Informatii colectie: 1. CS În sindromulbronşitic (inflamaţia acută a mucoasei bronhiilor) caracterul sunetul ui percutor este: a) submat b) timpanic c) de cutie d) clar pulmonare) mat 2. CS Cauza apariţiei suflului tubar patologic: a) acumularea lichidului între foiţele pleurale b) cavitate mare în plămîncare comunică cu bronh c) acumularea aerului în cavitatea pleurală d) inflamaţia pleurei e) hiperaeraţia plămînilor3. CS În sindrom ul obstrucţiei bronhiilor se ascultă: a) raluri uscate sibilante şi ronflante b) raluri umede buloase medie sonore c) raluri umede buloase mari d) frotaţiile pleurale e) raluri umede buloase mici sonore 4. CS În sindromul condensării pulmonare(deasupra focarului mare de infiltraţie inflamatoaresituat superficial) bronhofonia este: a) intensificată b) nu se transmite c) atenuată d) foarte atenuată e) nu se schimbă 5. CS În sindromul cavitar (deasupra cavităţii mari în plămîn care comunică cu bronh) bronhofonia este: a) atenuată b) nu se transmite c) nu e schimbată d) se intensifică e) se atenuează considersabil 6. CS În sindromul revărsatului pleural în cantităţi mari (hidrotora!) sau pneumotora!ului bronhofonia este: a) atenuată b) nu se transmite c) nu se schimbă d) intensificată e) intensificată e!agerat 7. CS În sindromul hidro"pneumotora!ului sunet percutor va fi: a) timpanic b) mat c) submat cu nuanţă timpanică d) mat # timpanic e) de cutie 8. CS În sindromul hidro"pneumotora!ului sunet percutor va fi: a)pulmonar clar
1. CS În sindromul bronşitic (inflamaţia acută a mucoasei bronhiilor) caracterul sunetului percutoreste:
a) submatb) timpanicc) de cutied) clar pulmonar e) mat 2. CS Cauza apariţiei suflului tubar patologic:a) acumularea lichidului între foiţele pleuraleb) cavitate mare în plămîn care comunică cu bronhc) acumularea aerului în cavitatea pleuralăd) inflamaţia pleureie) hiperaeraţia plămînilor 3. CS În sindromul obstrucţiei bronhiilor se ascultă:a) raluri uscate sibilante şi ronflanteb) raluri umede buloase medie sonorec) raluri umede buloase marid) frotaţiile pleuralee) raluri umede buloase mici sonore 4. CS În sindromul condensării pulmonare (deasupra focarului mare de infiltraţie inflamatoaresituat superficial) bronhofonia este:a) intensificatăb) nu se transmitec) atenuatăd) foarte atenuatăe) nu se schimbă 5. CS În sindromul cavitar (deasupra cavităţii mari în plămîn care comunică cu bronh) bronhofoniaeste:a) atenuatăb) nu se transmitec) nu e schimbatăd) se intensificăe) se atenuează considersabil 6. CS În sindromul revărsatului pleural în cantităţi mari (hidrotora!) sau pneumotora!ului bronhofonia este:a) atenuatăb) nu se transmitec) nu se schimbăd) intensificatăe) intensificată e!agerat 7. CS În sindromul hidro"pneumotora!ului sunet percutor va fi:a) timpanicb) matc) submat cu nuanţă timpanicăd) mat # timpanice) de cutie 8. CS În sindromul hidro"pneumotora!ului sunet percutor va fi:a) pulmonar clar
b) matc) submat cu nuanţă timpanicăd) mat # timpanice) de cutie 9. CS Ce sunet percutor va fi în hidro"pneumotora!$a) mat cu nuanţă timpanică
b) matc) submat cu nuanţă timpanicăd) mat # timpanice) de cutie 10. CS În ce sindrom clinic limita inferioară a plăm%nului drept se deplasează în sus$a) cavitate în lobul inferior dreptb) bronşitac) emfizem lobului inferior al plăm%nului dreptd) induraţia inflamatoare a lobului superior din dreaptae) obturaţia complectă a bronhului lobului inferior din dreapta 11. CS În sindromul cavitar cauza apariţiei ralurilor umede sonore este:a) prezenţa sputei v%scaose în bronhiib) prezenţa sputei lichide într"o cavitate mare superficială care comunică cu un bronhc) bronhospasmd) prezenţa sputei lichide în bronhiile micie) hiperauraţia pulmonară 12. CS În sindromul condensării pulmonare cauza apariţiei ralurilor umede sonore este:a) prezenţa sputei v%scaose în bronhiib) prezenţa induraţiei ţesutului albeolar în &urul bronhiilor afectaţic) bronhospasmd) prezenţa sputei lichide în bronhiile micie) laringospasm 13. CS Ce sindrom clinic se determină mai sus de linia 'amuazeau în caz de prezenţa e!udatului încavitatea pleurală$a) pneumotora!b) atelectazie prin obturaţiec) atelectazie prin compresied) induraţie inflamatoare a ţesutului pulmonar e) obstrucţia bronhiilor 14. CS În timpul accesului de astm bronşic mobilitatea limitelor inferioare:a) nu se schimbăb) mobilitatea lipseştec) se micşoreazăd) se măreşte la inspir e) se măreşte la e!pir 15. CS În sindromul pneumotora!ul închis zgomotele respiratorii supraadăugate sunt:a) sunetul picăturii c%zîndeb) frotaţiile pleuralec) raluri crepitante(crepitaţia)d) lipsesce) succusiunea ippocratică 16. CS În ce maladie se determină în spută spirale Curschmann şi cristale Charcot"e*den$a) bronşită acută
b) bronşită cronicăc) astm bronşicd) peumonie în focar e) pneumonie franc"lobară 17. CS Curba termică în pneumonia franc"lobară este:a) neregulată
b) intermitentăc) subfebrilăd) recurentăe) de tip continuu (în platou) 18. CS a inspecţia cutiei toracice în sindromul condensării pulmonare (pneumonia cruposă) seobservă:a) mărirea în volum a hemitoracelui afectatb) micşorarea în volum a hemitoracelui afectatc) retracţia spaţiilor intercostale din partea afectatăd) reţinenrea în respiraţie a hemitoracelui afectate) intensificarea ampliaţiilor respiratorii la hemitoracelui afectat 19. CS Cum se schimbă caracterul zgomotelor respiratori principale în perioada de aflux a pneumoniei crupoase$a) murmur vezicular b) respiraţia mi!tăc) murmur vezicular diminuatd) respiraţia asprăe) suflul bronşic 20. CS Cum se schimbă caracterul zgomotelor reapiratori principale în perioada de stare a pneumoniei crupoase$a) murmur vezicular b) respiraţia mi!tăc) murmur vezicular diminuatd) respiraţia asprăe) suflul bronşic 21. CS Cum se schimbă caracterul zgomotelor reapiratori principale în perioada de resorbţie a pneumoniei crupoase$a) murmur vezicular b) respiraţia mi!tăc) murmur vezicular diminuatd) respiraţia asprăe) suflul bronşic 22. CS Ce tip de curbă termică este caracteristic pentru pneumonia în focar$a) ondulatăb) în platou (continuă)c) hecticăd) hiperpireticăe) neregulată 23. CS În timpul accesului de astm bronşic cutie toracică are forma:a) nu se schimbăb) paraliticăc) forma de butoid) scafoidă
e) infundibuliformă 24. CS În stadiul de stare al pneumoniei crupoase tusea este:a) uscatăb) umedă cu sputa mucoasac) umedă cu sputa purulentăd) umedă cu e!pectoraţia unei cantităţi mari de spută purilentă +cu gura plină+
