasticitii
pulmonare C. modificri toracice D. inegalitatea
ventilaiei în teritoriile pulmonare E. scder ea patului
vascular pulmonar
41. Insuficiena respiratorie se caracterizeaz prin:
A. hipoxie respiratorie B. hipoxemie C.
hipercapnie D. alterarea schimburilor gazoase dintre mediu i
celule E. hipocapnie
42. Astmul bronic se caracterizeaz prin urmtoarele
manifestri clinice: A. anxietate B. wheezing
C. dispnee expiratorie D. dispnee inspiratorie E.
tuse i expectoratie
43. Modificrile cilor respiratorii în astmul
bronic sunt: A. hipersecretie de mucus B. edemul
mucoasei bronice C. bronhospasm D. dispnee
inspiratorie E. tahicardie
44. Modificrile structurale ireversibile în astmul
bronic sunt urmtoarele: A. edemul mucoasei bronice
B. hipertrofia muchilor netezi ai bronhiilor C.
hiperplazia glandelor mucoase D. infiltrat inflamator
peri bronic E. bronhospasmul
45. Anomaliile imunologice i mediatorii inflamaiei în astmul
bronic sunt: A. excesul de IgE sanguin B.
eliberarea histaminei din mastocite C. eliberarea factorilor
chemotactici D. inhibarea mastocitelor E. scder ea
sintezei de reagine
46. În criza de astm bronic avem urmtoarele
modificri ale volumelor pulmonare, cu excepia:
A. crete volumul rezidual B. crete capacitatea vitala
C. scade VEMS D. scade indicele de
permeabilitate bronic E. crete indicele de
permeabilitate bronic
47. Factorii care influeneaz rata difuziunii gazelor
prin membrana respiratorie sunt urmtorii:
A. presiunea parial a gazului în
alveola
B. presiunea parial a gazului în capilarele
cerebrale C. vasoconstricia pulmonar
D. dimensiunea membranei respiratorii E. coeficientul
de difuziune al gazului
48. Membrana respiratorie este alctuit din urmtoarele:
A. endoteliul capilar B. trahee C. interstitiul
pulmonar D. epiteliul alveolar E. surfactant
49. Unitatea respiratorie este alctuit din urmtoarele:
A. bronhiola respiratorie B. ducturi alveolare
C. antrumuri D. alveole E. plexuri
capilare
50. Ventilaia alveolar determin: A.
presiunea parial a oxigenului în alveole B.
stimularea receptorilor J C.
presiunea parial a CO2 în alveole D. hipoxia
pulmonara E. edemul pulmonar
51. Selectai afirmaiile adevrate despre muchii
respiratori: A. sunt muchi netezi si, ca urmare, pentru a se
contracta au nevoie de stimuli electrici transmii de
la nivelul sistemului nervos central B. sunt muchi scheletici
si, ca urmare, pentru a se contracta au nevoie de stimuli electrici
transmii
de la nivelul sistemului nervos central C. muchiul inspirator
cel mai important este diafragmul D. muchii care
determin ridicarea grilajului costal sunt în special muchii
gatului E. muchii care determin ridicarea grilajului
costal sunt în special muchii drepti abdominali
52. Selectai afirmaiile adevrate despre muchii
respiratori: A sunt muchi netezi si, ca urmare, pentru a se
contracta au nevoie de stimuli electrici transmii de
la nivelul sistemului nervos central; B sunt muchi scheletici
si, ca urmare, pentru a se contracta au nevoie de stimuli electrici
transmii
de la nivelul sistemului nervos central; C
muchiul inspirator cel mai important este diafragmul D muchii
care determin ridicarea grilajului costal sunt în special
muchii gatului E
muchii care determin ridicarea grilajului costal sunt în
special muchii drepti abdominali
53. Selectai afirmaiile adevrate despre
spirometrie: A spirometria reprezint o
metod simpl pentru studiul ventilaiei pulmonare B
spirometria este inregistrarea volumului aerului deplasat spre
interiorul i respectiv exteriorul
plmânilor C spirometria este inregistrarea volumului
aerului deplasat numai spre interiorul plmânilor D
spirometria este inregistrarea volumului aerului deplasat numai
spre exteriorul plmânilor E spirometria este
inregistrarea energiei aerului deplasat spre interiorul i respectiv
exteriorul
plmânilor
A. exist patru volume pulmonare diferite care, adunate,
totalizeaz volumul maxim pe care îl poate atinge expansiunea
pulmonara
B. volumul curent reprezint volumul de aer care ramane
în plmâni i dupa o expiratie fortata C. volumul
rezidual reprezint cantitatea suplimentar de aer care poate fi
expirata în urma unei
expiratii fortate dupa expirarea unui volum curent D. volumul
expirator de rezerv reprezint cantitatea suplimentar de
aer care poate fi inspirata peste
volumul curent E. volumul inspirator de rezerv este un
volum suplimentar de aer care poate fi inspirat peste
volumul curent
55. Selectai afirmaiile adevrate despre respiraie:
A. respiraia reprezint schimbul de oxigen i dioxid de
carbon dintre organism i mediu B. d.p.d.v. funcional ,
respiraia poate fi împrit în 3 etape C. a treia etapa
este reglarea respiraiei D. prima etapa presupune
deplasarea aerului în ambele sensuri între alveolele pulmonare
i
atmosfera E. prima etapa presupune ventilaia
pulmonara
56. Selectai afirmaiile false despre respiraie: A.
respiraia normala , de repaus, se realizeaz aproape în întregime
prin miscarile de ridicare i
coborare ale diafragmului B. r espiraia normala , de
repaus, se realizeaz aproape în întregime prin ridicarea i
coborarea
coastelor C. respiraia este controlata automat în timpul
cantatului D. la reglarea respiraiei contribuie i receptorii
de la nivelul cutiei toracice care pot detecta forta
generata de contractia muchilor respiratori E. la reglarea
respiraiei contribuie i receptorii activai prin intindere ce
sunt localizai în cile
aeriene mici i sunt stimulai de distensia plmânilor
57. Volumele pulmonare sunt: A volumul curent B
volumul rezidual C volumul respirator pe minut D
volumul expirator de rezerv E volumul inspirator de
rezerv
58. Ventilaia alveolara: A este cantitatea totala de
aer deplasata în arborele respirator în fiecare minut B este
egal cu produsul dintre volumul curent i frecvena respiratorie
C este volumul de aer care ajunge în zona alveolar a
tractului respirator în fiecare minut i particip
la schimburile de gaze respiratorii D valoarea sa medie este
de 4,5- 5 l/min E este unul din factorii majori care
determin presiunile pariale ale oxigenului i dioxidului
de
carbon în alveole
59. Selectai afirmaiile adevrate: A ventilaia
alveolar este urmata de difuziunea O2 din alveole în sângele
capilar i difuziunea în
16
60. Concentraia gazelor din aerul alveolar este foarte
diferita de cea din aerul atmosferic deoarece:
A toate gazele implicate în fiziologia respiraiei sunt
molecule simple, libere sa se mite unele printre
altele
B in fiziologia respiraiei avem de-a face cu un amestec gazos
continand mai ales oxigen, azot i
dioxid de carbon C cu fiecare respiraie, aerul alveolar este
înlocuit doar parial cu aer atmosferic D din aerul
alveolar este extras permanent O2 i se primete permanent
CO2 E aerul atmosferic uscat care patrunde în
cile respiratorii este umezit înainte de a ajunge în
alveole
Tema: Inflamaia
Întrebri tip complement simplu
1. Inflamaia reprezint o reacie vascular al crei rezultat
este: A. specific fiecrui agent patogen
B. eliberarea de mediatori insolubili care vor aciona strict
local C. trecerea plasmei i a celulelor sangvine din patul
vascular în esutul interstiial din jurul ariei
afectate D. scderea fluxului sangvin în zona afectat
E. scderea permeabilitii vasculare în zona
afectat
2. Inflamaia este o reacie de aprare complex care include
urmtoarele fenomene, cu excepia:
