8/18/2019 Teoria Tragerii http://slidepdf.com/reader/full/teoria-tragerii 1/25 1. REZOLVAREA PROBLEMEI DE ÎNTÂLNIRE A PROIECTILULUI CU ŢINTA Rezolvarea problemei de întâlnire a proiectilului cu ţinta la tragerile artileriei navale constă în aflarea soluţiei care dă cele două unghiuri de ochire numite UTOO şi UTOV la calculul automat! sau UOO şi UOV la calculul manual!" Rezolvarea problemei de întâlnire a proiectilului cu ţinta la tragerile artileriei navale comportă aflarea soluţiei geometrice şi a soluţiei balistice" #entru aceasta se va apela la e$emple% la început simple% apoi mai complicate" &um se cunoaşte% traiectoria în aer a proiectilului tras din ţeavă ghintuită este dublu curbată' în plan vertical şi în plan orizontal ( spre dreapta la ţevile ghintuite dreapta" )e aici rezultă o geometrie specifică a traiectoriei proiectilului care nu poate fi negli*ată la trageri" +e presupune cazul static al tragerii în condiţii când se adoptă ipoteza că ţinta aeriană şi nava trăgătoare sunt în poziţii fi$e vitezele lor sunt egale cu zero! şi nava trăgătoare nu are balans" Rezolvarea problemei de întâlnire comportă soluţionarea geometrică şi respectiv soluţionarea balistică" +oluţia geometrică poate fi identificată apelându,se la desene fig" -"."-/!" )in desene fig" -"."-/! se poate observa că pentru lovirea ţintei aeriene% care se află în poziţia 0% proiectilul parcurge traiectoria curbă O0" #entru aceasta% ţeava instalaţiei de artilerie trebuie orientată pe o direcţie fictivă% către punctul 0 f " +egmentul R 1 00 f poartă numele de căderea traiectoriei şi apare ca urmare a forţei gravitaţionale care acţionează asupra proiectilului" )irecţia fictivă este decalată faţă de linia de vizare cu unghiul α% adică cu unghiul de înălţător" )acă locaţia ţintei faţă de planul orizontal este dată prin unghiul de vizare ε% atunci poziţia punctului fictiv 0 f faţă de acelaşi plan este dată de unghiul ϕ% numit unghi de înclinare% aflat cu relaţia' α + ε = ϕ = UOV ."-"2".!
1. REZOLVAREA PROBLEMEI DE ÎNTÂLNIRE APROIECTILULUI CU ŢINTA
Rezolvarea problemei de întâlnire a proiectilului cu ţinta la tragerile
artileriei navale constă în aflarea soluţiei care dă cele două unghiuri de ochirenumite UTOO şi UTOV la calculul automat! sau UOO şi UOV la calcululmanual!"
Rezolvarea problemei de întâlnire a proiectilului cu ţinta la tragerileartileriei navale comportă aflarea soluţiei geometrice şi a soluţiei balistice"#entru aceasta se va apela la e$emple% la început simple% apoi mai complicate"&um se cunoaşte% traiectoria în aer a proiectilului tras din ţeavă ghintuită estedublu curbată' în plan vertical şi în plan orizontal ( spre dreapta la ţevileghintuite dreapta" )e aici rezultă o geometrie specifică a traiectoriei proiectiluluicare nu poate fi negli*ată la trageri"
+e presupune cazul static al tragerii în condiţii când se adoptă ipoteza căţinta aeriană şi nava trăgătoare sunt în poziţii fi$e vitezele lor sunt egale cuzero! şi nava trăgătoare nu are balans" Rezolvarea problemei de întâlnirecomportă soluţionarea geometrică şi respectiv soluţionarea balistică"
+oluţia geometrică poate fi identificată apelându,se la desene fig" -"."-/!")in desene fig" -"."-/! se poate observa că pentru lovirea ţintei aeriene%
care se află în poziţia 0% proiectilul parcurge traiectoria curbă O0" #entruaceasta% ţeava instalaţiei de artilerie trebuie orientată pe o direcţie fictivă% către
punctul 0f " +egmentul R 1 00f poartă numele de căderea traiectoriei şi apare ca
urmare a forţei gravitaţionale care acţionează asupra proiectilului" )irecţiafictivă este decalată faţă de linia de vizare cu unghiul α% adică cu unghiul deînălţător" )acă locaţia ţintei faţă de planul orizontal este dată prin unghiul devizare ε% atunci poziţia punctului fictiv 0f faţă de acelaşi plan este dată deunghiul ϕ% numit unghi de înclinare% aflat cu relaţia'
Fig. 2.1.28. Soluţia geometrică a problemei de întâlnire, în statică
3n plan orizontal% ca urmare a mişcării de rotaţie imprimată de ghinturileţevii% proiectilul va avea o abatere a traiectoriei către dreapta în desen proiecţiatraiectoriei în plan orizontal este punctată!% deci% pentru a lovi punctul 04% vatrebui ca ţeava să fie deplasată spre stânga cu unghiul γ % care poartă numele deunghi de derivaţie" )acă a fost considerată drept direcţie de referinţă direcţia
prova a navei trăgătoare% iar poziţia ţintei faţă de această direcţie este dată prinunghiul 5 p ( relevmentul prova% atunci ţeava instalaţiei de artilerie va trebuiorientată în plan orizontal pe o direcţie dată de unghiul β% care poartă numele dederivă totală" )eriva totală% măsurată în raport de direcţia prova a naveitrăgătoare% se află cu relaţia'
#UOO 5= β = + γ ."-"2"-!