e) umedă cu sputa +ruginie+ lipicioasă 25. CS Ce schimbări ale hemogramei sunt caracteristice pentru pneumonia franc"lobară$a) leucopenieb) leucocitoza neutrofilă marcatăc) eritrocitozad) eozinofiliee) monocitoză 26. CS Semnele ,C- caracteristice pentru aritmia sinusală sînt:a) lungirea intervalului ."/b) lungirea undei .c) lungirea comple!ului /0Sd) intervalul 0"0 diferite) lungirea intervalului /"1 27. CS Semnele ,C- caracteristice pentru e!trasistolie:a) apariţia contracţiilor prematureb) creşterea duratei intervalului ."/c) creşterea frecvenţei contracţiilor cardiaced) micşorarea intervalului 0"0 e) prezenţa perioadelor 2enchebah"Samoilov 28. CS Semnele ,C- caracteristice pentru e!trasistolia ventriculară sînt:a) deformarea comple!ului /0Sb) micşorarea intervalului ./c) prezenţa undelor f d) tahicardia sinusalăe) ./ mai mare de 345 s 29. CS Semnele ,C- caracteristice pentru bloc atrioventricular de gradul 6 sînt:a) durata intervalului ./ mai mare de 347 sb) durata intervalului ./ mai mică de 378 sc) creşterea intervalului 0"0 d) durata undei . mai mare de 377se) durata undei . mai mică de 338 s 30. CS Semnele ,C- caracteristice pentru bloc atrioventricular gr9666:a) undele . şi comple!ele /0S se înregistrează în ritm propriub) durata intervalului ./ mai mare de 347 sc) tahicardie ventricularăd) bradicardie sinusalăe) puls deficitar 31. CS Semnele ,C- ale fluterului atrial sînt:a) prezeţa undelor b) deformarea comple!ului /0Sc) creşterea intervalului ./d) bloc atrioventricular e) prezenţa pauzei compensatorie
a) mărirea progresivă a intervalului ./ cu lipsa periodică a comple!ului /0S ulterior b) durarata intervalului ./ este stabilăc) durata intervalului ."/ este mărită permanentd) dilatarea comple!ului /0Se) lipsa undei . 41. CS Semnele ,C- ale blocului atrioventricular de gr966 ;obitz 66:
a) creşterea treptată a intervalului ./ cu dispariţia ulterioară a comple!ului /0Sb) durarata intervalului ./ de fond este normală cu lipsaintermitentă sau sistematizată acomple!ului /0Sc) intrvalul ."/ micşoratd) dilatarea comple!ului /0Se) prezenţa undelor f 42. CS ibrilaţia atrială se manifestă prin:a) puls deficitar b) +pulsus diferens+c) pulsul înalt şi rezistentd) creşterea intervalului ./e) puls săltăreţ 43. CS 'urerile tipice din angina pectorală în sindromul coronarian au sediul:a) în regiunea a!ilară st%ngăb) în hemitoracele st%ngc) subscapular st%ngd) în regiunea epigastricăe) retrosternal 44. CS <gomotul 66 este accentuat în focarul aortic în sindromul:a) stenoza mitralăb) infarct miocardicc) hipertensiune arterialăd) insuficienţă mitralăe) defect septal atrial 45. CS .entru care valvulopatie este caracteristică diminuarea zgomotului 6 cu un suflu sistolic laape!$a) stenoza mitralăb) insuficienţa mitralăc) stenoza aorticăd) insuficienţa aorticăe) persistenţa ductului arterial 46. CS ibrilaţia atrială este înt%lnită mai frecvent în:a) insuficienţa aorticăb) hipertensiunea arterialăc) stenoza mitralăd) pericardită constrictivăe) coarctaţia aortei 47. CS ibrilaţia atrială este înt%lnită mai frecvent în:a) insuficienţa aorticăb) hipertensiunea arterialăc) insuficienţa mitralăd) pericardită constrictivăe) coarctaţia aortei
48. CS 0itmul +de prepeliţă+ se ascultă în saindromul:a) stenoza mitralăb) stenoza aorticăc) infarct miocardicd) e!trasistoliie) hipertensiune pulmonară 49.
CS ;odificarea intervalului ./ pe traseul ,C- atestă dereglări de:a) conductibilitateb) e!citabilitatec) automatismd) refracteritatee) contractilitate 50. CS ;odificarea segmentului ./ pe traseul ,C- atestă dereglări de:a) e!citabilitateb) conductibilitatec) automatismd) refracteritatee) contractilitate 51. CS <gomotul 6 este clacant la ape! în sindromul:a) stenoza aorticăb) insuficienţa aorticăc) hipertensiunea arterialăd) stenoza mitralăe) insufuicienţa mitrală 52. CS Cum se schimbă zgomotele cardiace în hipertensiunea pulmonară$a) accent şi dedublare a zg9 66 în focarul arterei pulmonareb) accent şi dedublare a zg966 în focarul aorteic) dedublarea zg9 6 la ape!d) diminuarea zg9 6 la ape!e) accentuarea zg9 6 la ape! 53. CS Cum se schmibă 1= în sindromul insuficienţei aortice marcate$a) nu se schimbăb) creşte 1= sistolică şi diastolicăc) scade 1= sistolică şi diastolicăd) creşte 1= sistolică şi scade 1= diastolicăe) scade 1= şi creşte 1= diastolică 54. CS Cordul pulmonar se dezvoltă în urma:a) valvulopatiei mitraleb) valvulopatiei aorticec) bronşitei acuted) pneumoniei franc"lobaree) bronşitei cronice 55. CS >ocul ape!ian în sindromul insuficienţei valvei aortice se deplasează:a) în &os şi în dreaptab) în &os şi în st%ngac) în sus şi în dreaptad) în sus şi în st%ngae) fără modificări 56. CS >ocul ape!ian în sindromul stenozei valvei mitrale se deplasează:
a) în &os şi în dreaptab) în &os şi în st%ngac) în sus şi mediald) în sus şi în st%ngae) fără modificări 57. CS În sindromul insuficienţei valvei aortice în punctul de ascultație a aortei se ascultă:
a) suflu diastolic în creştereb) suflu sistolic şi diastolicc) suflu diastolic în descreştered) suflu diastolic presistolice) suflu diastolic continuu 58. CS Caracterizaţi freamătul catar apreciat la un bolnav cu stenoză aortică:a) se apreciază în regiunea şocului ape!ianb) se apreciată în spaţiul intercostal 66 din dreapta sternuluic) se apreciază în spaţiul intercostal 66 din st%nga sternuluid) se apreciază la mi&locul sternului la nivelul spaţiului intercostal 66e) se apreciază la procesul !ifoid 59. CS 'eplasarea şocului ape!ian spre st%nga în insuficienţa valvei mitrale depinde de:a) dilatarea şi hipertrofia ventriculului st%ngb) dilatarea şi hipertrofia atriului st%ngc) dilatarea şi hipertrofia ventriculului dreptd) dilatarea şi hipertrofia atriului drepte) ateroscleroza coronarelor 60. CS imita stîngă matităţii relative ale cordului în stenoza mitrală pot fi deplasată:a) în susb) în sus şi în dreapta (sp9 intercostal 6?)c) în sus în dreapta şi în st%ngad) fără modificărie) în &os şi drepta 61. CS imita superioară matităţii relative ale cordului în stenoza mitrală pot fi deplasată:a) în susb) în sus şi în dreaptac) în sus în dreapta şi în st%ngad) fără modificărie) în &os şi drepta 62. CS Cum se schimbă limitele inimii în hidropericard$a) se deplasează în st%ngab) se deplasează în dreaptac) se deplasează în sus şi în st%ngad) se deplasează în sus şi în dreaptae) se deplasează în dreapta şi în stînga 63. CS Cum se schimbă limitele matităţii relative a inimii în insuficienţa valvelor tricuspidiene$a) limita dreaptă se deplasează în st%ngab) limita dreaptă se deplasează spre e!terior c) limita st%ngă se deplasează în st%ngad) limitele nu se schimbăe) limitele se deplasează în dreapta şi în sus 64. CS Cauzele intensificării ambelor zgomotelor cardiace:a) peretele toracic subţire