A. fenomene reparatorii B. fenomene alterative C.
fenomene reacionale vasculo-exudative D. fenomene reacionale
specifice stimulului E. fenomene proliferative
3. Radiaiile ionizante sunt ageni fizici care pot avea, în
funcie de doz, urmtoarele efecte: A. în doze mici altereaz
permeabilitatea capilar B. în doze mari pot avea un
efect antiinflamator, modificând funciile leucocitare
C. în doze mici au efect proinflamator D. în doze mici
pot avea un efect bactericid în inflamaiile septice E.
în doze mari au efect antiinflamator, în special
bacteriostatic
4. Creterea debitului sanguin local în inflamaie este
conditionat: A. doar reflex B. reflex i
umoral C. de trecerea prin peretele vascular a
proteinelor plasmatice în esuturile din jur D. doar umoral
E. de creterea permeabilitii capilarelor i a
venulelor
5. Transudatul se formeaz datorit urmtoarelor modificri
vasculare: A. activarea sistemului contractil al
celulelor endoteliului capilar B. creterea permeabilitii
capilarelor i venulelor i trecerea fibrinogenului prin peretele
vascular C. dilatarea arteriorelor, capilarelor i
venulelor care permite ieirea extravascular a unui lichid cu
o
concentraie redus de proteine D. modificarea celulelor
endoteliului capilar sub aciunea histaminei, serotoninei i a altor
mediatori
ai inflamaiei
care devin globuloase
6. Transudatul reprezint un lichid neinflamator care formeaz:
A. puroiul B. edemul C. granulomul D.
trombusul E. cheagul
7. Durerea care însoete reacia inflamatorie se datoreaz în
cea mai mare parte formrii: A. fagozomului B.
bradikininei C. interleukinei 6 D. limfokinei
E. histaminazei
8. Ultimele care trec în esuturi la locul inflamaiei unde se
transform în macrofage sunt: A. monocitele B.
citokinele C. leucotrienele D. neutrofilele E.
prostaglandinele
9. Bradikininogenul este activat de ctre: A.
C3a-anafilatoxin B. fraciunea C5b a
complementului C. C1-esteraz D.
histamin E. lizolecitin
10. Complexele proteice C2 i C4 au urmtoarele roluri:
A. favorizeaz scindarea complexului C3 în 3 fragmente: C3a,
C3b i C3c B. iniiaz chemotaxia
neutrofilelor C. degranuleaz histamina din
mastocit i bazofil D. favorizeaz scindarea complexului
C3 în 2 fragmente: C3a-anafilatoxin i C3b E.
sintetizeaz leucotriene
11. C3a-anafilatoxina are urmtoarele roluri: A.
realizeaz opsonizarea structurilor non-self B. stimuleaz
degranularea mastocitelor i bazofilelor C.
favorizeaz fagocitarea germenilor D. iniiaz
producia de radicali liberi E. sintetizeaz
leucotriene
A. ciclooxigenaz B. lipooxigenaz C. o
fosfolipaz intracelular D. o transaminaz
intracelular E. peroxidaz
14. Prostaglandinele sunt lanuri lungi de acizi grai
nesaturai rezultai din acidul arahidonic sub aciunea:
A. fosfolipazei B. ciclooxigenazei C.
lipooxigenazei D. transaminazei E. transferazei
15. Chemotactismul neutrofilelor este inhibat de ctre:
A. fraciuni ale complementului seric B.
histamin C. streptolizine streptococice D.
fibrinopeptide E. prostaglandine
16. Calea comun din cascada coagulrii începe odat cu
activarea urmtorului factor: A. factorul VIII B.
factorul X C. factorul Hageman D. factorul
antihemofilic C E. factorul IX
17. Activatorul de prekalicrein este generat în timpul
activrii: A. componentei C1 a complementului B.
factorului VIII al cascadei coagulrii C. factorului XII
al cascadei coagulrii D. componentei C5 a
complementului E. factorului X al cascadei
coagulrii
18. Degradarea leucotrienelor este mediat de ctre:
A. histaminaz B. transferaz C.
arylsulfataza B D. transaminaz E. piruvat
decarboxilaz
19. Afirmaiile referitoare la inflamaia acut sunt
adevrate cu excepia: A. creterea per meabilitii
vasculare determin trecerea proteinelor plasmatice în spatiul
interstitial B. se produce activarea limfocitelor C.
diapedeza are loc în special la nivelul venulelor D.
component C3 b determin opsonizare nespecifica E.
radicalii liberi de oxigen determin efecte citotoxice
21. Principalele manifestri locale ale inflamaiei sunt:
A. febra B. leucocitoza C. edem D. scderea
TA E. scderea apetitului
22. Ordinea modificrilor de dinamic leucocitar în
inflamaie este: A. marginaia, aderarea, migrarea, diapedeza
B. aderarea, marginaia, diapedeza, migrarea C.
diapedeza, migrarea, aderarea, marginaia D. marginaia,
aderarea, diapedeza, migrarea E. aderarea, marginaia,
migrarea, diapedeza
23. Proteinele inflamatorii de faz acut sunt
urmtoarele cu excepia: A. ceruloplasmina B. alfa
antitripsina C. haptoglobina D. carnitina E.
fibrinogenul
24. Calea ciclooxigenazei este rspunzatoare de producerea :
A. prostaglandina E2 B. leucotriene
C. TNF D. chemochine E. integrine
25. Calea lipooxigenazei este rspunztoare de producerea :
A. prostaglandine B. leucotriene C.
interleukine D. limfokine E. interferon
26. Proteine inflamatorii de faza acut pozitive sunt
urmtoarele, cu excepia: A. ceruloplasmina B. alfa1
antitripsina C. haptoglobina D. transferina E.
fibrinogenul
27. Creterea permeabilitii vasculare este
determinat de urmtorii factori, cu excepia: A. tromboxan
A2 B. mieloperoxidaza C. histamina D.
bradikinina E. factorul de
activare plachetar
28. VSH-ul este accelerat în urmtoarele situaii:
29. Staza sanguina caracteristic inflamaiei nu favorizeaz :
A. coagularea intravascular B. constituirea
exudatului inflamator C. creterea tensiunii arteriale
D. marginatia leucocitelor E. diapedeza
leucocitelor
30. Reacia inflamatorie acut îndeplinete
urmtoarele funcii cu excepia: A. izolarea esuturilor
infectate B. inactivarea agentului etiologic C.
neutralizarea toxinelor D. indepartarea detritus-urilor
tisulare E. declanarea reaciilor de
hipersensibilizare
31. Fagocitoza : A. este un proces pasiv B. este
un proces activ C. se realizeaz într-o singura etapa
D. se realizeaz în trei etape independente E.
induce vasodilataia locala
32. Proteinele plasmatice indeplinesc urmtoarele funcii cu o
excepie: A. În apararea antimicrobiana nespecifica B.