&ele două unghiuri α şi γ sunt dependente de distanţa înclinată de tragere şiunghiul de vizare% în timp ce unghiul de vizare şi relevmentul prova se pot
determina direct% prin vizarea ţintei" )e aici se poate concluziona că unghiurilede ochire a ţevii în planul vertical şi în planul orizontal depind de distanţaînclinată de tragere şi unghiul de vizare sau de distanţa orizontală şi înălţimea dezbor a ţintei'
( ) ( )6%df %%)f % =βϕ⇒ε=βϕ (1.2.4.3)
7a tragerea împotriva ţintei navale se observă fig" -"."-/! că ţinta se află în plan orizontal în punctul 04 adică înălţimea 6 1 8! şi% deci% unghiul de vizare aţintei ε18"
şi în acest caz unghiurile α şi γ depind numai de distanţa orizontală% deci'
( )% f dϕ β =" ."-"2":!
+oluţia balistică apare ca o necesitate a completării soluţiei geometrice%deoarece% aşa cum este cunoscut din balistică% asupra proiectilului se manifestăacţiunea unor factori balistici şi de mediu% care fac astfel încât acesta să fieabătut în direcţie şi bătaie de la traiectoria normală teoretică!" )in acest motivrezolvarea geometrică a problemei de întâlnire este doar o soluţie ideală%valabilă doar pentru condiţiile normale balistice şi meteorologice% pentru cares,au întocmit tablele principale de tragere"
;actorii balistici şi meteorologici influenţează traiectoria proiectilului%
acţiunea lor comună modificând traiectoria în bătaie şi în direcţie"
&orecţia reprezintă abaterea cu semn schimbat% respectiv acea valoareliniară sau unghiulară cu care trebuie modificată traiectoria geometrică% pentru arealiza întâlnirea proiectilului cu ţinta"
Variaţiile în bătaie şi direcţie se notează cu litera ∆ delta!% iar corecţiilecorespunzătoare se notează cu litera ∇ nabla!"
<ndiferent la ce coordonate se însumează corecţiile respective% adică la ) f %la )% la = sau la >% se poate generaliza că distanţa înclinată geometrică ) se va
transforma într,o distanţă balistică )b% având componentele d b şi 6 b'ε⋅= cos)d b b9 ."-"2"?!
ε⋅= sin)6 b b ."-"2"@!
#rin urmare% unghiurile de ochire ϕ şi β vor fi dependente de'
+e presupune cazul dinamic al tragerii în condiţii când se adoptă ipotezacă ţinta aeriană şi nava trăgătoare sunt în dinamică vitezele lor sunt diferite dezero! şi nava trăgătoare are balans" 7a fel ca în cazul static rezolvarea problemeide întâlnire comportă soluţionarea geometrică şi respectiv soluţionarea balistică"
&um se cunoaşte% toate aparatele de calcul sau de ochire au la bazaconstrucţiei lor una sau mai multe ipoteze de mişcare a ţintei pe duratatraiectului proiectilului până în punctul de întâlnire cu ţinta" &ea mai răspândităipoteză de mişcare este aşa numita ipoteză a doua Cţinta se mişcă rectiliniu şiuniform în orice plan pe durata de traiect a proiectiluluiD" #e acest considerent%în continuare se prezintă modelul matematic al problemei de întâlnire a
proiectilului cu ţinta aeriană% ca fiind ţinta cea mai reprezentativă pentru artilerianavală" #entru aceasta se foloseşte desenul din figura -"."-A" #roblema deîntâlnire a proiectilului cu ţinta comportă două abordări diferite în cadrulaceluiaşi model matematic prin soluţionarea geometrică care se bazează pegeometria traiectoriei proiectilului în condiţii normale de tragere şi mişcarearelativă a ţintei! şi soluţionarea balistică care se bazează pe factorii ceinfluenţează mişcarea proiectilului în aer!" Soluţia geoe!"i#$
3n triunghiul vectorial∆
Oaav se poate scrie relaţia'
VE EV V
Vt t= +D D
% iar în
triunghiul vectorial∆
Oavaf se poate scrie relaţia'
f V
E E EV V V
R
t t t= +
D D
şi deci% în
final% se poate scrie relaţia'
f
E E EV V V
R V
t t t= + +
D D
sau
f
E E EV V V
R V
t t t
= − + ÷
D D
"
Soluţia %ali&!i#$
+e introduce termenul vectorial rezultant b+∇
fig" -"."B8!% carereprezintă suma tuturor corecţiilor balistice şi meteorologice în bătaie peverticală! şi în direcţie pe orizontală! la tragerea în condiţii reale diferite de
cele normale!" #entru omogenitatea relaţiilor se schimbă termenul b+∇
")acă se notează termenii din dreapta ai ecuaţiei anterioare cu un vector
obţinut prin calcul
f bE E E EV V V V
+R V E V
t t t t
∇= − + + + ÷
D D
% atunci
V V E=
% unde
V
,vector obţinut prin diferenţiere cu ∆t 1 B""": s în regim forţat sau cu ∆t 1 @"".8 sîn regim normal% fiind un vector de referinţă etalon!"
)eci trebuie caV − V E
1 8% însă% iniţial%V − V E
1∆V
% unde ∆V
reprezintă o eroare de calcul utilizată pentru căutarea acelui
EVt
care să facă ∆V
1 8" &ândV − V E
1 8 se poate afirma că s,a rezolvat problema de întâlnire a proiectilului cu ţinta sub toate aspectele"
3n calculatorul analogic e$istă componente specializate pe domenii astfel'
− pentru determinarea vectoruluiV
se folosesc circuite de urmărire şi dediferenţiere9
− pentru determinarea
EV
se apelează la funcţii balistice memorate pecame ca F 1 f$! sau conoide ca z 1 f$%F!% iar operaţiile matematicesunt efectuate cu circuite electrice ca' sumatoare% comparatoare%integratoare% diferenţiatoare% divizoare etc"
Gvident că mărimile fizice% obţinute ca mărimi mecanice% sunttransformate cu maşini electrice speciale% numite transformatoare rotative% înmărimi electrice% iar calculele se efectuează cu mărimi electrice prinamplitudinile tensiunilor cu semnele algebrice date de fazele semnalelor!"