b) anemiic) hipoteriozad) hipertensinea arterialăe) boala ischemică cardiacă 66. CS În ce afecţiuni zgomotul 66 e accentuat pe aortă$a) hipertensiunea pulmonarăb) insuficienţa valvelor aorticec) hipertensiunea arterialăd) ateroscleroza aorteie) stenoza aortică 67. CS În ce afecţiuni va fi accentuarea zgomotului 66 pe artera pulmonară$a) hipertensiunea arterialăb) hipertensiunea în sistemul artetei pulmonarec) staza în circuitul mared) stenoza aorticăe) ateroscleroza aortică 68. CS Cum se modifică tensiunea arterială în insuficienţa valvelor aortice:a) 743@A3 mm gb) 773@A3 mm gc) 783@773 mm gd) 783@B3 mm ge) 3@53 mm g 69. CS Dmbra inimii în formă de trapez la radiografie este tipică pentru sindromul de:a) hidropericardb) stenoza mitralăc) stenoza aorticăd) cord bovinume) hipertensiunea arterială 70. CS Cum se schimbă proprietăţile pulsului în fibrilaţia atrială$a) puls differensb) puls defficiensc) puls mollisd) puls magnuse) puls parvus 71. CS În decompensarea cărei valvulopatii poate aparea accesul de astm cardiac$a) insuficienţa valvelor aorticeb) stenoza mitralăc) stenoza aorticăd) stenoza valvei tricuspidienee) insuficienţa valvei tricuspidiene 72. CS În ce valvulopatii poate să apară sincopa$a) stenoza aorticăb) insuficienţa valvei mitrale
c) stenoza mitralăd) insuficienţa valvelor arterei pulmonaree) insuficienţa valvelor tricuspidiene 73. CS În ce valvulopatii apare puls venos pozitiv$a) insuficienţa valvei mitraleb) insuficienţa valvei tricuspidiene
c) stenoza mitralăd) insuficienţa valvelor aorticee) insuficienţa valvelor arterei pulmonare 74. CS Care manifestări clinice nu sunt caracteristice pentru insuficienţa aortică$a) evoluţie asimptomatică de lungă duratăb) stenocardiec) apariţia insuficienţei cardiace precoced) paliditatea tegumentelor e) amplificarea pulsaţiilor carotidelor şi a altor vase periferice 75. CS Cel mai frecvent agent microbian în endocardita bacteriană este:a) streptococcul viridansb) stafilococculc) pneumococculd) clebsielae) chlamidiile 76. CS În care cazuri de mai &os enumerate la endocardita bacteriană are loc afectarea valveitricuspide$a) la bolnavii aflaţi pe hemodiliază cronicăb) la narcomani care întrebuinţează droguri intravenosc) la bolnavii cu valvulopatii reumatismaled) la bolnavii cu valvulopatii congenitalee) în consecinţa intervenţiilor chirurgicale pe stomac 77. CS Care factori din cele enumerate mai &os nu pot fi cauza endocarditei bacteriene$a) tonziliteb) ciroza ficatuluic) faringited) sinusitee) e!tracţia dinţilor 78. CS Semnele ,C- caracteristice pentru bloc atrioventricular gr966 tip ;obitz 66:a) numărul undelor . este mai mare decît numărul comple!elor b) creşterea treptată a duratei intervalului ./c) deformarea comple!ului /0Sd) depresia segmentului S1e) unda / mai mare de E din 0 79. CS .entru stenoza pilorului e caracteristică voma cu alimente ingerate:a) cu 4"B ore p%nă la vomăb) în a&unc) cu 75"43 min pînă la vomad) cu 7"4 zile p%nă la vomăe) cu B"F zile p%nă la vomă 80. CS 'urerile acute +de pumnal+ în boala ulceroasă sunt cauzate de:a) acutizarea ulceruluib) ulcer cicatrizat
d) boala ulceroasă a duodenuluie) esofagita 89. CS .entru ulcer localizat în stomac sunt caracteristice dureri:a) pe foameb) precocec) tardive
d) nocturnee) permanente 90. CS .entru ulcer localizat în pilor sau duoden sunt caracteristice durerile:a) ne legate de alimentaţieb) precocec) tardived) permanentee) difuze 91. CS Care semne nu sunt caracteristice pentru gastrita cronică:a) gust neplăcut în gurăb) greaţăc) dureri epigastriced) melenăe) voma 92. CS 'ispariţia peristalticii intestinale la auscultaţia abdomenului ne vorbeşte despre:a) colita cronică în acutizareb) meteorismc) ocluzie intestinală paraliticăd) limitarea îndelungată a primirii hrăniie) ulcer peptic a stomacului 93. CS 1ăcerea +mormîntală+ apare la auscultaţia abdomenului în caz de:a) ocluzie intestinală mecanicăb) perforaţia ulcerului cu paralizia intestinuluic) penetraţia ulcerului în pancreasd) stenoza decompensată a piloruluie) colon iritabil 94. CS În ce cazuri e nevoie de a efectua palparea balotantă (flotantă) a ficatului:a) hepatomegalie marcatăb) micşorarea marcată a ficatuluic) meteorismd) ascită marcatăe) peritonită 95. CS În care din afecţiunile de mai &os se întîlneşte simptomul +gheţii plutitoare+:a) chist hepaticb) colelitiazac) hepatitad) chist hidatice) ciroza hepatică cu ascită 96. CS Culoarea galben"roşietică a pielii e caracteristică pentru sindromul icterul:a) mecanicb) parenchimatosc) hemoliticd) mecanic#hemolitic
e) fals 97. CS Culoarea galben de lămîie a tegumentelor e caracteristică pentru sindromul icterul:a) hemoliticb) parenchimatosc) mecanicd) mecanic#hemolitic
e) fals 98. CS Coloraţia galben"verzuie a tegumentelor e caracteristică pentru sindromul icterul:a) hemoliticb) parenchimatosc) mechanicd) parenchimatos#hemolitice) fals 99. CS .rurit cutanat marcat preponderant e caracteristic pentru sindromul icterul:a) hemoliticb) parenchimatosc) mecanicd) hemolitic#parenchimatose) fals 100. CS a bolnavii cu ciroza hepatică în rezultatul dereglării metabolismului colesterolului pe pieleapar:a) steluţe vasculareb) teleangioectaziac) !antome şi !antilasmed) erupţii petihialee) leziuni de grata& 101. CS În sindromul icterul hemolitic urina este pigmentată considerabil din cauza creşteriiconcent"raţiei în urină a:a) bilirubinei indirecteb) bilirubinei directec) stercobilinogenuluid) hemoglobineie) acizilor biliari 102. CS .entru formarea anastamozelor cava"cavale în sindromul hipertensiunii portale estecaracteristică dilatarea venelor:a) mai sus de ombelicb) mai &os de ombelicc) în regiunile laterale a abdomenuluid) mai sus şi mai &os de ombelice) împre&urul ombelicului 103. CS În caz de anastomoze între v9 porta şi v9 cava superioară în sindromul hipertensiunii portaleeste caracteristică dilatarea venelor peretelui abdominal anterior:a) superior de ombelicb) inferior de ombelicc) în regiunile laterale ale abdomentuluid) superior şi inferior de ombelice) în &urul ombelicului 104. CS În caz de anastomoze între v9 porta şi v9 cava inferioară în sindromul hipertensiunii portaleeste caracteristică dilatarea venelor peretelui abdominal anterior:
a) superior de ombelicb) înferior de ombelicc) în regiunile laterale ale abdomentuluid) superior şi interior de ombelice) în &urul ombelicului 105. CS În ciroza hepatică parenchimatoasă se atestă creşterea în ser:
a) bilirubinei con&ugateb) bilirubinei necon&ugatec) bilirubinei con&ugate şi necon&ugated) acidului urice) albuminei 106. CS În ciroza hepatică activitatea procesului inflamator se manifestă prin creşterea în ser:a) albuminelor b) G"globulinelor c) fibrinogenuluid) α4" globulineie) protrombinei 107.