În transportul de ioni, vitamine i medicamente C. În
coagulare i fibrinoliza D. În prevenirea edemelor E. În
mentinerea tensiunii arteriale la valori normale
33. Hipoalbuminemia este caracterizat prin urmtoarele,
cu excepia: A. determin scderea presiunii hidrostatice
B. favorizeaz apariia edemelor C. poate fi
consecina unui sindrom de malabsorbie D.
reprezint un semn cardinal al sindromului nefrotic E.
este asociat cu ascita
34. Care dintre urmtoarele afirmaii despre fagocitoza este
adevrata: A. macrofagul emite pseudopode , inglobeaz celula
int i se formeaz fagozomul; B. limfocitul B
formeaz fagolizozomul C. mastocitul distruge celula
int cu ajutorul enzimelor lizozomale D. anticorpii emit
pseudopode i formeaz fagolizozomul E. anticorpii
fagociteaz parazii
21
36. Care dintre urmtoarele celule nu este fagocit: A.
limfocit B. neutrofil C. eozinofil D. macrofag
E. monocit
37. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrata: A.
neutrofilele ajung în esutul inflamat prin procesele de
chemotactism, marginatie i diapedeza B. eozinofilul
fagociteaz numai virusuri C. limfocitul T produce anticorpi
D. neutrofilele se degranuleaz i elibereaz histamina.
E. limfocitul B nu secret anticorpi
38. Ceruloplasmina este : A. α lipoproteina
B. α2 globulina C. β globulina D.
albumina E. α1 globulina
39. Un pacient prezint: nr.leucocite=3500/mm3, nr eritrocite
= 2,5mil/mm3, nr trombocite=100.000/mm3, nr.reticulocite = 0,5%,
neutrofile =50%, bazofile=0%,eozinofile4%,monocite=8%,
limfocite=38%; care variant corespunde diagnosticului:
A. neutrofilie B. inflamaie acut C.
limfopenie D. pancitopenie E. eozinofilie
40. Un pacient prezint: nr.leucocite= 14500/mm3, nr
eritrocite = 4,5mil/mm3, nr trombocite=220.000/mm3, nr.reticulocite
= 0,5%, neutrofile =80%, bazofile=0%,eozinofile4%,monocite=4%,
limfocite=12%; care variant corespunde diagnosticului:
ca urmare a interaciunii sale cu proteinele modificate din
teritoriul lezat
B. activarea complementului din serul prezent în interstiiu
se poate realiza indirect
prin intermediul complexelor imune
22
B. sinteza de leucotriene (LT) C. agregarea D.
degranularea E. producia de radicali liberi
(RL).
43. Activarea
prin activarea factorului: A. VIII B. IX C. X
D. XI E. XII
hipopermeabilizante D. sunt stimuleni ai algoceptorilor
E. kalicreina se formeaz din prekalicreina plasmatic
45. Prin degranulare, mastocitele elibereaz meditori ce se
gsesc în granule: A. kinina B. factorul chemotactic al
bazofilelor C. serotonina D. factorul eozinofilic al
anafilaxiei E. factor chemotactic al trombocitelor
eozinofilelor
47. Prostaglandinele sunt lanuri lungi de acizi grasi
nesaturai rezultai din acidul arahidonic sub aciunea unei
enzime:
A. peroxidaza B. feroxidaza C. epoxid
hydrolaza D. catalaza E. ciclooxigenaza 48.
Despre PAF (factorul activator plachetar) nu putem spune c:
A. se formeaz din fosfoproteinele membranare B.
stimuleaz agregarea neutrofilelor C. stimuleaz
degranularea neutrofilelor D. iniiaz agregarea
plachetar
E. poate contribui la apariia leziunilor
tisulare
49. Unele toxine bacteriene cum sunt de exemplu
streptolizinele streptococice: A. inhib chemotactismul
eozinofilelor B. inhib chemotactismul
neutrofilelor C. stimuleaz chemotactismul
neutrofilelor D. stimuleaz chemotactismul
eozinofilelor E. favorizeaz chemotactismul
neutrofilelor
50. Cei mai importani factori chemotactici pentru neutrofile,
eozinofile i monocite nu sunt reprezentai de:
A. produii bacterieni B. fibrinopeptide
C. factorii chemotactici ai neutrofilelor eliberai de
mastocite D. factorii chemotactici ai eozinofilelor
eliberai de neutrofile E. produii de degradare ai
fibrinei
51. Principalul radical liber format în urma
exploziei activitii metabolice a fagocitului este: A.
halogenura de iod B. halogenura de clor C. halogenura
de brom D. oxidul de hidrogen E. peroxidul de
hidrogen
52. Mieloperoxidaza are aciune distructiv.
Procesul de distrugere nu este favorizat de: A. pH acid
(3,5-4,0) din interiorul fagolizozomului B. pH bazic
(8,5-9,0) din exteriorul fagolizozomului C. prezenei
proteinelor cationice care se fixeaz pe celula int i îi distrug
membrana D. elastazele lizozomale ce distrug
mucopeptidele din peretele celulei int E. lactoferinei
care prin fixarea fierului inhib creterea i multiplicarea
bacterian
53. Eliberarea produilor lizozomali contribuie la alte
aspecte ale inflamaiei: A. scderea permeabilitii
vasculare B. distrugerea esutului muscular
C. activarea sistemelor proteinelor plasmatice D.
chemotactismul neutrofilelor E. chemotactismul
eozinofilelor
54. Activarea cii clasice prin care este activat cascada
complementului începe când complexul antigen-anticorp coninând IgG
sau IgM interacioneaz cu:
A. C1 B. C5 C. C9 D. C3bi E.
C3a
55. Cea mai important substan în sistemul factorilor
coagulrii
este reprezentat de: A. hemoglobin B.
chinin C. albumin D. fibrin E.
colagen
56. În cascada complementului calea clasic i cea alternativ
converg atunci când fiecare activeaz:
24
57. Sistemul coagulrii poate fi activat de numeroase substane
eliberate în timpul distruciei tisulare i infeciei
neincluzând:
A. fibrele de colagen B. proteazele C.
kalicreina D. plasmina E. exotoxinele
bacteriene
58. Bradikinina
A. kalicreina B. prekalicreina C.
prostaglandina E D. fibrinogenul E. fibrina
stimuleaz sinteza de reactani de faz acut: fibrinogen, proteina C
reactiv B. induce neutrofilia C. crete
chemotactismul eozinofilelor D. crete activitatea
enzimelor lizozomale ale neutrofilelor E. induce
febra (IL1 este factor pirogen endogen)
Întrebri tip complement multiplu
1. Ca urmare a vasoconstriciei reflexe a arteriolelor urmat
de dilataia arteriolelor, capilarelor i venulelor se produc
urmtoarele modificri fiziologice:
A. scderea debitului sanguin local de aproximativ 10
ori B. hiperemia local care determin rubor i
calor C. edemul local D. creterea debitului
sanguin local de aproximativ 10 ori E. activarea
sistemului conctractil intracelular al celulelor endoteliale i
creterea spaiilor
intercelulare
2. Exudatul reprezint un lichid inflamator care se formeaz
datorit urmtoarelor modificri vasculare:
A. vasodilataie local care permite ieirea extravascular a
unui lichid cu o concentraie sczut de
proteine B. activarea sistemului contractil al
celulelor endoteliului capilar C. trecerea proteinelor
plasmatice prin peretele vascular în esuturile din jur în cantitate
mai mare D. modificarea celulelor endoteliului capilar
sub aciunea histaminei, serotoninei i a altor mediatori
ai inflamaiei
E. creterea spaiilor intercelulare în urma modificrii formei
celulelor endoteliale ale capilarelor care devin globuloase
3. Încetinirea circulaiei sanguine pân la formarea stazei
locale poate fi efectul urmtoarelor fenomene:
4. Constituirea infiltratului leucocitar inflamator este favorizat
de: A. scderea vitezei de circulaie local
B. izolarea procesului inflamator C. edemul inflamator
D. creterea permeabilitii vasculare locale E.
presiunea exercitat de exudat pe terminaiile
nervoase
5. Marginaia i apoi aderarea leucocitelor la endoteliul
vascular presupun: A. creterea numrului de receptori
glicoproteici pentru integrine de tipul C3bi, LFA-1 B.