3n figura -"."B. este reprezentată schemă principială a unui corector automat% denumit vectorial% întrucât acesta construieşte practic triunghiurilevectoriale din figura -"."-A fie triunghiurile Oaav şi Oavaf % fie triunghiurileOa4a4v şi Oa4va4f ! cu a*utorul unui dispozitiv mecanic"
#rescurtările folosite fig" -"."B.! au următoarea semnificaţie'
#rin intermediul unui senzor stabilizat la ruliu% tanga* şi ambardee semăsoară continuu în regimul de însoţire automată a ţintei! coordonatele delocaţie )% ε şi J 1 Rţ " 3n urma prelucrării acestor coordonate în Kodulul
determinare
ţV
! cu circuite de diferenţiere,netezire se obţine vectorul viteză
ţintăţV prin componentele lui!" 0cest vector devine mărimea de referinţă
r V
pentru celelalte valori prelucrate în aparatul de calcul" Viteza calculată% obţinută prin însumarea algebrică a valorilor de viteză sosite de la Kodulele de calculgeometric şi calcul balistic% se compară cu viteza mărime de referinţă" Gvidentcă la începutul funcţionării aparatului de calcul cele două viteze ( de referinţă şi
calculată ( nu sunt egale% prin urmare vectorul diferenţă de formaf V∆
devine
semnal de eroare pentru căutarea unei alte durate de traiect care să ducă la
egalitateac r V V=
" &ăutarea unei noi durate de traiect se face foarte rapid% cuviteza de circulaţie a electronilor prin circuitele electrice" Orientarea generală
apro$imativă! a vectorului eroaref V∆
este în *urul vecinătatea! vectorului f V
%
pe care trebuie orientată ţeava <I0" #rin urmare% dacă disparef V∆
ţeava este
orientată pe direcţia
f V
"+e observă cu uşurinţă următoarele circumstanţe'.! 0paratul de calcul determină UTOO şi UTOV independent de
<I0% fiind un sistem automat cu intrare şi ciclare internă%funcţionând în sensul anulării erorii9
-! UTOO şi UTOV reprezintă orientarea avută de vectorulf V∆
înainte ca acesta să se anuleze"
(. Co"e#ţia )ilei
Rezultatul pregătirii preliminare a tragerii este aşa numita corecţie a zilei%adică suma algebrică a tuturor corecţiilor balistice şi meteorologice în bătaie ce
pot fi cunoscute înainte de apariţia ţintei" 3n calculul corecţiei zilei nu pot intracorecţiile care depind de orientarea planului tragerii% întrucât pe mare nu se
poate cunoaşte aprioric direcţia la ţintă"&orecţia zilei se notează cu ∇z şi se e$primă în cabluri de artilerie cu o
precizie de .L/ cba sau în hectometri cu o precizie de .L2 hm în funcţie de cum
este gradat înălţătorul% în cabluri de artilerie sau în hectometri"
&orecţia zilei intră în calculul înălţătorului în perioada pregătirii finale atragerii de artilerie la tragerile prin ochire directă împotriva ţintelor navale%fluviale sau terestre pe date comandate numai dacă e$istă un mi*loc tehnic demăsurare a distanţei la ţintă" )acă din lipsa mi*locului tehnic distanţa la ţintă
este apreciată din vedere nu se recomandă calculul corecţiei zilei% întrucâteroarea în aprecierea distanţei este de acelaşi ordin de mărime cu corecţia zilei"3ntr,o asemenea situaţie se va pune accentul pe deschiderea imediată a focului şicorectarea tragerii% decât pe o precizie sporită cu un consum mai mic de muniţie"
7a campanie sau în cazul menţinerii navei într,o stare de pregătire deluptă ridicată se recomandă să fie calculată la fiecare două ore şi ori de câte orise schimbă starea vremii% pentru distanţe luate din : în : cabluri de artilerie saudin .8 în .8 cabluri de artilerie sau din .8 în .8 hectometri sau din -8 în -8hectometri% până la bătaia ma$imă a calibrului cu care se trage"
)acă s,a întocmit tabelul cu valorile meteo apro$imative de e$emplutabelul ?"?".@ sau tabelul ?"?"./! variaţia densităţii aerului se scoate din acesttabel% în funcţie de distanţă% dacă nu s,a întocmit tabelul cu valorile meteoapro$imative variaţia densităţii aerului la sol la nivelul navei! se modifică cucoeficientul scos din tabelul ?"?".- sau din 0ne$a : în funcţie de săgeatatraiectoriei"
#entru calculul corecţiei zilei se recomandă completarea unei fişe dupămodelul din 0ne$a @ şi reprezentarea grafică a ei în funcţie de distanţă% în scopulaflării rapide a valorii necesare" Mraficul corecţiei zilei se poate efectua şi pecalculatoare #& prin intermediul programului G$cel 0ne$a @!% care dispune de
toate facilităţile necesare acestui scop"+e remarcă faptul că fişa se completează pentru distanţele * C de calcul
alese% iar graficul se întocmeşte întotdeauna pentru distanţa * " reală de tragere%adică se aplică operaţia * " + * C ∇
Z.Kodul de utilizare a graficului corecţiei zilei constă în scoaterea din dreptul
distanţei reale de tragere a valorii corecţiei zilei cu precizia menţionată anterior"0ne$a @ conţine un model de fişă de calcul% un e$emplu de calcul şi de