CS În clinica cirozei biliare predomină icter de:a) tip hemoliticb) tip parenchimatosc) tip hemolitic#parenchimatosd) tip mecanice) tip hemolitic#parenchimatos#mecanic 108. CS .rurit cutanat marcat în ciroza hepatică este mai caracteristic pentru:a) ciroza portalăb) ciroza biliarăc) ciroza postnecroticăd) ciroza cardiacă
e) steatoza hepatică 109. CS În ciroza hepatică hemolitică se determină creştere în ser a:a) bilirubinei con&ugateb) bilirubinei necon&ugatec) bilirubinei con&ugate şi necon&ugated) acizilor biliarie) acidului uric 110. CS Ce mecanism predomină în sindromul icterului suprahepatic (hemolitic):a) dereglarea funcţiei hepatocitului de a capta bilirubinab) dereglarea procesului de con&ugare a bilirubineic) dereglarea e!creţiei bilirubinei de către ficatd) dereglarea e!creţiei bilirubinei prin blocarea căilor biliaree) distrugerea eritrocitelor 111. CS Semnul de bază în hemoragia din varicele esofagiene dilatate în sindromul hipertensiunii portale este:a) durerea în regiunea epigastricăb) pirozisulc) s%nge arterial în masele vomitived) s%nge venos în masele vomitivee) hipersalivaţia 112. CS Caracterizati durerea în boala ulceroasa cu localizarea ulcerului in regiunea cardială a
CS În ulcerului gastric durerile sunt localizate:a) la apofiza !ifoidăb) în epigastrul superior c) în epigastru spre dreapta de linia medianăd) în regiunea ombilicalăe) în regiunea flancurilor 114. CS În ulcerul duodenal durerile sunt localizate:a) la apofiza !ifoidăb) în epigastriul superior c) în epigastru spre dreapta de linia medianăd) în regiunea ombilicalăe) în regiunea suprapubiană 115. CS În ulcerul regiunii cardiale a stomacului durerile sunt localizate:a) la apofiza !ifoidăb) în epigastriul superior c) în epigastru spre dreapta de linia medianăd) în regiunea ombilicalăe) în regiunea suprapubiană 116. CS .entru ce afecţiune sunt caracteristice dureri permanente în regiunea epigastrică:a) gastrită cronicăb) duodenită cronicăc) colecistită calculoasăd) boala ulceroasă fără complucaţiie) cancer gastric 117. CS .entru ce afecţiuni sunt caracterisitce dureri sezoniere$a) hepatităb) gastrităc) ulcer duodenald) cancer gastrice) cancer esofagian 118. CS 'urerile Hde pumnal+ în boala ulceroasă sunt cauzate de:a) acutuzarea ulceruluib) apariţia hemoragiei gastricec) malignizarea ulceruluid) dezvoltarea stenozei piloricee) ulcer perforant 119. CS Sindromul disfagiei este:a) dificultatea în înghiţirea alimentelor cu senzaţie de oprire a bolului alimentar şi a lichidului înesofagb) senzaţie de nod în g%tc) dureri retrosternale intense care cedeaza la nitriglicerinăd) regurgitaţiee) pirozis
120. CS .entru care coma este caracteristic miros din gură de mucegai sau fructe putrede fiinddeterminat de prezenţa în aerul e!pirat a mercaptanelor generaţi în colon$a) coma hiperglicemicăb) coma uremicăc) coma hepaticăd) coma hipoglicemică
e) coma alcoolică 121. CS Care sunt complicaţiile cirozei hepatice$a) hemoragie digestivă superioarăb) encefalopatie hepaticăc) peritonita bacteriană spontanăd) stenoza piloruluie) eritremie 122. CS epatita cronică septală morfologic se manifestă prin:a) infiltrat inflămător în spaţiile porteb) leziuni necrotice moderate intralobilare cu fibroza moderatăc) formarea septelor fibrotice neinflămători interlobulared) necroza celulară Hîn punte+e) infiltrat capsulei hepatice 123. CS .entru care tip de icter corespunde clinica descrisă$=pariţia icterului dupa acces de durereurina brună fecale decolorate hiperbilirubinemie con&ugată:a) parenchimatosb) mecanicc) hemoliticd) posttransfuzionale) parenchimatos#hemolitic 124. CS .entru care tip de icter corespunde clinica descrisă$.rurit cutanat icter cu nuanţa verzuiefecale decolorateurina brună:a) posttransfuzionalb) mecanicc) hemoliticd) parenchimatose) parenchimatos#hemolitic 125. CS Stenoza pilorică cel mai frecvent se determină în:a) gastrita hipertroficăb) gastrita cronică cu 9.*lori (#) pozitivc) ulcer gastricd) ulcer duodenale) cancer gastric 126. CS Iumiţi cel mai informativ criteriu în diagnosticul hepatitei virale J:a) analizele biochimice a sîngeluib) hepatomegaliec) determinarea antigenului specific superficiald) durere în hipocondrul drepte) frisoane 127. CS Iumiţi semnele precoce pentru dezvoltarea encefalopatiei din ciroza hepatică:a) euforie şi a&itaţieb) bradicardiec) prurit nocturn
d) leucopenie cu limfocitozae) hiperbilirubinemie directă 128. CS Care este localizarea cea mai frecventă a cancerului gastric$a) regiunea antro"piloricăb) curbura micăc) curbura mare
d) regiunea cardialăe) fundul gastric 129. CS orma histologică cea mai frecventă a cancerului gastric este:a) adenocarcinomab) sKir c) cancer dur d) cancer diferenţiate) cancer cu celule plate 130. CS 'ezvoltarea precoce a sindromului hipertensiunii portale este caracteristică pentru:a) ciroza hepatică macronodularăb) ciroza hepatică primitivăc) ciroza hepatică micronodularăd) cancer primar hepatice) hepatita cronică virală 131. CS Care mecanism predomină în sindromul icterului hemolitic$a) dereglarea con&ugării bilirubineib) dereglarea e!creţiei bilirubinei de către hepatocitc) dereglarea con&ugării şi e!creţiei bilirubineid) dereglarea eliminării bilirubinei prin ducturile biliaree) destrugerea marcată a eritrocitelor cu eliberarea în e!ces a bilirubinei necon&ugate 132. CS În ce cazuri este necesar de a efectua ,-'S pentru a e!clude caracterul malign alulcerului$a) gastrita atroficăb) anemie perniţioasăc) ulcerul duodenald) ulcerul gastric de dimensiuni marie) gastroduodenita erozivă 133. CS În nefroptoza de gradul 66 rinichii:a) nu se palpeazăb) se palpează rinichiul în întregime (polul superior şi inferior)c) se palpează polul inferior al rinichiuluid) rinichiul se palpează în bazinul mice) rinichiul e deplasat în partea opusă a abdomenului 134. CS .ielonefrita acută este:a) o boală infecţios"alergică cu afectarea preponderentă a rinichilor b) o boală autoimună cu afectarea ţesutului con&uctiv şi a membranei bazale glomerularec) o afecţiune bacteriană a rinichilor cu afectarea calicelor şi bazinetelor d) o afecţiune virală a rinichilor cu afectarea glomerularăe) o afecţiune glomerulară a rinichilor 135. CS Semnul ultrasonografic principal în glomerulonefrita difuză cronică este:a) micşorarea unui rinichi în dimensiuni fără schimbări în calice şi bazineteb) micşorarea bilaterală asimetrică a rinichilor cu deformarea calicelor şi bazinetelor c) micşorarea bilaterală simetrică a rinichilor cu subţierea stratului cortico"medular
d) mărirea unui rinichi în dimensiuni fără schimbări în calice şi bazinetee) mărirea bilaterală a rinichilor cu chisturi multiple 136. CS -lomerulonefrita difuză acută streptococică apare:a) cu A"7F zile după infecţia streptococică acutăb) cu F3"53 zile după infecţia streptococica acutăc) cu F"5 zile după infecţia streptococica acută
d) cu B3 zile după infecţia streptococică acutăe) după o infecţie enterococică sau cu protei 137. CS În care din afecţiunile menţionate apar celulele nediferenţiate (+blastice+) în s%ngele periferic$a) anemie feriprivăb) anemie prin carenta de vitamina J74
c) leucemie acutăd) anemie poshemoragicăe) purpura trombocitopenică 138. CS În care din afecţiuni ale sistemului hematopoietic apar megaloblaşti în s%ngele periferic$a) anemia hemoliticăb) anemia posthemoragicăc) leucemia limfatică cronicăd) anemia prin carenţă de vitamina J74 şi acid folice) purpura tormbocitopenică 139. CS eucocitoză marcată se depistează in:a) creşterea numărului leucocitelor in s%ngele perifericb) micşorarea numărului leucocitelor in s%ngele perifericc) creşterea numărului leucocitelor in sedimentul urinar d) micşorarea numărului leucocitelor in cavitatea pleuralăe) micşorarea numărului leucocitelor in sedimentul urinar 140. CS eucocitoză marcată se depistează in:a) anemia prin carenţa vitaminei J74
b) anemia feriprivăc) hemofilied) leucemie acutăe) purpură trombocitopenică 141. CS Statura bolnavului (se! masculin) de gigantism acromegalic:a) mai înalt de 75 cmb) mai scund de 73 cmc) mai înalt de 7L5 cmd) mai scund de 783 cme) mai scund de 7A5 cm 142. CS Statura bolnavului (se! masculin) de nanism hipofizar:a) mai scund de 7L3 cmb) mai înalt de 753 cmc) mai scund de 7B3 cmd) mai înalt de 7F3 cme) 7A3 cm 143. CS =cuzele bolnavului de boala Simmonds (insuficienţa hormonilor hipofizei anterioare):a) caşe!ieb) obezitatec) anism
a) Stenoză mitralăb) Stenoza aortalăc) 6nsuficiență mitralăd) 6nsuficiență aortalăe) Stenoză pulmonară 169. CS .acientul cu stenoză mitrală electrocardiografic prezintă:
a) Dnda +. pulmonar+b) Dnda . lărgită bifidăc) Creșterea undei 0 în derivațiile ?5"?L
d) 'evierea a!ului electric spre st%ngae) Semne de infarct miocardic 170. CS Care este semnul radiologic al stenozei mitrale$a) .roieminarea arcului 666 dreptb) Configurația aortalăc) Semne de hipertensiune arterialăd) .roieminarea arcului 666 st%nge) 'eplasarea laterală a esofagului (baritat) 171.