scderea numrului de proteine de adeziune - selectine C.
mobilizarea receptorilor pentru factori chemotactici i
opsonine
D. creterea adezivitii leucocitare sub aciunea factorilor
chemotactici tisulari E. emiterea unui pseudopod
leucocitar ce se infiltreaz într -o jonciune interendotelial
postcapilar
mrit
6. Sub aciunea factorilor chemotactici din spaiul
extravascular, fagocitele: A. trec pasiv din sistemul
vascular în interstiiu B. îi cresc mobilitatea
C. migreaz direcional în esuturi D. emit un
pseudopod leucocitar E. trec intracelular prin joniunile
transmembranare ale eritrocitelor
7. Din cadrul factorilor chemotactici fac parte: A.
histamina i bradikinina B. leucotrienele C.
citokinele chemotactice pentru serotonin D.
produi de degradare ai fibrinei E. lizolecitina
plasmatic activ
8. Monocitele sanguine se deosebesc de neutrofile prin:
A. au o rezisten mai crescut decât neutrofilele la acidoza
din zona afectat B. sunt primele care trec în esuturi
unde se transform în macrofage C. rmân active o perioad
mai lung de timp decât neutrofilele D. acioneaz într -o
faz mai avansat a rspunsului inflamator decât neutrofilele
E. au o mobilitate mai crescut decât neutrofilele
9. Citokinele sunt molecule proteice care: A. sunt
eliberate în circulaie odat cu apariia i activarea macrofagelor
B. determin generalizarea rspunsului inflamator
C. sunt sintetizate de ctre histamin D. pot
fi proinflamatorii sau antiinflamatorii E. produc
generalizarea rspunsului inflamator pe calea axului
hipotalamo-tiroido-
medulosuprarenalian
10. Activarea cascadei complementului duce la apariia
urmtorilor factori implicai în patogenia reaciei
inflamatorii:
26
11. Activarea complementului din serul prezent î n
interstiiu se realizeaz: A. direct prin intermediul
complexelor imune B. indirect, ca urmare a interaciunii sale
cu proteinele modificate din teritoriul lezat C.
indirect prin intermediul complexelor imune D. direct, în
urma interaciunii sale cu proteinele modificate din zona
afectat E. direct prin distrugerea celulelor- în
special bacteriilor
12. Fraciunea C5a a complementului are urmtoarele roluri:
A. iniiaz chemotaxia neutrofilelor
B. activeaz bradikininogenul C. scindeaz
complexul C3 în 2 fragmente D. iniiaz sinteza de
leucotriene E. determin producia de radicali liberi
13. Activarea sistemului factorilor coagulri se poate
realiza: A. nespecific, în urma contactului
fibrinogenului extravazat cu proteinele modificate din
interstiiu B. direct prin intermediul complexelor imune
C. s pecific prin activarea factorului Hageman de ctre
mucopolizaharidele alterate D. specific, în urma
contactului fibrinogenului extravazat cu proteinele modificate din
interstiiu E. indirect prin activarea factorului
stabilizator al fibrinei de ctre prostaglandine
14. În urma degranulrii plachetelor sangvine se
elibereaz: A. serotonin B. factorul
chemotactic al neutrofilelor C. factorul eozinofilic al
anafilaxiei D. histamin E. leucotriene
15. Kininele plasmatice apar din kininogenul activat de
ctre: A. plasmin B. tripsin
C. kalicrein D. fibrin E.
serotonin
16. Kininele plasmatice prezint urmtoarele roluri:
A. stimuleaz algoreceptorii B. sunt puternic
vasoconstrictoare C. sunt hiperpermeabilizante D.
sintetizeaz prostaglandine E. stimuleaz
hemoliza
17. Eozinofilele au urmtoarele roluri în reacia inflamatorie:
A. conin factorul chemotactic al neutrofilelor
B. controleaz eliberarea de ctre mastocite a mediatorilor
biochimici C. particip la distrugerea
paraziilor D. conin enzime care degradeaz aminele
vasoactive controlând astfel efectele vasculare ale
inflamaiei E. fagociteaz majoritatea
paraziilor
27
B. produc contracia muchilor netezi C. sunt
activi în fazele tardive ale reaciei inflamatorii D. au
efecte mai lente dar de mai lung durat decât histamina
E. au efect chemotactic doar asupra neutrofilelor nu i asupra
eozinofilelor
19. Sub aciunea ciclooxigenazei, din acidul arahidonic se
obin: A. prostaglandine B. leucotriene
C. hidroxiperoxizi D. histamine E.
tromboxani
20. Exudatul sau puroiul ce a rezultat din reacia
inflamatorie este drenat direct spre: A. epiteliu
B. rinichi C. circulaia sanguin D.
circulaia limfatic E. ficat
21. Cei mai importani factori chemotactici pentru neutrofile,
eozinofile i monocite sunt reprezentai de ctre:
A. fraciuni ale complementului seric (C5 i C3a)
B. fibrinopeptide C. prostaglandine D.
produi de degradare ai fibrinei E. unele toxine
bacteriene (streptolizinele streptococice)
22. Identificai afirmaiile adevrate referitoare la procesul
de opsonizare: A. reprezint procesul prin care, în
timpul digestiei, celula int i lizozomii sunt izolai de
restul
fagocitului printr-o membran fin
B. reprezint procesul în urma cruia crete puterea de
fagocitoz
C. protejeaz fagocitul de aciunea atât a toxinelor
microbiene cât i de aciunea litic a propriilor enzime
lizozomale
D. opsoninele pot fi reprezentate de anticorpi E.
prin fraciunea C3b a complementului se realizazea
opsonizarea, adic recunoaterea imunologic
nespecific
23. Procesul de distrugere al celulei int este favorizat
de: A. proteinele cationice care distrug membrana
celulei int B. pH-ul alcalin din interiorul
fagolizozomului C. lactoferina care prin fixarea magneziului
inhib creterea i multiplicarea bacterian D. elastazele
lizozomale ce distrug mucopeptidele din peretele celulei int
E. alfa-1-antitripsina din interiorul lizozomilor
24. Eliberarea produilor lizozomali în urma lizei membranei
fagocitului contribuie la urmtoarele aspecte al
inflamaiei:
A. chemotactismul monocitelor B. scderea permeabilitii
vasculare C. distrugerea esutului conjunctiv
D. activarea sistemelor proteinelor plasmatice E.
degranularea eozinofilelor
25. Identificai afirmaiile adevrate referitoare la sistemul
complementului: A. poate fi activat de complexele
antigen-anticorp i de bacteriile distruse
B. este cel mai important dintre sistemele proteinelor
plasmatice în reaciile inflamatorii C. componentele
sale particip la toate fazele rspunsului inflamator
D. reprezint circa 40% din proteinele plasmatice
circulante E. este un mecanism specific de autoaprarea
al organismului (mediaz procesul inflamator)
26. Calea alternativ prin care este activat cascada
complementului poate fi declanat de: A. interaciunea
dintre IgG sau IgM cu componenta C1 a sistemului complement
B. polizaharidele din peretele bacteriilor C.
polizaharidele din peretele fungilor D. anafilatoxinele
din structura virusurilor E. endotoxinele bacteriene
27. Componentele de la C6 la C9 ale complementului prezint
urmtoarele roluri: A. realizeaz opsonizarea bacterilor
B. creaz complexe capabile s realizeze pori în peretele
bacterian C. atrag leucocitele prin chemotactism
D. permit intrarea de ap i ioni în bacterie prin
intermediul complexelor create E. acioneaz ca
anafilatoxine i induc degranularea mastocitelor
28. Sistemul coagulrii poate fi activat de ctre urmtoarele
substane eliberate în timpul distruciei tisulare i
infeciei:
A. plasmin B. fibre de colagen C.
kalicrein D. fibrin E. endotoxine
bacteriene
29. Cele dou fibrinopeptide eliberate din fibrinogen în
timpul producerii fibrinei prezint urmtoarele roluri:
A. cresc permeabilitatea vascular B. inhib
efectul br adikininei C. au chemotactism pentru
neutrofile D. activeaz sistemul coagulrii E.
formeaz complexe capabile s realizezi pori în peretele
bacterian
30. Kalicreinele din secreiile salivare, lacrimale sau din
urin convertesc kininogenul seric în: A. kalidin
B. fibrinopeptide C. lis- bradikinin
D. plasmin E. kininaze
31. Interleukinele sunt mesageri biochimici produi de
ctre: A. neutrofile B. macrofage C.
limfocite D. eozinofile E. prostaglandine
32. Interleukina IL1 are urmtoarele roluri: A.
stimuleaz pe hepatocite sinteza de reactani de faz acut ai
inflamaiei
B. induce neutropenia C. crete chemotactismul
neutrofilelor D. scade activitatea enzimelor
lizozomale ale neutrofilelor
E. induce febra
33. Metabolismele intermediare sunt modificate în focarul
inflamator astfel: A. se produce lipoliz cu acumulare de
acizi grai i corpi cetonici B. crete
glicogenogeneza C. scade glicoliza i producerea de acid
piruvic i acid lactic D. crete proteoliza cu acumularea
local de peptone, aminoacizi i peptide E. scade
lipoliza
34. Disproteinemia din inflamaia acut presupune : A.
modificr ea raportului albumine/ globuline în sensul
creter ii B. creterea fibrinogenului ca reactant de
f az acut
C. creterea sintezei hepatice de beta globuline D.
creterea sintezei de ceruloplasmina E.
creterea sintezei de alfa1 antitripsina
35. Alegei afirmaiile corecte privind leucocitoza din
timpul inflamaiei: A. numrul neutrofilelor crete
B. formula Arneth deviaz spre stanga C. formula Arneth
deviaz spre dreapta D. numrul neutrofilelor tinere este
crescut E. numrul neutrofilelor mature este mai mare ca
numrul neutrofilelor tinere
36. Principalele manifestri locale ale inflamaiei acute
sunt: A. vasodilataie B. leucocitoza C.
edem D. impoten funcional E.
disproteinemie
37. Principalele manifestri sistemice ale inflamaiei
acute sunt: A. febra B. leucocitoza C.
disproteinemie D. scderea TA E. scderea
apetitului
38. Prostaglandinele determin : A. scade
permeabilitatea B. crete permeabilitatea C.
vasodilataie D. induc febra E. induc durere
39. Ce sunt chemokinele: A. citokine chemotactice
pentru limfocite B. citokine chemotactice pentru
prostaglandine C. compui adenilici D.
lipopolizaharide bacteriene E. citokine chemotactice pentru
neutrofile
C. fagociteaz produsele patologice opsonizate în
prealabil de igG i fraciunea C3b a complementului
D. opresc hemoragiile E.
sintetizeaz prostaglandine implicate în producerea
durerii
41. La distrugerea microorganismelor particip: A.
radicalii iberi B. kalicreina C. mieloperoxidaza
D. defensinele E. fibrinogenul
42. Selectai afirmaiile adevrate cu privire la celulele
implicate în rspunsul inflamator: A. neutrofilele sunt
primele fagocite care ajung la locul inflamaiei B. monocitele
sanguine au o mobilitate mai mare i o rezisten mai mic la
acidoza locala decât
neutrofilele C. eozinofilele acioneaz indirect împotriva
parazitilor D. eozinofilele ajuta la controlul rspunsului
inflamator E. în esuturi, monocitele se transforma în
macrofage
43. Inflamaia este mediata de urmtoarele sisteme de proteine
plasmatice: A. sistemul complementului B. sistemul
kininelor C. sistemul albuminelor D. sistemul
proteinelor de transport E. sistemul coagulrii
44. Sistemul complementului: A. este alcatuit din 3
proteine B. reprezint circa 10% din proteinele
plasmatice circulante C. odata activat, componentele sale
particip la toate fazele rspunsului inflamator D.
intervine i în activarea lizolecitinei, cu efect
hiperpermeabilizant E. poate fi activat de complexele
antigen-anticorp ca i de bacteriile distruse
45. Selectai afirmaiile adevrate despre
reacia inflamatorie acut: A. streptolizinele
streptococice inhib chemotactismul neutrofilelor B.
colagenul stimuleaz degranularea trombocitelor C.
histamina inhib chemotactismul granulocitelor D.
aspirina stimuleaz sinteza de PGE, inhibând astfel inflamaia
E. fagocitele sunt atrase la locul inflamaiei prin fenomene
de chemotactism
46. Selectai afirmaiile adevrate despre sistemul
complementului: A. joaca un rol indirect în distrugerea
celulelor, în special bacterii B. inhib procesul
inflamator C. activarea complementului se poate realiza
direct ca urmare a interaciunii sale cu proteinele
modificate din teritoriul lezat D. activarea cascadei
complementului duce la apariia a dou tipuri de factori
implicai în patogenia
reaciei inflamatorii, anafilactici i chemotactici E.
complementul intervine i în activarea lizolecitinei, cu efect
hiperpermeabilizant
D. kalicreina plasmatic se formeaz din kininogenul
inactiv E. sunt hiperpermeabilizante
48. Inflamaia locala este caracterizata prin urmtoarele semne i
simptome cu excepia: A. rubor B. tumor C. calor
D. temperatura normal E. cianoza.
49. Modificri inflamatorii ale microcirculaiei sunt
urmtoarele cu excepia: A. vase sangvine obliterate B.
permeabilitate vascular sczut C. leucocite
neaderente de peretele intern al vaselor D. viteza sângelui
este crescut E. permeabilitate crescut.