întocmire a graficului şi un grafic al corecţiei zilei realizat cu programul G$cel"
,.De!e"i'a"ea elee'!elo" i'iţiale -e !"age"e
+copul activităţii conducătorului focului pe toată perioada pregătiriitragerii este de a deschide cât mai repede şi precis focul" )in prezentareaseparată a corecţiilor de tragere% făcută anterior% s,a evidenţiat faptul că se potfolosi în calculele de efectuat de către conducătorul focului o serie de tabeleîntocmite din timp% numite Table de tragere la mare TTK!" Gvident că TTKoferă toate datele necesare gata calculate% fără a mai fi necesară consultarea
Tablelor principale de tragere şi efectuarea unor calcule complicate" 3n vederea
uşurării urmăririi întocmai a procedurii de calcul se folosesc fişe speciale% caresunt uşor de parcurs de către utilizatori"
3n prezentul manual sunt date două tipuri de fişe de calcul' pentru variantacă se cunoaşte timpul de pregătire ;işa de calcul pentru determinarea
elementelor iniţiale de tragere , varianta . , 0ne$a /! şi pentru varianta că sedispune de un mi*loc tehnic de măsurare a distanţelor ;işa de calcul pentrudeterminarea elementelor iniţiale de tragere , varianta - , 0ne$a A!" 0ceste fişede calcul sunt astfel întocmite ca timpul necesar pentru completarea lor să fie câtmai mic posibil9 de aceea valorile se vor înscrie o singură dată"
#entru e$ecutarea tragerii împotriva ţintei navale pe date comandateconducătorul focului trebuie să dispună de următoarele documente pentruinstalaţia navală de artilerie cu care va trage'
− ;işa cu valorile meteo apro$imative ale instalaţiei de artilerie în
termenul de valabilitate!9− Mraficul corecţiei zilei în termenul de valabilitate!9− Tablele de tragere la mare9− ;işa de calcul pentru determinarea elementelor iniţiale de tragere"
Aplicaţia 6.6.9
Enunţ: )n $iua de 1* a lunii curente din an nava trăgătoare proprie este înmisiune de supraveg(ere prin patrulare a unui raion de interdicţie. +a ora "8.!"
sau stabilit la bordul navei purtătoare de -/ 02* următoarele date
presiunea atmosferică 3a 4 52 mm col 6g7 temperatura aerului a 4 2* ° : 9 vite$a vântului real ;< 4 5,= m>s7 relevmentul vântului real ?< 4 "° 7 temperatura încărcăturii î 4 2"° :7 vite$a iniţială a lotului ;olot 4 9*5 m>s7 lovituri trase cu ţeava din stânga !2" buc7 lovituri trase cu ţeava din dreapta != buc7 muniţie cu încărcătură completă7 proiectile e@plo$ive AS>BF*27 semne de greutate pe proiectile .
+a ora "9.5 o ambarcaţiune nu se supune somaţiei radio %i se decideoprirea ei prin somarea cu foc pe direcţia de deplasare. +a ora "9.==conducătorul focului prime%te comanda Csupra ambarcaţiunii, Dabord !=° ,
#istanţă =2 cbn, ;ite$ă 2" /d, )n faţă 1" cabluri, o Serie scurtă, Foc de voieE.:onducătorul focului dispune de Fi%a cu valorile meteo apro@imative ale
instalaţiei de artilerie &în termenul de valabilitate', raficul corecţiei $ilei &întermenul de valabilitate', ablele de tragere la mare > 02* > cba %i Fi%a
de calcul pentru determinarea elementelor iniţiale de tragere &varianta 1'. )n
plus, conducătorul focului cunoa%te următoarele date Gţ 4 2=° d, ;p 4 22 /d, Gp 4 !=° , tpreg 4 *= sec, tm 4 1= sec, ts 4 = sec, ?aţ 4 12"° . Se cere: Să se determine elementele iniţiale de tragere cu care se va desc(ide focul.
Rezolvare: #upă ora "8.!", pe ba$a datelor enunţate, se completea$ă Fi%a cuvalorile meteo apro@imative ale instalaţiei de artilerie 02*, conform
procedurii menţionate. #in datele meteo măsurate la bordul navei re$ultă ovaloare ∆ρ s> ± ! H, iar ;<> 2 m>s. 3rin urmare este necesar să se întocmeascăbuletinul meteo apro@imativ.
#upă cum sa pre$entat anterior, pentru tragerile de artilerie e@ecutate lamare este mai comod să se complete$e Fi%a cu valorile meteo apro@imative, înca$ul dat pentru -/ 02*. B fi%ă completată este dată în continuare.
F-I :J ;+B?-+A AAB 3?BK--;A 3A/?J -/ 02*
)ata' 16. 05.200ora 0! min 0
3a 4 52 mm col 6g7 ne@a =∆ρ s 4 f&3a,a' 4 − 5,Ha 4 2* ° : 9
2. ∆î 4 î − 1=° : 4 2"− 1= 4 =° :7!. ∆;oî 4 ",1⋅&î − 1=° :' 4 ",1⋅&2"− 1=' 4 ",1⋅&=' 4 ",= H75. / 4 &!2" !='>2 4 !5,= ≅ !58 lovituri & valoare medie pentru -/cu două ţevi de artilerie care au număr diferit de lovituri trase'7=. ∆;ou$ 4 − ",""1⋅ / 4 − ",""1⋅ !58 4 − ",!= H7*. ∆ρ s 4 f&3a, a' 4 f&52,2*' %i din ne@a = se află ∆ρ s 4 − 5, H7. din fi%a cu valorile meteo apro@imative pentru 02* se reţinvariaţiile medii ale densităţii aerului în funcţie de distanţa de tragere7
8. ∆; " Σ 4 ∆;ou$ ; olot ∆;oî 4 − ",!= L 1,* ",= ≅ − 1,= H7 #atele stabilite până aici permit efectuarea calculului corecţiei $ilei. /utrebuie uitat că variaţia medie a densităţii aerului nu este aceea%i la toatedistanţele de tragere.