CS Semnul ecocardiografic posibil în stenoza mitrală:a) =triomegalia st%ngăb) ipertrofia si dilatarea ventriculului st%ngc) Semne de hipertensiune arteriald) <one de aKinezie în ventriculul st%nge) Semne de tromboză ventriculară st%ngă 172. CS Dna din cauzele insuficienței mitrale organice:a) 1romboza atrialăb) ibrilația atrialăc) .rolaps de valvă mitralăd) Cardiomiopatie hipertroficăe)
ipertensiune arterială 173. CS 6nsuficiența mitrală relativă se poate instala în:a) 0uptură de mușchi papilar b) ,ndocardita infecțioasăc) 0eumatismul valvular d) .rolaps mitrale) 6nsuficiența aortală 174. CS În insuficiență mitrală avem următorul tablou auscultativ:a) Suflu diastolic la ape!b) 'iminuarea zgomotului 6c) Suflul sistolic în focarul aortic
d) =ccentuarea zgomotului 6e) .ropagarea suflului pe arterele carotide 175. CS 6nsuficiența mitrală de regulă debuteaza prin:a) 'urere de tip anginosb) =steniec) 'isfonied) 'ispneee) Sincopă 176. CS ,!amenul radiologic în insuficiența mitrală elucidează:
a) ;icșorarea arcului 666 pe st%ngab) Semne de staza venoasă pulmonarăc) Semne hipertensiune arterialăd) 0uptură de corda&e și pilierie) ;odificarea arcului 66 177. CS Cel mai frecvent semn electrocardiografic în insuficiența mitrală:
a) ipertrofia ventriculului dreptb) ipertrofia atriului dreptc) Supraîncărcare atriului st%ngd) Suprasolicitarea atriului drepte) Suprasolicitarea ventriculului st%ng 178. CS .entru prolapsul mitral este specific:a) 'ispnee paro!istică noturnăb) Suflu sistolic în focarul aorticc) 1urgescența venelor &ugulared) ,deme pe gambee) Clicul mezosistolic 179.
CS Dna din complicatiile posibile în stenoza mitrală:a) ,dem pulmonar acutb) ,mbolii venoasec) Cardiomiopatied) 6nfarct miocardic acut a ventriculului st%nge) =nevrism de ventricul st%ng 180. CS Cel mai frecvent factor în etiologia stenozei aortale:a) 'egenerativb) 0eumatismalc) Congenitald) 1rombi atrialie) 0uptură de corda&e 181. CS ;ecanism compensator precoce din stenoza aortală:a) 'ilatarea ventriculului dreptb) 'ilatarea ventriculului st%ngc) ipertrofia ventricului dreptd) ipertrofia ventriculului st%nge) 'ilatarea atriului st%ng 182. CS Stenoză aortală clinic debutează prin:a) =simptomatic timp de mulți anib) 'ispnee paro!istică nocturnăc) =ngină pectoralăd) ,deme generalizatee) ibrilație atrială 183. CS Ce este caracteristic pentru stenoza aortală$a) Pulsus altus et celer b) Pulsus parvus et tardus
c) Pulsus differensd) Pulsus paradoxuse) 'eficit de puls 184. CS 1abloul auscultativ în stenoză aortală:a) Suflu sistolic de tip regurgitare fin
b) Suflu diastolic de tip regurgitare aspruc) Suflu sistolic de tip e&ecție find) Suflu sistolic de tip e&ecție asprue) Suflu sistolo"diastolic 185. CS Cum se modifică șocul ape!ian în stenoză aortală$a) Iemodificat
b) 'eplasat în dreapta și în &osc) 'eplasat în st%nga și în &osd) 'eplasat în suse) 'eplasat în &os 186. CS Care este semnul cardinal în stenoza aortală$a) ipertrofia ventriculului st%ngb) ipertrofia ventriculului dreptc) ipertrofia atriului dreptd) ipertrofia atriului st%nge) ipertrofia inimii drepte 187. CS ,cocardiografia în stenoza aortală decelează:
a) ;ărirea orificului aortalb) Îngroșări și calcificări valvularec) 0uptură de corda&ed) ipertrofia și dilatarea ventriculului drepte) ichid în cavitatea pericardică 188. CS Dna din complicațiile fatale ale stenozei aortale:a) 'ereglări de ritmb) 1rombozăc) 6nfarct miocardic acutd) 6nfecțiie) ;oarte subită 189.
b) 1ahicardia care scurtează diastolac) Scade presiunea parietalăd) Scade volumul telediastolice) Crește viteza de e&ecție dar scade durata sistolei 193. CS ;otivul adresării la medic a pacientului cu insuficiență aortală:a) ,deme periferice evidente
b) ipotensiune arterialăc) epatomegalie și turgescența venelor &ugulared) 'iagnosticarea ocazionalăe) .uls slab filiform 194. CS -ăsiți simptomul important specific pentru insuficiența aortală:a) 'isfagiab) 'isfoniac) ,deme perifericed) emoptiziee) 'ispnee de efort 195. CS În insuficiența aortală la inspecție se atestă:
a) .ulsația ficatuluib) .ulsația arterelor carotidec) .ulsația venelor &ugulared) iperemia pomeților e) .ulsația venelor profunde ale gambelor 196. CS În insuficiența aortală depistăm următorul tablou auscultativ:a) <gomotul 6 clacant intensificatb) <gomotul 66 diminuatc) Suflu aortic de e&ecțied) Suflu aortic holosistolic în bandăe) Suflu sistolic crescendo-descrescendo
197.
CS În insuficiența aortală electrocardiografic identificăm:a) ipertrofia ventriculului dreptb) ipertrofia atriului dreptc) Staza în circuitul mared) ipertrofia ventriculară st%ngăe) Dnda / patologică 198. CS ,cocardiografic în insuficiența aortală organică determinăm:a) ?egetațiile valvelor aortaleb) 0egurgitarea în ventriculul dreptc) 0egurgitarea în atriul st%ngd) ipertrofia și dilatarea atriului drept
e) <one de aKinezie ventriculară st%ngă 199. CS Stenoza tricuspidiană se caracterizează prin:a) 'ansul carotidianb) Congestie pulmonarăc) epatomegalied) Sincopae) Suflu sistolic în punctul 6? de auscultație 200. CS -ăsiți una din cauzele hipertensiunii arteriale secundare:a) ipertensiunea portală
b) iperteniunea pulmonarăc) =teroscleroza arterelor renaled) Nbliterarea venelor profunde ale gambeie) ?asodilatarea periferică 201. CS Cauza hipertensiunii arteriale secundare endocrine:a) ipotiroidieb) Joala =ddisonc) Ianismuld) eocromacitomule) -lomerulonefrita cronică 202. CS Selectați organul țintă afectat în hipertensiune arterială:a) Suprarenaleleb) icatulc) .lăm%niid) 0etinae) Splina 203. CS 0etinopatia hipertensivă se caracterizează prin:a) 'ilatarea arteriolelor b) Spasmarea venelor c) Semnul Salus"-unnd) 'ecolare de retinăe) =cufene 204. CS Ce este specific pentru pacienții hipertensivi$a) Oerostomieb) Cefalee frontalăc) 1ulburări de deglutițied) Nliguriee) =cufene 205. CS Selectați factorul de risc cardiovascular:a) Nbezitatea toracică
b) ipertensiunea arterialăc) ipertensiunea portalăd) iperteniunea pulmonarăe) ipoglicemia 206. CS =fectarea simptomatică a rinichilor în hipertensiunea arterială se manifestă prin:a) =ctivarea sistemului renin"angiotenzin"aldosteronb) Calculi renalic) ipocreatinemiad) 6nsuficiența renalăe) ematurie macroscopică 207. CS =fectarea simptomatică a creierului în hiperteniunea arterială se manifestă prin:a) =tac ischemic tranzitor b) ,ncefalopatie diabeticăc) emoragie subarahnoidianăd) iperteniunea intracranianăe) Convulsii 208. CS ,C- la pacientul hipertensiv decelează:a) Creșterea amplitudinii undei 0 în derivațiile drepteb) Creșterea amplitudinii undei S în derivațiile st%ngic) =d%ncirea undei / în derivațiile st%ngid) Creșterea amplitudinii undei 0 în derivațiile ?5 și ?L
209. CS Ce este specific pentru hipertensiunea arterială renală$a) =pare la persoane de v%rstă înaintatăb) 1ensiunea diastolică se supune greu tratamentuluic) 1ensiunea sistolică se supune greu tratametuluid) Sedimentul urinar este în limitele normeie) Cea mai rară formă a hipertensiunii arteriale secundare 210. CS Selectați forma clinică a cardiopatiei ischemice:
a) 6ctus hemoragicb) 1rombembolism pulmonar c) =ngina pectoralăd) 6nfarct lienale) Cardiomiopatia hipertrofică 211. CS ;arcați factorul de risc pentru cardiopatia ischemică:a) ipertensiunea arterialăb) Sportul de performanțăc) ipocolesterolemiad) ipoglicemiae) ipertensiunea portală 212. CS Ce este caracteristic pentru durerea din angina pectrorală stabilă$