50. Factorii etiologici ai inflamaiei sunt: A.
procese autoimune B. procese degenerative
C. proliferari neoplazice D. ageni fizici
E. edemul
51. Clasificarea reaciilor inflamatorii din punct de vedere
anatomo-clinic este urmtoarea: A. alterative B.
exudative C. specifice D. nespecifice E.
proliferative
52. Clasificarea reaciilor inflamatorii din punct de vedere
clinic este urmtoarea cu excepia: A. acut B.
alterativa C. subacut D. specifice E.
supraacute.
53. Tumefacia se produce datorit urmtoarelor
reacii locale inflamatorii, cu excepia: A. edemului
B. vasodilataiei sistemice C. prezentei
transudatului D. permeabilitii vasculare scazute
E. lipsei de vascularizare
54. Factorii chemotactici sunt urmtorii: A. fraciunea
de complemnent B. histamina C. serotonina D.
prostaglandina E. sistemul complementului.
55. Kininele au urmtoarele caracteristici: A. sunt
factori anafilactici
B. sunt vasodilatatoare C. hipermeabilizante D.
sunt factori chemotactici E. sunt stimulenti ai
algoreceptorilor
56. Mastocitele elibereaz urmtorii mediatori ce se
afl în granule ,cu excepia: A. prostaglandina
B. serotonina C. histamina D. factori
chemotactici ai neutrofilelor. E. factori euzinofilici ai
anafilaxiei
57. Care din urmtoarele afirmaii, referitoare la
reacia inflamatorie, sunt adevrate: A. febra este
indus de IL8 B. inflamaia este
reprezentat intotdeauna de infecie C. factorii care
induc degranularea mastocitelor sunt reprezentai de factori
fizici, chimici,
imunologici D. produii celulari implicai în
reacia inflamatorie sunt interleukinele, limfokinele i
interferonul E. IL1 este produs macrofage i
induce neutrofilia
58. Intr-o infecie bacteriana (proces inflamator acut
sistemic) avem: A. febra, leucocitoza i formula Arneth
deviata la dreapta; B. febra, disproteinemie i leucopenie;
C. disproteinemie i eozinofilie; D. leucocitoza,
neutrofilie cu devierea la stanga a formulei Arneth E.
disproteinemie .
59. Care din urmtoarele afirmaii sunt false: A.
tromboxanii sunt sintetizai pe calea ciclooxigenazei B.
proteinele au rol de sisteme tampon în mentinerea
echilibrului acidobazic C. limfocitele T
sintetizeaz anticorpi cu rol în imunitate D.
proteinele au rol în transportul medicamentelor E.
albuminele nu menin presiunea oncotica
60. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la
procesul inflamator sunt adevrate: A. disproteinemia
reprezint modificr ea raportului alb/glob.în sensul
creter ii peste 1,5. B. VSH- ul este un test specific de
inflamaie; C. valoarea normal a fibrinogenului este
400-600mg/dl D. VSH – ul crete în politraumatisme;
E. cauza creter ii VSH-ului în inflamaia
sistemic este disproteinemia
61. Manifestrile sistemice ale reaciei inflamatorii acute
sunt: A. febra,leucocitoza,hipoproteinemia B.
leucocitoza,febra i hiperproteinemia C. disproteinemia i
leucocitoza D. leucocitoza,febra i
paraproteinemia E. febra
62. Eozinofilele elibereaz urmtoarele enzime: A.
histaminaza B. kalicreina C. arylsulfataza B D.
leucotriene
E. interleukine
63. Care dintre urmtoarele afirmaii, referitoare la
complement, sunt adevrate: A. sunt celule plasmatice cu rol
în inflamaie; B. se activeaz pe calea clasic i
alternativa; C. calea alternativa poate fi declanata de
endotoxinele bacteriene D. componentele de la C6 la
C9 creeaz complexe cu rol bactericid E. cascada
complementului are ca finalitate realizarea rolului
hemostatic
64. Modificrile metabolice în focarul inflamator sunt urmarea
: A. modificr ilor locale de staza vasculara B.
descarcarilor de enzime lizozomale din neutrofilele implicate
C. scder ii per meabilitii vasculare locale
D. glcolizei cu producere de acid piruvic i lactic E.
creter ii pH-ului local
65. Care dintre urmtoarele afirmaii, referitoare la
prostaglandine, sunt adevrate: A. induc vasoconstricie locala
B. induc febra C. se sintetizeaz pe calea
lipooxigenazei D. induc durerea E. cresc
permeabilitatea vasculara
66. Exudatul inflamator din inflamaia cronic este format din
: A. plasma exudata B. celule sanguine
transvazate C. proliferarea locala celulara D.
produii locali de catabolism E. ter minaiile
nervoase libere
67. Care din urmtoarele afirmaii, referitoare la
reacia inflamatorie, sunt false: A. sistemul
complementului se activeaz pe dou cai : intrinseca i
extrinseca B. sistemul factorilor coagulrii particip la
hemostaza primar , pentru oprirea sângerarilor C.
complementul intervine i în activarea lizolecitinei, cu efect
hiperpermeabilizant D. sistemul kininelor ajuta la controlul
vascular al per meabilitii E. kininele sunt puternic
vasoconstrictoare i inhib algoreceptorii
68. Modificrile calibrului vascular în procesul inflamator
sunt reprezentate de: A. vasoconstricie iniiala foarte scurta
B. dilataie arteriolo-capilara C. vasoconstricie
prelungita D. creterea per meabilitii vasculare
E. agregare trombocitara
69. Contracia celulelor endoteliale este indus de :
A. histamina B. fibrinogenul C. bradikinina
D. catecolamine E. NO
B. determin modificr i vasculare C. acioneaz
asupra fibroblatilor D. stimuleaz secreia leucocitar de
citokine E. cresc VSH-ul
71. Principalele evenimente celulare din inflamaia acut sunt:
A. marginaia B. diapedeza C. fagocitoza D.
vasodilataia E. staza
72. Principalele mecanisme care pot determina
creterea permeabilitii vasculare în cursul inflamaiei acute
sunt :
A. retracia celulelor endoteliale B. dilatarea
endoteliului C. lezarea directa a endoteliului D.
diapedeza E. exprimarea moleculelor de adeziune pe
suprafaa celulelor endoteliale
73. Inflamaia: A. este o reacie de aparare complexa i
specifica B. este o reacie de aparare complexa i nespecifica
C. este un rspuns lent al esuturilor care înconjura
esutul afectat, acest rspuns fiind denumit proces
inflamator D. este un rspuns rapid al esuturilor care
înconjura esutul afectat, acest rspuns fiind denumit
proces inflamator E. este intotdeauna infecie
74. Inflamaia include urmtoarele tipuri de fenomene: A.
alterative B. vasculo-exudative C. proliferative
D. reparatorii E. vasculo-transudative
75. Selectai afirmaiile adevrate: A. inflamaia
este un proces biochimic i celular care apare în esuturile
vascularizate B. inflamaia i infecia sunt sinonime C.