#in datele plicaţiei *.*.9 se vede că descoperirea ţintei %i comanda dedesc(idere a focului &ora "9.==' este la un interval de timp de la măsurareadatelor meteo &ora "8.!"' sub 2 ore. 3rin urmare datele din Fi%a cu valorilemeteo apro@imative %i raficul corecţiei $ilei sunt recente %i nu sau învec(it &nu
a e@pirat termenul lor de valabilitate de 2 ore'. 3rimind comanda Csupra ambarcaţiunii, Dabord !=° , #istanţă =2 cba,;ite$ă 2" /d, )n faţă 1" cabluri, o Serie scurtă, Foc de voieE la ora "9.==conducătorul focului trece la completarea Fi%ei de calcul pentru determinareaelementelor iniţiale de tragere varianta 1 &al cărei model este pre$entat în
ne@a 8' folosind ablele de tragere la mare pentru -/ 02* &ne@a 1'.:u Fi%a cu valorile meteo apro@imative ale instalaţiei de artilerie &în
termenul de valabilitate', raficul corecţiei $ilei &în termenul de valabilitate' %iablele de tragere la mare în faţă conducătorul focului completea$ă Fi%a de
calcul pentru determinarea elementelor iniţiale de tragere, astfel1. :ompletea$ă datele pe care le cunoa%te în Fi%a de calcul− la #ate preliminare completea$ă pe ori$ontală tpreg 4 *= sec7 tm 4 1=
sec7 ts 4 = sec %i pe verticală #ata &$iua, luna, anul', ora %i minutul &1=."=."!7 "9.=='7 tipul ţintei navale &ambarcaţiune'7 prin vectori L direcţiile de mi%care ale ţintei %i navei proprii7 situaţia că se trage în
faţa ţintei la 1= cabluri &cum se vede în fi%a de mai Nos'7− distanţa iniţială la ţintă Ki de =2 cbn o trece în dreapta la ;alori
tabelate %i o transformă în cba cu 1 din , iar valoarea
transformată o trece la Alemente iniţiale de tragere 72. rece la 5 din unde, cu ;ţ %i Gţ, află ;#ţ %i #+ţ, iar apoi, cu ;p %iGp, află ;#p %i #+p. )ntrucât, vite$a ţintei navale a fost indicată încomandă nu se ia vite$a de 18 /d, adică multiplu de ! în minus faţă de 2"
/d , %i deci pentru ;ţ 4 2" /d %i Gţ 4 !=° se află ;#ţ dacă se intră de susîn 5 %i #+ţ dacă se intră de Nos în 5.
;#ţ în cba>min se află între valorile pre$entate Nos, prin interpolareliniară. :u un antrenament adecvat interpolarea se poate face din oc(i.Semnul valorii ;#ţ este minus deoarece &Gţ 4 !=° ' < 9"° %i distanţa între
nave se mic%orea$ă. 3rin urmare ;#ţ 4 2 *>8 cba>min. &;aloarea e@actăa ;#ţ este 2 *>8 cba>min'.;ţ,/d B8° !=° 28°./ - :L/ 2 5>8 - BL/2" ! 2 6! 2 =>8-. B .L/ ! - ?L/
#+ţ în cba>min se află între valorile pre$entate mai Nos, prininterpolare liniară. :u un antrenament adecvat interpolarea se poate facedin oc(i. Semnul valorii #+ţ este minus deoarece ţinta arată bordul
babord &linia de vi$are se deplasea$ă spre stânga'. 3rin urmare #+ţ 4 1>8 cba>min. &;aloarea e@actă a #+ţ este 1 >8 cba>min'.
;#p în cba>min se află între valorile pre$entate Nos, prininterpolare liniară. :u un antrenament adecvat interpolarea se poate facedin oc(i. Semnul valorii ;#p este minus deoarece &Gţ 4 2=° ' < 9"° %idistanţa între nave se mic%orea$ă. 3rin urmare ;#p 4 ! !>8 cba>min.&;aloarea e@actă a ;#p este ! !>8 cba>min'.
;ţ,/d -8° 2=° B8°-. B BL/ ! 2>8 B .L/22 ! 5>8 ! ! 2>8-2 B ?L/ ! =>8 B 2L/
#+p în cba>min se află între valorile pre$entate mai Nos, prininterpolare liniară. :u un antrenament adecvat interpolarea se poate facedin oc(i. Semnul valorii #+p este plus deoarece nava proprie trage înbordul tribord &linia de vi$are se deplasea$ă spre dreapta'. 3rin urmare
#+p 4 1 5>8 cba>min. &;aloarea e@actă a #+p este 1 =>8 cba>min'.
-. . ?L/ 1 5>8 . -L/22 1 *>8 1 )! 1 2>8
-2 - 1 =>8 . BL/;ţ,/dG
B8° 2=° -8°
;alorile ;#ţ, #+ţ, ;#p %i #+ţ cu semnele lor se trec în Fi%ă înlocurile re$ervate.