a) 'urere precordială în repaosb) 6radierea durerii în hipocondrul dreptc) 'ispariția durerii în ortostatism trunchiul înclinat anterior d) 'urere retrosternalăe) 'urata de ore@zile 213. CS ormă de angină pectorală instabilă:a) =ngina de efortb) =ngina de novo
c) =ngina de decubitd) =ngina de frige) =ngina senilă 214. CS Semnul decelat în timpul accesului anginos:
a) Scăderea tensiunii arterialeb) Jradicardiec) Sincopad) Creștere ușoară a tensiunii arterialee) Jloc de ram st%ng 215. CS ,C- în timpul crizei anginoase poate elucida:a) Dnda / patologicăb) Jloc de ram st%ngc) Subdenivelare S1 de tip rectiliniud) ibrilație atrialăe) ,!trasistolie ventriculară 216. CS Dnul din factorii principali în patogenia infarctului miocardic este:
a) 1rombi endocavitarib) 'ilatarea e!cesivă a arterelor coronarec) Compresia artereo coronared) ibrilație ventricularăe) 1romboza coronariană 217. CS Caracteristica durerii în infarct miocardic:a) Cedează rapid la administrarea nitrogliceriniib) 'ispare la încetarea efortului fizicc) =re caracter sf%șietor lovitură de pumnald) a diabetici intensitatea durerii este mai mare
e) 'urează 73"43 minute 218. CS Ce acuză prezintă pacientul cu infarct miocardic acut$a) ,deme perifericeb) epatomegaliec) atigabilitate marcatăd) Nbnubilaree) 'iaree 219. CS ,!amenul obiectiv al pacientului cu infarct miocardic furnizează următoarele date:a) Jolnavul este an!ios respiră superficialb) 1egumentele sunt hiperemiate caldec) ,deme periferice evidented) .acientul stă nemișcat în pate) =bdomenul tensionat dolor 220. CS Care este forma atipică a infarctului miocardic$a) 0enalăb) epaticăc) =stmatiformăd) =nginoasăe) Suprarenală
221. CS =uscultativ la pacientul cu infarct miocardic se determină:a) <gomotele cardiace accentuateb) <gomotele cardiace asurzitec) 0itm de prepelițăd) Suflu diastolic la ape!e) Suflu sistolic în focarul aortic 222. CS Semnul ,C- caracteristic pentru infarctului miocardic:a) Creșterea amplitudinii undei 0 în derivațiile st%ngib) Creșterea amplitudinii undei 0 în derivațiile dreptec) =pariția undei / patologiced) Suprasolicitarea atriului drepte) Suprasolicitarea atriului st%ng
223. CS Semnul ,C- în faza supraacută a infarctului miocardic:a) .rezența undei / patologiceb) Creșterea amplitudnei undei 0 în derivațiiel st%ngic) Dnda 1 negativăd) Dnda 1 bifazicăe) Supradenivelarea pregresivă de S1 224. CS ocalizarea anteroseptală a infarctului miocardic se caracterrizează prin:a) Semne directe în ?5 și ?L
b) Semne directe în ?7"?F
c) Semne în oglindă în 6 =?d) Semne indirecte în ?A" ?
e) Semne directe în ? 7 " ?L
225. CS 'escrieți simptomul cardinal din pericardita uscată:a) Cauza durerii este necroza țesutului afectatb) 'urerea se atenuează în decubit dorsal și la inspir c) 'urerea se accentuează în decubit laterald) 'urerea încetează la stoparea efortului fizice) 'urerea cedează la administrarea nitroglicerinei 226. CS 'atele obținute la e!amenul obiectiv în cazul pericarditei e!udative:a) Șocul ape!ian este accentuatb) .ulsul e bradicardicc) Dnghiul cardiohepatic devine ascuțit
c) ipotensiunea arterialăd) 1romboza profundă a venelor gambeie) .ericardita fibrinoasă 236. CS -ăsiți simptomul cardinal pentru insuficiența cardiacă dreaptă:a) 'ispnee paro!istică nocturnăb) emoptiziec) epatalgie
d) 'urerea anginoasăe) .ulsația arterelor carotide 237. CS .rin ce se caracterizează insuficiența cardiacă dreaptă acută$a) ,dem pulmonar b) 'urere retrosternalăc) Jradicardied) 1urgescența venelor &ugularee) Ciroza hepatică 238. CS Caracterizați insuficiența cardiacă hipodiastolică:a) ipoperfuzia și distrofia organelor b) =scităc) 1etraplegie
d) .relungirea duratei sistoleie) 1rombembolismul arterei pulmonare 239. CS Selectați forma clinică a pericarditei cronice:a) .ericardita bacterianăb) .ericardita adezivăc) .ericardita fibrinoasăd) .ericardita obstructivăe) .ericardita uscată 240. CS epatita cronică C se manifestă cel mai frecvent prin:a) 6cter b) Sindrom pseudogripalc) =stenie fizică
d) Sindrom dispeptice) 'ureri în hipocondriul drept 241. CS epatita cronică ' are următoarele teste serologice pozitive cu exceția:a) .rezența anticorpilor anti ?'b) .rezența ='I"'?c) .rezența =g Jsd) .rezența anti Jc Pg-e) .rezența anti Js 242. CS În hepatita cronică J conduita terapeutică depinde de:a) Iivelul aminotransferazelor b) ?%rstăc) Iivelul replicării virale
d) Iivelul albuminei sericee) 1abloul clinic 243. CS Clasificarea hepatitelor cronice în funcție de activitate se bazează pe:a) Iivelul necrozeib) Iivelul transaminazelor c) Iivelul fibrozeid) Iivelul necrozei și inflamațieie) Iivelul necrozei și fibrozei 244. CS 6cterul mecanic se caracterizeaza prin:a) hiperbilirubinemie
b) hiperurobilinuriec) cresterea amilazeid) cresterea gama"globulineie) cresterea glucozei 245. CS Cel mai veridic criteriu in hemoragia din varicile esofagiene este:a) 'ureri abdominaleb) .iroziz
c) Sange rosu aprins in masele vomitived) Sange intunecat in masele vomitivee) Scaun de culoare neagra 246. CS Cea mai frecventa forma histologica a cancerului gastric este:a) adenocarcinomb) Chirusc) cancer dur d) pavimentose) nediferentiat 247. CS =paritia precoce a hipertensiunii portale este caracteristica pentru:a) ciroza macronodularab) ciroza biliara primarac) ciroza biliara secundarad) ciroza micronodularae) cancer primar hepatic 248. CS Care din criteriul de mai &os este mai putin caracteristic pentru hipertensiunea portala:a) dezvoltarea colateralelorb) hemoragia din varicele esofagienec) ascitad) frisoanelee) hipersplenism 249. CS Criteriile de baza care caracterizeaza gastrita cronica tip = sunt urmatoarele cu excetia de:a) hipoaciditateb) anemiec) frecvent se asociaza cu boala ulceroasad) frecvent se malignizeazae) sindrom dolor in regiunea epigastrica 250. CS 6n cazul hemoragiei din ulcer duodenal:a) durerea e!istenta se acutizeazab) durerea e!istenta se micsoreaza sau disparec) apare senzatia de amaraciune si uscaciune in gurad) durerea iradiaza in regiunea lombarae) durerea iradiaza in regiunea precordiala 251. CS Criteriile internarii urgente in stationar pentru pacientii cu boala ulceroasa sunt complicatiile cu
excetia:a) perforatia ulceruluib) penetratia ulceruluic) stenoza pilorica subcompensatad) hemoragie din ulcer e) stenoza pilorica compensata 252. CS Care mecanism prevaleaza in aparitia icterul hemolitic:a) dereglarea e!cretiei bilirubinei de catre ficatb) dreglarea eliminarii bilirubinei prin caile biliarec) obturatia ductului biliar d) obturatia ductului pancreatic