inflamaia este o reacie de aprare dezvoltat de organism în
condiiile unei agresiuni localizate
eficiente D. inflamaia este specif ic deoarece,
indiferent de natura agentului etiologic au loc aceleai tipuri
de
modificr i E. inflamaia apare în esuturi
nevascularizate
76. Clinic, inflamaia locala se caracterizeaz prin: A.
durere B. impoten funcional a organismului sau
regiunii afectate C. cldur a D. roea
E. febr
77. În zona afectat, modificrile caracteristice inflamaiei la
nivelul microcirculaiei sunt:
35
A. leucocitele adera de peretele intern al vaselor, apoi
migreaz prin peretele acestora spre locul afectat
B. permeabilitatea vascular crete rezultand exudatul
prin trecerea plasmei, a proteinelor plasmatice din patul vascular
în esuturi
C. fluxul sanguin crete în zona afectat D. scade
permeabilitatea vascular la nivel cerebral E. scade
chemotactismul datorit aciunii locale a IL1
78. Factorii etiologici ai inflamaiei pot fi: A.
microorganisme patogene B. produi rezultai din
distrugeri tisulare C. proliferari celulare neoplazice
D. radiatiile ionizante în doze mici E. anticorpii
antivirali
79. Dup criteriul clinic, reaciile inflamatorii sunt:
A. localizate B. acute C. exudative D. cu
evolutie spre cronicizare E. cronice
80. Dup criteriul evolutiv, reaciile inflamatorii sunt:
A. proliferative B. subacute C. cu evolutie
spre cronicizare D. cu evolutie spre vindecare prin
restitutio ad integrum E. cu evolutie spre vindecare prin
cicatrizare primar sau secundar
81. Dup criteriul anatomo-clinic, reaciile inflamatorii
sunt: A. cronice B. alterative C. nespecifice
D. exudative E. proliferative
82. Reaciile inflamatorii exudative pot fi: A. seroase
B. granuloame C. hemoragice D. purulente
E. catarale
83. Alegei afirmaiile adevrate: A. acizii biliari
i ureea eliminai pe alte ci decât cele fiziologice produc
inflamaie B. inflamaia este un tip de reacie de aprare a
sistemului imun C. în condiiile unei reactiviti
normoergice, deosebit de important pare cantitatea
agentului
patogen în producerea inflamaiei D. efectele vasculare
ale inflamaiei apar în secunde E. ischemia
prelungit produce inflamaie
36
C. creterea debitului sanguin local de aproximativ 10
ori poate dura pân la 48 de ore i este conditionat reflex
i umoral de mediatorii eliber ai în focarul inflamator
D. edemul local se formeaz datorit creter ii
per meabilitii capilarelor i venulelor E. iniial,
creterea per meabilitii capilarelor i venulelor este redusa i
se datoreaz doar
vasoconstriciei
85. În reacia inflamatorie acut , sistemul contractil
intracelular al celulelor endoteliale se activeaz sub
influenta:
A. serotoninei B. melatoninei C. histaminei
D. albuminei E. fibrinogenului
86. Durerea care însoete reacia inflamatorie
este indus de: A. proteina ocului termic B.
oxid nitric C. bradikinina D. histamina E.
prostaglandine
87. În reacia inflamatorie acut ,activarea coagulrii i
formarea de microtrombi e favorizata de:
A. creterea tonusului vascular local B. efectul
compresiv al edemului inflamator asupra segmentului venular al
microcirculaiei C. creterea vascozitatii sângelui ca
urmare a formarii edemului D. injuria tisulara E. nici
un rspuns corect
88. Alegei afirmaiile false: A. aspectele clinice
locale ale inflamaiei acute sunt consecina modificr ilor
vasculare B. cldur a i eritemul se
datoreaz vasodilataiei C. durerea se
datoreaz migrarii leucocitelor prin peretii vasculari D.
tumefacia se produce prin presiunea exercitata pe ter minaiile
nervoase E. exudatul inflamator duce la apariia edemului
i a tumefaciei
89. Urmtoarele afirmaii despre modificrile vasculare
locale din reacia inflamatorie acut sunt adevrate ,cu
excepia:
A. iniial, arteriolele din jurul locului afectat sufer o
vasoconstricie brusca B. dup scurta vasoconstricie
reflexa, urmeaz o f az de dilataie a arteriolelor,
capilarelor i
venulelor postcapilare C. sub influena serotoninei,
histaminei i a altor mediatori ai inflamaiei se activeaz
sistemul
contractil intracelular al celulelor endoteliale D. staza i
edemul împiedic izolarea procesului inflamator E. scderea
vitezei de circulaie sanguina locala
i creterea per meabilitii
inhib constituirea
infiltratului leucocitar inflamator
90. Urmtoarele afirmaii despre modificrile vasculare
locale din reacia inflamatorie acut sunt adevrate, cu
excepia:
A. crete debitul sanguin local de aproximativ 100 de ori,
fenomenul poate dura pân la 24 de ore i
37
D. simultan cu activarea coagulrii se stimuleaz i
sistemul imun E. activarea coagulrii determin producerea
de microtrombi
91. Urmtoarele afirmaii despre modificrile vasculare locale
din reacia inflamatorie acut sunt false cu excepia:
A. prin activarea sistemului contractil intracelular al
celulelor endoteliale, ele devin globuloase i
cresc spatiile intercelulare B. proteinele plasmatice
trec prin peretele vascular în esuturile din jur în cantitate mai
mare i
transudatul anterior format se transforma în exudat C.
vasodilataia activa determin treptat o accelerare a
circulaiei sanguine D. daca injuria sau efectele ei persista,
vasodilataia activa se transforma în
vasodilataie paralitic cu
staza locala E. edemul inflamator are un efect compresiv
asupra microcirculaiei
92. Urmtoarele afirmaii despre modificrile vasculare
locale din reacia inflamatorie acut sunt adevrate cu
excepia:
A. dilatatia arteriolar crete presiunea în
microcirculaia regionala, determinând trecerea plasmei i
celulelor sanguine în esuturi B. transudatul duce la
apariia edemului i a tumefaciei C. pe masura ce
plasma paraseste patul vascular trecând în esuturi, sângele devine
mai vascos i
fluxul sanguin crete în regiunea respectiva D. leucocitele
migreaz ctre peretii vasculari i adera la acestia E.
mediatorii biochimici stimuleaz celulele endoteliale ce
captusesc capilarele i venulele i acestea
se retracta creand “gap-uri”
93. În inflamaie, modificrile de dinamic leucocitar
sunt: A. marginatia B. aderarea C. diapedeza
D. migrarea E. metamorfoza vascoasa
94. Marginaia i aderarea leucocitelor presupun urmtoarele
modificri la nivelul endoteliului: A. creterea numarului
de receptori glicoproteici pentru integrine B. mobilizarea
receptorilor pentru factori chemotactici i opsonine C.
creterea numarului de celule endoteliale D.
creterea adezivitatii leucocitare E. scderea numarului
de receptori pt. catecolamine
95. Urmtoarele afirmaii despre diapedez sunt
adevrate ,cu excepia: A. reprezint a treia faza a
modificr ilor de dinamic leucocitar B.
reprezint prima faz a modificr ilor de
dinamic leucocitar C. semnific trecerea
leucocitelor din sistemul vascular în interstiiu D. este un
fenomen pasiv E. debuteaz cu emiterea unui pseudopod
leucocitar ce se infiltreaz într-o jonciune interendotelial
postcapilar mrit prin procesul de
hiperpermeabilizare
38
97. Sunt factori chemotactici: A. lipopolizaharidele
bacteriene B. produi de degradare ai
catecolaminelor C. produi de degradare ai
histaminei D. produi de degradare ai fibrinei
E. compuii adenilici
98. Sunt factori chemotactici: A. calciu plasmatic
B. fraciuni ale complementului (C5b, C3a, C5a) C.
lizolecitina plasmatic activa D. elastaza E.