!. :alculea$ă ;#ot prin însumarea algebrică a valorilor ;#ţ %i ;#p %itrece la * din unde, cu ;#ot %i t preg , află valoarea ;#ot ⋅ t preg cu
semnul algebric al ;#ot . )n ca$ul de faţă ;#ot 4 * 1>8 cba>min, iar produsul ;#ot ⋅ t preg în cba se află între valorile pre$entate mai Nos, prininterpolare liniară. :u un antrenament adecvat interpolarea se poate facedin oc(i. Semnul valorii ;#ot ⋅ t preg este minus deoarece ;#ot are
semnul minus. 3rin urmare ;#ot ⋅ t preg 4 * =>8 cba. &;aloarea e@actă a;#ot ⋅ t preg este * =>8 cba'.
;#, cba>min, sec ? * 1>8 ? 2L/
*= ? 2L/ 6 5! @
;aloarea aflată ;#ot ⋅ t preg 4 * =>8 cba se trece în coloana dindreapta la Alemente iniţiale de tragere sub Ki cu care se însumea$ă
algebric %i se află o primă valoare de distanţă viitoare Kv1 4 5* cba.5. rece la = din unde, cu Kv1, află durata de traiect CtE în secunde.
)n ca$ul dat, pentru Kv1 4 5* cba se află t 4 18 sec. &;aloarea e@actă alui t este 18,1 secunde'. vând toate valorile de timp efectuea$ă calculul
4 t tm ts 4 18 1= = 4 !8 sec.=. rece la * din unde, cu ;#ţ %i t, află valoarea ;#ţ ⋅ t cu semnul algebric al ;#ţ. )n ca$ul de faţă ;#ţ 4 2 *>8 cba>min, iar t 4 18 sec, iar
produsul ;#ţ ⋅ t în cba se află între valorile pre$entate mai Nos, prininterpolare liniară. :u un antrenament adecvat interpolarea se poate facedin oc(i. Semnul valorii ;#ţ ⋅ t este minus deoarece ;#ţ are semnul minus. 3rin urmare ;#ţ ⋅ t 4 *>8 cba. &;aloarea e@actă a ;#ţ ⋅ t este *>8 cba'.
ot la * din , cu ;#ot %i , află valoarea ;#int 4 ;#ot ⋅,cu semnul algebric al ;#ot, pe care o trece în coloana alăturată. )nca$ul de faţă ;#ot 4 * 1>8 cba>min, iar 4 !8 sec %i produsul ;#ot ⋅ în cba se află între valorile pre$entate mai Nos, prin interpolare liniară.
:u un antrenament adecvat interpolarea se poate face din oc(i. Semnul valorii ;#ot ⋅ este minus deoarece ;#ot are semnul minus. 3rin urmare;#ot ⋅ 4 ! >8 cba. &;aloarea e@actă a ;#ot ⋅ este ! >8 cba'.
;#, cba>min, sec ? * 1>8 ? 2L/
B: B 2L/ ! 5>8 B ?L/!8 ! *>8 *! 5 1>828 2 5 1>8 2 BL/
*. rece la determinarea ung(iului vântului α O , componentelor de vânt %i semnelor corecţiilor de vânt. 3entru aceasta folose%te distanţa viitoareintermediară Kv2 4 5= cba &valoare rotunNită a distanţei Kv2 4 5= 2>8cba', ca parametru de intrare în Fi%a cu valorile meteo apro@imative
pentru -/ 02*, unde află ?< 4 8"° %i ;< 4 8,5 m>s &valorilevântului balistic, dedus din valorile vântului real atmosferic la nivelul navei'. ;ite$a vântului balistic ;< 4 8,5 m>s se completea$ă în Fi%a decalcul, iar ?< 4 8"° se trece pe cercul marcat în grade &din stânga Fi%eide calcul' ca vector orientat pe ra$ă cu vârful spre centrul cercului
&vântul intră în compas'. 3e acela%i cerc se trece relevmentul adevărat la ţintă ?aţ 4 12"° , care marc(ea$ă planul tragerii, prin vectorul dus ca
diametru la cerc cu vârful pe 12"° . ;ectorii menţionaţi se trasea$ăorientativ folosinduse gradaţiile de pe cerc &care sunt din !"° în !"° '
fără instrumente de măsurare a ung(iurilor. :u un antrenament adecvat eroarea în trasarea vectorilor nu depă%e%te =° . :unoscânduse că ung(iul
vântului este cel mai mic ung(i de pe desen %i că valoarea ma@imă poate fi de 9"° , atunci, în ca$ul dat, se observă că α O este ung(iul aflat cadiferenţa între valorile 12"° %i 8"° , adică α O 4 12"° 8"° 4 5"° &cum sevede %i în desenul de mai Nos'.
Brientarea componentele de vânt O@ %i O$ se află grafic pe desen. Se observă că O@ &componenta longitudinală' are orientare inversă
direcţiei de tragere. 3rin urmare, componenta O@ se opune mi%cării proiectilului %i va mic%ora bătaia, pentru a înlătura acest efect trebuieintrodusă o corecţie în bătaie de semn contrar, adică o corecţie în bătaie cu
semnul CE. Se trece semnul CE la componenta longitudinală de vânt O@, deci O@ va semnifica faptul că pentru corecţia în bătaie datoratăcomponentei longitudinale de vânt O@ se va lua semnul plus. ceasta estedoar o convenţie de scriere pentru a nu se gre%i semnul corecţiei.