e) hipotonia sfincterului Nddi 253. CS ;etoda de baza care determina diagnosticul corect al bolii ulceroase este:a) e!aminarea clinica a pacientuluib) metoda radiologicac) fibrogastroduodenoscopiad) ultrasonografia abdominalae) e!aminarea clinica cu efectuarea fibrogastroduodenoscopiei 254. CS Simptomul Nrtner este caracteristic pentru:a) infiltratia grasa a ficatuluib) hipotonia sfincterului Nddic) ascaridozad) lambliozae) pancreatite 255. CS Scaunul acolic in icterul mecanic se datoreaza:a) concentratiei marcate de stercobilina in masele fecaleb) concentratii marcate de bilirubina legate in masele fecalec) lipsei stercobilinei in masele fecaled) concentratiei marcate de bilirubina libera in masele fecalee) prezentei sangelui in masele fecale 256. CS Drina intunecata in icterul hemolitic este prezenta datorita prezentei in urina a:a) acizilor biliarib) uroblineic) bilirubinei libered) colesteroluluie) eritrocitelor 257. CS Drina intunecata in icterul parenchimatos este prezenta datorita prezentei a:a) urobilinei in cantitatea ma&oratab) bilirubinei liberec) bilirubinei legated) eritrocitelor e) acizilor biliari 258. CS .ruritul cutanat in icterul mecanic se datoreaza prezentei in sange a:a) colesteroluluib) trigliceridelor c) acizilor biliarid) ureeie) amoniacului 259. CS 1estul respirator pentru determinarea el*cobacterului .*loric determina:a) descompunerea ureei marcate sub actiunea ureazei produse de el*cobacterul .*lori pana la CN4 si apab) descompunerea albuminei sub actiunea proteazei produse de el*cobacterul .*lori pana la CN4 si apac) descompunerea mucinei sub actiunea mucinazei produse de el*cobacterul .*lori pana la CN4 si apad) prezenta ='I"ului el*cobacterului .*lorie) prezenta =nticorpilor 6g- circulanti 260. CS a un barbat de L3 ani la e!amenul radiologic s"a determinat ulcer gastric cu diametrul 45 cm9Care criteriu permite presupunerea caracterului malign al ulcerului:a) scaderea greutatii corporale cu 5 Kg in 4 lunib) lipsa durerilor epigastrice necatand la prezenta ulceruluic) prezenta acidului clorhidric in sucul gastric la e!amenul cu sondad) localizarea ulcerului pe curbura micae) determinarea convergentei pliurilor in regiunea ulceroasa 261. CS Care test este considerat drept test util în diagnosticul pielonefritei cronice:a) .iuria
b) Celulele Steinheimer";albinc) .rezenta în cantitati crescute a Q"globulinelor d) ematuriae) .roteinuria 262. CS Care metoda de diagnostic instrumental este prioritara în diagnosticul pacientilor cu reflu!vezicoureteral în pielonefrita cronica:
a) =rteriografiab) Cistoureterografia mictionalac) Drografiad) Iefroscintigramae) Jiopsia renala 263. CS Ce sta la baza amiloidozei renale:a) .atologia autoimuna difuza a tesutului con&unctivb) .atologia sistemica cu formarea si depunerea în tesuturi a substantei caracteristicec) Concresterea în rinichi a tesutului con&unctivd) Con&ugarea proteinelor fibrilare ale amiloidului cu proteinele plasmei sanguine (0"componentul)e) lora gram"negativa " fenomenul +alipirii+ 264. CS Ce prezinta amiloidul si componentele lui principale:a) Comple! imun care contine antigen si anticorpii luib) -licoproteidc) .roteine fibrilare RR si =d) iperuricozuriee) .roteinele amiloidului formeaza fibrile ("componentul) 265. CS În etiologia pielonefritei rolul primordial le revine:a) Jacteriilor b) icoplasmelor c) ?irusilor d) Candidelor e) Salmonelelor 266. CS Care simptom clinic din cele enumerate mai &os specifica pielonefrita acuta:a) =lgia lombarab) ipertonusul abdominalc) .olaKiuriad) ?omae) ebra înalta 267. CS .rin diureză pozitivă se înţelege:a) diureza diurnă mai mare dec%t nocturnăb) diureza nocturnă mai mare dec%t diurnăc) diureza în 4F ore mai mare de 75 ld) volumul urinei emise (cantitatea de urină) în 4F ore e mai mare dec%t cantitatea lichideloringeratee) diureza nictemirală e mai mică de 75 l 268. CS .rin diureza negativă se înţelege:a) volumul diurezei în 4F ore e mai mic de 35 lb) volumul urinei emise în 4F ore e mai mic dec%t cantitatea lichidelor ingeratec) diureza nocturnă mai mare dec%t diurnăd) diureza diurnă mai mare dec%t nocturnăe) volumul de urină eliminat în 4F ore e mai mare de 4 l 269. CS Ce inţelegem prin dizurie$
a) poliurieb) micţiunea dificilă însoţită sau nu de dureric) oliguried) dureri în regiunea lombarăe) prezenţa eritrocitelor în urină 270. CS .rin oligurie se înţelege:
a) diureza (în 4F ore) e mai mică de 533 mlb) diureza (în 4F ore) e mai mică de 53 mlc) diureza nictemerală mai mare de 75 ld) volumul de urină eliminat noaptea e mai mare dec%t volumul de urină eliminat ziuae) volumul de urină eliminat în 4F ore e mai mic dec%t volumul lichidelor îngerate 271. CS .rin poliurie înţelegem:a) diureza nictemirală e mai mică de 7lb) diureza nictemirală e mai mare de 78 lc) diureza de zi e mai mare dec%t de noapted) diureza nocturnă e egală cu cea diurnăe) micţiuni dureroase 272.
CS .rin anurie înţelegem:a) volumul de urină eliminat în 4F ore e mai mic de 4lb) volumul de urină eliminat în 4F ore e mai mic de 7 lc) volumul de urină eliminat în 4F ore e mai mic de 433 mld) nu se elimină deloc urinae) volumul de urină eliminat în 4F ore e mai mic de 35 l 273. CS .rin işurie înţelegem:a) reţinerea eliminării urinei (retenţie de urină)b) volumul de urină eliminat în 4F ore e micşoratc) micţiuni dureroase şi îngreunated) micţiuni frecventee) eliminarea urinei în cantităţi egale peste intervale egale de timp 274. CS .rin polachiurie înţelegem:a) micţiuni dureroaseb) reţinerea eliminării urineic) micţiuni frecvented) emisie îngreunată de urinăe) urină nu se emite deloc 275. CS .rin izurie înţelegem:a) emisie de urină în cantităţi egale peste timp egalb) densitatea specifică a urinei e mică (7338 "7374)c) emisie de urină în cantităţi diferite peste timp egald) micţiuni frecventee) micţiuni dureroase 276. CS .rin nicturie înţelegem:a) diureza diurnă mai mare decît nocturnăb) diureza nocturnă mai mare decît diurnăc) diureza nictemerală e scăzutăd) diureza nocturnă lipseştee) diureza nictemerală e mai mare de 4 l 277. CS .rin strangurie înţelegem:a) retenţia de urină
b) micţiuni dureroasec) micţiuni îngreunated) micţiuni frecventee) micţiuni dureroase îngreunate cu porţii mici de urină 278. CS .rin hipostenurie înţelegem:a) diureza nictemerală micşorată
b) densitatea specifică a urinei e monotonă şi scăzutăc) emisie de urină cu densitatea specifică mărită (mai mare de 7348)d) micţiuni raree) emisie de urină cu densitatea specifică scăzută 279. CS .rin hipoizostenurie înţelegem:a) emisie de urină cu densitatea specifică scăzută şi monotonăb) diureza nictemerală mărităc) micţiuni frecvented) micţiuni dureroase şi îngreunatee) diminuarea volumului de urină eliminat în 4F ore 280. CS .rin ce metodă de investigaţie clinică se determină simptomul .asternaţKi$a) palpaţiab) percuţiac) tamponament a regiunii lombared) auscultaţiae) ultrasonografie 281. CS În nefroptoza de gradul 6 se palpează:a) polul superior al rinichiuluib) rinichiul nu se palpeazăc) se palpează polul inferior al rinichiuluid) se palpaează tot rinichiul (polul superior şi inferior)e) rinichiul se palpează în bazinul mic 282. CS În analiza urinei după IeciporenKo se determină numărul de eritrocite leucocite şi cilindriîn urina recoltată:a) în 4F oreb) în B orec) într"un minutd) într"un litrue) într"un mililitru 283. CS .entru analiza urinei după IeciporenKo urina se recoltă:a) timp de B oreb) timp de 4F orec) porţiunea nocturnăd) &etul mi&lociu din micţiunea de dimineaţăe) porţiuneT de dimineaţă 284. CS În urina normală matinală cantitatea ma!imală de proteine:a) mai mare de B5 gr@lb) mai mică de B5 gr@lc) 33BBg@ld) lipseştee) mai mică de 7gr@l 285. CS 'ensitatea specifică a urinei la normal poate varia timp de 4F ore:a) 7373 " 7348
b) 737L " 734Bc) 733 " 7377d) 7374 " 73B8e) 7375 " 7343 286. CS În nefroptoza de gradul 66 rinichii:a) nu se palpează