mieloperoxidaza
99. Ce sunt chemokinele : A. citokine chemotactice
pentru monocite B. citokine chemotactice pentru
prostaglandine C. compui adenilici D.
lipopolizaharide bacteriene E. citokine chemotactice pentru
neutrofile
100. Vasoconstricia reprezint : A. mecanism de
termoliz B. mecanism de termogenez C.
mecanism de conservare a cldur ii D. mecanism facilitat
de straturile izolatoare ale pielii care protejeaz temperatura
intern E. mecanism involuntar
101. Modificrile de dinamic leucocitar în inflamaii
sunt: A. diapedeza B. aderarea C. migrarea
D. hipercapnia E. proliferarea
102. Manifestrile locale ale inflamaiei sunt: A. edem
B. impoten funcional C. tumefacie D.
leucocitoz E. devierea la dreapta a formulei
leucocitare a lui Arneth
103. Din punct de vedere clinic reaciile inflamatorii sunt:
A. acute B. cronice C. nespecifice D.
specifice E. alterative
Întrebri tip complement simplu
1. Temperatura corpului crete patologic în urmtoarele
situaii: A. în hipotiroidie B. în timpul
desfurrii activitilor fizice C. în hipertiroidie
D. în timpul somnului E. înaintea ovulaiei
2. Mecanismul neuroendocrin al termogenezei începe cu
urmtorul hormon hipotalamic: A. catecolamina B.
tireoliberina C. corticostimulina D. tireostimulina
E. adrenocorticotropina
3. Corticoliberina stimuleaz direct secreia urmtorilor
hormoni: A. glucocorticoizi B. catecolamine
C. tiroxin D. adrenocorticotrop E.
tireostimulina
4. Tiroxina are urmtoarele efecte: A.
vasoconstricie B. creterea tonusului
muscular C. creterea ratei metabolice
D. vasodilataie E. scderea ratei metabolice
5. Frisonul se produce pe calea: A. sistemului nervos
vegetativ parasimpatic B. sistemului nervos somatic C.
sistemului endocrin D. sistemului nervos vegetativ simpatic
E. sistemului paracrin
6. Centrul motor primar al frisonului se afl la
nivelul: A. mduvei spinrii B.
hipotalamusului anterior C. trunchiului cerebral D.
hipotalamusului posterior E. epitalamusului
7. Centrul motor primar al frisonului este inhibat de
semnalele ce transmit informaia de cald trimise de la:
A. mduva spinrii
40
B. piele C. zona preoptic a hipotalamusului
D. zona dorsomedial a hipotalamusului E.
encefal
8. OVLT (organum vasculum laminae terminalis) este o re ea
vascular cu permeabilitate crescut care se gsete la
nivelul:
A. hipotalamusul posterior B. metatalamusului C.
zonei preoptice a hipotalamusului anterior D. zona
dorsomedial a hipotalamusului E. epitalamusului
9. Modificarea centrului termoreglrii la nivel superior
(resetarea hipotalamusului) este produs de:
A. eliberarea de ctre endoteliul OVLT a interferonului
B. difuzarea în zona preoptic a hipotalamusului anterior a
prostaglandinei – PGE2 i stimularea
formrii mesagerului secund AMPc C. eliberarea de
polipeptide cu funcie de citokine D. stimularea
hipotalamusului posterior de ctre interleukina 1 (IL1)
E. difuzarea în zona nucleilor parvocelulari ai
hipotalamusului a interferonului i stimularea formrii
mesagerului secundar GMPc
10. Senzaia de rece care apare în timpul febrei este
datorat: A. secreiei de epinefrin B.
creterii tonusului muscular C. mecanismului
cortical al termogenezei D. secreiei de tiroxin
E. mecanismului neuroendocrin al termogenezei
11. Stadiul rece al reaciei febrile apare datorit:
A. eliberrii substanelor antipiretice B. creterii
tonusului simpatoadrenergic C. resetrii termostatului
hipotalamic la un nivel inferior D. solicitrii
organismului de a crete temperatura pân la noul „set point”
hipotalamic E. eliberrii corticoliberinei care acioneaz
la nivelul hipotalamusului resetându-l la nivelul normal
12. Manifestrile clinice ale ocului termic sunt reprezentate
de urmtoarele manifestri, cu excepia:
A. scderea fluxului sanguin central i muscular B.
tahicardie intens C. alterri hepatice cu icter
D. cefalee i ameeli E. dezechilibre ale
echilibrului electrolitic
13. Hipotermiile terapeutice sunt folosite în: A.
operaii pe cord B. infecii bacteriene C.
infecii virale D. acidoze respiratorii E.
frisonare sever
B. mduva spinrii C. bulbul rahidian
D. hipotalamus E. mezencefal
15. Temperatura corpului este meninut constant prin
intermediul: A. mezencefalului B. diencefal C.
talamus D. subtalamus E. hipotalamus
16. Temperatura corpului crete în urmtoarele situaii:
A. În timpul somnului B. În hipotiroidism C.
dimineata D. În timpul emotiilor E. nu este influentata
de ovulatie
17. Despre mecanismele voluntare de termogeneza sunt adevrate
afirmaiile: A. se produc prin mecanism neuro-endocrin
B. au loc prin SNVS C. au loc la nivel cortical
D. duc la stimularea tiroidei E. duc la
apariia frisoanelor
18. În cazul scderii temperaturii corpului, hipotalamusul
acioneaz prin urmtoarele mecanisme, cu excepia:
A. termogeneza B. termoliza C. conservarea
caldurii D. produce cldur E. hipotalamusul
induce mecanisme involuntare
19. Stimularea sistemului nervos parasimpatic are loc în:
A. termogeneza B. conservarea caldurii C.
termoliza D. stimularea voluntar a hipotalamusului E.
procese cu efecte calorigene
20. Despre termogeneza sunt adevrate afirmaiile, cu excepia:
A. se poate face prin secreie sudoral B. este
iniiat de mecanisme hormonale C.
prezint corelatii cu sistemul endocrin D. este
activata pe calea SNVS E. se produce prin stimularea
metabolismului bazal
22. Calea neuroendocrina stimuleaz: A. frisonul
B. secreia sudoral C. mecansimele de termoliza
D. termogeneza E. conservarea caldurii
23. Termoliza este produs de: A. stimularea
mecanismului neuroendocrin B. stimularea SNVS C.
frisoane D. catecolamine E. stimularea sistemului
nervos parasimpatic
24. Mecanismele de termongeneza sunt urmtoarele, cu excepia:
A. stimulare metabolica B. contractia musculara
C. mecanisme de conductie D.
creterea produciei de adrenalin E. calea
sistemului nervos simpatic
25. Despre reaciile chimice ale metabolismului sunt adevrate
afirmaiile, cu excepia: A. apar la nivelul ficatului B.
sunt responsabile de mentinerea temperaturii interne C. au
rol în termoliza D. ofer cldur E. apar
în timpul ingestiei
26. Despre termogeneza chimic sunt adevrate afirmaiile,
cu excepia: A. reprezint termogeneza netremuranda
B. duce la eliberarea adrenalinei C. are efect
calorigen D. intensif ic metabolismul bazal E.
produc vasodilataie periferic
27. Pierderile de cldur se realizeaz prin
urmtoarele mecanisme, cu excepia: A. conductie B.
contractia musculaturii