Se observă că O$ &componenta transversală' are orientare spredreapta faţă de direcţia de tragere. 3rin urmare, componenta O$ va abate
proiectilul spre dreapta, pentru a înlătura acest efect trebuie introdusă o
corecţie în direcţie de semn contrar, adică o corecţie în direcţie cu semnul C− E, deoarece traiectoria proiectilului trebuie dusă mai la stânga. Se trece
semnul C− E la componenta transversală de vânt O$, deci − O$ va semnifica faptul că pentru corecţia în direcţie datorată componenteitransversale de vânt O$ se va lua semnul minus. +a fel ca mai sus aceastaeste doar o convenţie de scriere pentru a nu se gre%i semnul corecţiei.
rece la din unde, cu valorile α O 4 5"° %i ; O 4 8,5 m>s,află valorile componentelor de vânt O@ %i O$ între valorile pre$entatemai Nos, prin interpolare liniară. :u un antrenament adecvat interpolarea
se poate face din oc(i. )n ca$ul de faţă O@ 4 *,= m>s %i O$ 4 − =,= m>s
&semnele algebrice provin de la convenţia de scriere menţionatăanterior'. /u trebuie uitat că în din în fiecare casetă valorilenumerice ale componentelor de vânt sunt dispuse după sc(ema O@ > O$.
; O , m>s
α O
/ 8,5 .8
28° ?%. :%.
6#5 5#5
@%@ ?%2
rece componentele de vânt O@ 4 *,= m>s %i O$ 4 − =,= m>s înlocurile preci$ate în Fi%a de calcul. &;alorile e@acte ale componentelor devânt sunt O@ 4 *,5 m>s %i O$ 4 − =,5 m>s'.
. :onsultă raficul corecţiei $ilei de unde scoate pentru distanţa reală detragere Kv2 4 Kr 4 5= cba valoarea corecţia $ilei ∇ $ 4 2>8 cba %i otrece în Fi%a de calcul.
8. rece la 8 din unde determină corecţia în bătaie pentru componentalongitudinală a vântului∇ K<@ în cba având ca argumente valorile Kv2 4 5=cba %i O@ 4 *,= m>s. :um se observă %i în e@trasul de tabel de mai Nos∇ K<@ 4 !>8 cba. Semnul CE provine de la semnul pus prin convenţie lacomponenta longitudinală de vânt O@. &;aloarea e@actă a ∇ K<@ este !>8cba'. :ompletea$ă valoarea∇ K<@ 4 !>8 cba în Fi%a de calcul.
K, cbaO@, m>s 2:
? BL/*,= !
/ 2L/9. Face suma algebrică a valorilor Kv2 4 5= 2>8 cba, ∇ $ 4 2>8 cba %i
∇ K<@ 4 !>8 cba %i află valoarea înălţătorului e@primată în cabluri deartilerie, notată cu - 1 L înălţătorul unu sau primul înălţător, cu care se vadesc(ide focul. )n ca$ul dat - 1 4 5= !>8 cba.
1". rece la 9 din unde, cu #+ţ %i Kv2, află valoarea ## ± β ţ γ înmiimi distanţă cu semnul algebric dat în 9. )n ca$ul de faţă pentru
valoarea ;#ţ 4 1 >8 cba>min %i ţinta trece stânga &#+ţ este negativ sau ţinta arată bordul babord', iar Kv2 4 5= cba se află valoarea căutată ## ± β ţ γ între valorile pre$entate mai Nos, prin interpolare liniară.:u un antrenament adecvat interpolarea se poate face din oc(i. Semnul valorii ## ± β ţ γ este minus deoarece a%a este trecut în 9. 3rinurmare ## ± β ţ γ 4 1=,9 md. &;aloarea e@actă a ## ± β ţ γ este
L 1*, md'. :ompletea$ă valoarea ## ± β ţ γ 4 1=,9 md în Fi%a decalcul.
11. rece la 1" din unde, cu #+p %i Kv2, află valoarea ∇ #β p în miimidistanţă cu semnul algebric dat de #+p. )n ca$ul de faţă pentru valorile
#+p 4 1 5>8 cba>min %i Kv2 4 5= cba se află valoarea căutată ∇ #β p 4 5,= md. Semnul valorii ∇ #β p este plus deoarece acela%i semn arevaloarea #+p. &;aloarea e@actă a ∇ #β p este 5, md'. :ompletea$ăvaloarea ∇ #β p 4 5,= md în Fi%a de calcul.
12. rece la 11 din unde determină corecţia în direcţie pentrucomponenta transversală a vântului∇ #<$ în md având ca argumentevalorile Kv2 4 5= cba %i O$ 4 − =,= m>s. :um se observă %i în e@trasul detabel de mai Nos ∇ #<$ 4 *," md. Semnul C− E provine de la semnul pus
prin convenţie la componenta transversală de vânt O$. &;aloarea e@actă
a ∇ #<$ este L =,9 md'. :ompletea$ă valoarea∇ #<$ 4 *," md în Fi%ade calcul.
K, cbaO$, m>s 2:
2 2%2=,= 6#0
? ?%:
1!. Face suma algebrică a valorilor ## ± β ţ γ 4 − 1=,9 md, ∇ #β p 4
5,= md %i ∇ #<$ 4 − *," md %i află valoarea derivei e@primată în miimidistanţă, notată cu #. )n ca$ul dat # 4 − 1,5 md, dar întotdeauna serotunNe%te la unitate &miime întreagă', deci # 4 − 1 md. &;aloareae@actă a derivei # este L 18 md'.
15.#eoarece conducătorul focului a primit în comandă atenţionarea CP)n faţă1" cabluri, o Serie scurtă, Foc de voieE, va aplica o derivă suplimentară
spre stânga &cu semnul minus pentru că #+ţ are semnul minus sau pentru că ţinta arată bordul babord sau pentru că ţinta se deplasea$ă spre stânga'aflată cu formula miimilor β QmdR 4 9==⋅ F QcbaR >Kv2QcbaR. )n această formulă
frontul în cba se află înmulţind spaţiul de 1" cba cu racursul &valoarea funcţiei trigonometrice sin !=° ≅ sin !"° 4 1>2', deci F 4 1"⋅1>2 4 = cba, prin urmare β QmdR 4 9==⋅=>5= 4 − 1"* md.
1=.Alementele iniţiale de tragere care se înregistrea$ă la aparatul de oc(ire 3?-S de la -/ 02* vor fi
:a termen de comparaţie pentru valorile calculate manual, valorile aflate
cu un program speciali$at în asemenea calcule sunt - 1 4 5= !>8 cba, ;#int 4 ! >8 cba %i # 4 18 md. Se observă că practic nu e@istă diferenţe între ele dacă
se lucrea$ă corect %i se respectă regulile de semne. 3e parcursul aplicaţiei sau pre$entat %i valorile e@acte, tocmai pentru a observa diferenţele. 3ractic seconsideră că elementele iniţiale de tragere au fost calculate cu preci$iacorespun$ătoare dacă înălţătorul nu diferă cu mai mult de ± 2>8 cba %i deriva
cu mai mult de ± 1 md faţă de valoarea e@actă &de control'.<IA DE CALCUL
PENTRU DETERMINAREA ELEMENTELOR INIŢIALE DE TRA;ERE
?a"ia'!a 1
)ate preliminare t preg 1 *= s tm1 1= s ts1 = sGlemente iniţiale de tragere)ata 1=."=.2""!
ora "9 min ==Pinta navală'
mbarcaţiuneŢ
+
2" /d7 !=° Dd
* i →
22 /d7 2=° d +
N
Valori tabelateT,.
→ =i 1
=2
cbn ⇒ = i 1 =2 =>8 cbaT,2 V) Tot ⋅ t preg 1 − * =>8 cba• )7 ţ V V) t 1 2 *>8 cbaLmin = V . 1 5* cba• )7 p 5 V) p 1 ! !>8 cbaLmin V) ţ ⋅ t 1 − *>8 cbaT,? ← V) Tot 1 * 1>8 cbaLmin = V - 1 5= 2>8 cbaT,: = V. t 1 18 sec ∇ > 1 − -L/ cba
)upă cum se observă ;işa de calcul este organizată pentru un lucru rapid
cu trimiteri de forma săgeţilor la locurile de completare a valorilor"0plicaţia ?"?"A a evidenţiat toţi paşii de urmat în completarea ;işei de
calcul" &onducătorii focului trebuie antrenaţi sistematic pentru a se asigura oviteză mare de lucru şi o precizie corespunzătoare în calcule" <mportant este cainterpolările liniare să se facă din ochi şi să nu se greşească la semnelecorecţiilor" 0lgoritmul de completare a ;işei de calcul pentru determinareaelementelor iniţiale de tragere în varianta - diferă de varianta . prin înlocuireatimpului de pregătire tpreg cu diferenţa dintre distanţa finală la ţintă% măsuratăcu un mi*loc tehnic corespunzător după calculul derivei% şi distanţa iniţială laţintă% cu care se începe completarea fişei" 0ceastă diferenţă de distanţe esteechivalentă timpului tpreg % de efectuare a calculelor pentru determinareaelementelor iniţiale de tragere"
Aplicaţia 6.6.10 Enunţ: #atele enunţului sunt acelea%i ca la plicaţia *.*.9.
:onducătorul focului dispune de Fi%a cu valorile meteo apro@imative aleinstalaţiei de artilerie &în termenul de valabilitate', raficul corecţiei $ilei &întermenul de valabilitate', ablele de tragere la mare > 02* > cba %i Fi%ade calcul pentru determinarea elementelor iniţiale de tragere &varianta 2'. )n
/d, Gp 4 !=° , Kf 4 5= cbn, tm 4 1= sec, ts 4 = sec, ?aţ 4 12"° . Se cere: Să se determine elementele iniţiale de tragere cu care se va desc(ide focul. Rezolvare: :alculele se efectuea$ă în acela%i mod ca la plicaţia *.*.9, dar cudeosebirea că atunci când se aNunge în coloana din dreapta Alemente iniţiale detragere la calculul diferenţei Kf L Ki se va trece mai departe la calculul derivei
%i după aceea se va cere valoarea Kf la miNlocul te(nic de măsurare a distanţei %i în final se determină valoarea înălţătorului.
:a termen de comparaţie pentru valorile calculate manual în Fi%a de
calul pentru determinarea elementelor iniţiale de tragere în varianta 2, valorileaflate cu un program speciali$at în asemenea calcule sunt - 1 4 55 >8 cba,;#int 4 5 !>8 cba %i # 4 21 md. Se observă că practic nu e@istă diferenţeîntre ele dacă se lucrea$ă corect %i se respectă regulile de semne, elementeleiniţiale de tragere au fost calculate cu preci$ia corespun$ătoare deoareceînălţătorul nu diferă cu mai mult de ± 2>8 cba %i deriva cu mai mult de ± 1 md
faţă de valoarea e@actă &de control'. #eoarece sau folosit aproape acelea%i date iniţiale de calcul comparaţia
se poate face %i între re$ultatele obţinute în fiecare variantă. Avident că prin
această comparaţie se identifică faptul că e@istă diferenţe mai mari decât cele
Orice conducător al focului trebuie să stăpânească bine oricare dintehnicile de calcul prezentate în scopul determinării elementelor iniţiale detragere în timpul cel mai scurt cu precizia cerută pentru a putea deschide foculoportun şi eficace"
![· 2019-03-28 · Alexy, Robert pela editora Forense, Teoria da argumentação jurídica. a teoria da argumentaçäo racional como teoria da fundamentação — [2. Reimpr.] —](https://static.dokumenty.site/doc/80x56/5eb92f49a9b7e20aea3a5e10/2019-03-28-alexy-robert-pela-editora-forense-teoria-da-argumentao-jurdica.jpg)