b) se palpează rinichiul în întregime (polul superior şi inferior)c) se palpează polul inferior al rinichiuluid) rinichiul se palpează în bazinul mice) rinichiul e deplasat în partea opusă a abdomenului 287. CS Culoarea tegumentelor în afecţiunile renale:a) cianoticeb) palidec) roz"paled) hiperemiatee) icterice 288. CS .ielonefrita acută este:a) o boală infecţios"alergică cu afectarea preponderentă a rinichilor b) o boală autoimună cu afectarea ţesutului con&uctiv şi a membranei bazale glomerularec) o afecţiune bacteriană a rinichilor cu afectarea calicelor şi bazinetelor d) o afecţiune glomerulară a rinichilor e) o boală 289. CS .acientul are o poliurie c%nd diureza pe 4F ore constituie:a) mai mult de 533 mlb) mai mult de 73 lc) mai mult de 75 ld) mai mult de 78 le) mai mult de B3 l 290. CS .roba IeciporenKo reprezintă:a) determinarea cantităţii de leucocite eritrocite şi cilindri în urina în 4F oreb) determinarea cantităţii de leucocite eritrocite şi cilindri în urina pe 7 orăc) determinarea cantităţii de leucocite eritrocite şi cilindri în urina în 7 mld) determinarea cantităţii de leucocite eritrocite şi cilindri în urina pe B oree) determinarea cantităţii de leucocite eritrocite şi cilindri în urina într"un litru de urină 291. CS Semnul ultrasonografic principal în glomerulonefrita difuză cronică este:a) micşorarea unui rinichi în dimensiuni fără schimbări în calice şi bazineteb) micşorarea bilaterală asimetrică a rinichilor cu deformarea calicelor şi bazinetelor c) micşorarea bilaterală simetrică a rinichilor cu subţierea stratului cortico"medular d) mărirea unui rinichi în dimensiuni fără schimbări în calice şi bazinetee) mărirea bilaterală a rinichilor cu chisturi multiple 292. CS =nuria reprezintă eliminarea de urină pe 4F ore sub:a) 833 mlb) L33 mlc) 533 mld) 433 mle) 53 ml 293. CS Corelaţii între diureza diurnă şi nocturnă este:a) 4:7b) B:7
c) 7:7d) 7:4e) 7:B 294. CS -lomerulonefrita difuză acută streptococică apare:a) cu A"7F zile după infecţia streptococică acutăb) cu F3"53 zile după infecţia streptococica acută
c) cu F"5 zile după infecţia streptococica acutăd) cu B3 zile după infecţia streptococică acutăe) după o infecţie enterococică sau cu protei 295. CS Cea mai indicată metodă pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită acută este:a) hemogramab) proba <imniţKiic) e!amenul fundului ocular d) măsurarea 1= la ambele braţee) ultrasonografia rinichilor 296. CS Ce e poliuria compensătoare$a) mărirea emisiei cantităţii de urină de către rinichi în dereglarea funcţiei de concentraţie arinichilor b) perioada de micşorarea edemelor c) mărirea e!creţiei de urină de către rinichi în caz de îngerare mărită a lichiduluid) emisie urinei la consumul diureticilor e) emisia urinei mai mult de 7 l 297. CS .rin metoda .asternaţKii se determină:a) dimensiunile rinichilor b) nefroptozac) apariţia în urină a proteinelor după tapotament în regiunea lombară şi apariţia durerilor înregiunea lombarăd) inflamaţia pelvisului renale) dilatarea pelvisului renal 298. C; 'ilatarea pupilelor (midriaza) este întîlnita în:a) into!icatii cu atropinab) mi!edemc) coma diabeticad) coma uremicae) coma hepatica 299. C; ,!presia fetei bolnavului cu hiperfunctia tiroidei:a) ochi lucitori cu clipirea rarab) îngustarea fantelor orbitalec) e!oftalmie (ochi mari larg deschisi)d) edematierea feteie) fata e!prima spaima 300. C; ,!presia fetei în hipofunctia glandei tiroide:a) edematierea feteib) trasaturile fetei sterse (fara mimica)c) e!oftalmd) îngustarea fantelor orbitalee) cianoza fetei 301. C; Cauzele schimbarii culorii pielii sunt:a) gradul de umplere a vaselor sangvine cu sangeb) cantitatea si calitatea pigmentuluic) grosimea si transparenta pielii
d) gradul de umiditate a pieliie) elasticitatea pielei 302. C; Cauza paloarei pielei:a) spazmarea vaselor sangvineb) hipercolesterolemiac) dilatarea vaselor sangvine abdominaled) hipoalbuminemia
e) anemia 303. C; iperemia pielei poate fi înt%linta în:a) stari febrileb) policitemia (boala ?aUuez)c) hipercolesterolemied) icter e) colaps vascular 304. C; Cauza culorii cianotice a pielei este:a) insuficienta cardiacab) insuficienta respiratoriec) insuficienta hepaticad) anemia
e) eritremia (boala ?aUuez) 305. C; Cauzele umiditatii e!agerate a tegumentelor:a) gusa difuza to!icab) hipofuntia glandei tiroidec) scaderea critica a febreid) coma hipoglicemicae) coma hiperglicemica 306. C; În ce afecţiuni pulmonare apare hemoptizia$a) cancer pulmonar (bronşic)b) infiltraţie inflamatoare (pneumonia în focar)c) bronşiectazied) pleurizie
e) infarct pulmonar 307. C; Ce schimbări din partea toracelui se observă la inspecţie în emfizem pulmonar$a) micşorarea e!cursiei cutiei toraciceb) cutia toracică în formă de butoic) răm%nerea în urmă în respiraţie a unui hemitoraced) implicarea în respiratie a muşchilor au!iliarie) micşorarea volumului unui hemitorace 308. C; Ce formă toracică e caracteristică pentru sindromul emfizemului pulmonar$a) de butoib) paraliticăc) asimetricăd) mărirea în volum a unui hemitorace
e) unghiul epigastral mai mic de 3° 309. C; Schimbările toracelui la inspecţie în sindromul hidrotora!ului:a) hemitoracele afectat se reţine sua nu participă în respiraţieb) asimetria toracelui cu mărirea în volum a hemitoracelui afectatc) retracţia spaţiilor intercostaled) cutia toracică în formă de butoie) proimenarea spaţiilor intercostale din partea afectată 310. C; Schimbările toracelui la inspecţie în sindromul pneumotora!ului:a) hemitoracele afectat se reţine sau nu participă în respiraţieb) asimetria toracelui cu mărirea în volum a hemitoracelui afectat
c) retracţia spaţiilor intercostaled) cutia toracică în formă de butoie) proimenarea spaţiilor intercostale din partea afectată 311. C; Schimbările toracelui în timpul accesului de astm bronşic:a) nu se schimbăb) în formă de butoic) blocat în faza de inspir
d) participă în respiraţie muşchii au!iliarie) bombarea foselor supraclaviculare 312. C; Schimbările toracelui în sindromul emfizemului pulmonar apreciate la palpaţie sînt:a) toracele elasticb) toracele rigidc) micşorarea e!cursiei respiratoare a toraceluid) intensificarea vibraţiilor vocalee) atenuarea vibraţiilor vocale 313. C; Schimbările toracelui în sindromul emfizemului pulmonar apreciate la palpaţie sînt:a) toracele elasticb) toracele rigidc) micşorarea e!cursiei respiratoare a toracelui
d) intensificarea vibraţiilor vocalee) lipsa vibraţiilor vocale 314. C; Ce zgomote principale şi supraadăugate se vor auzi în bronşita cronică fără complicaţii:a) raluri uscateb) raluri umede nesonorec) raluri umede sonored) respiraţie asprăe) respiraţie mi!tă 315. C; Care din semnele enumerate mai &os sunt caracteristice pentru atelectazie prin obturaţie (bronhulobturat complet de 7 săptăm%nă)$a) percutor " matitatea absolutăb) percutor " sunet de cutie
c) lipsa zgomotelor respiratoared) lipsa vibraţiilor vocalee) frotaţiile pleurale 316. C; Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru atelectazie prin compresie (în hidrotora!masiv)$a) la percuţie sunet submat cu nuanţă timpanicăb) auscultativ " suflu bronşicc) vibraţiile vocale şi bronhofonia atenuated) zgomotele respiratorii lipsesce) vibraţiile vocale şi bronhofonia intensificate 317. C; Ce semne clinice sunt caracteristice pentru pneumotora!ul închis$a) percutor " sunet timpanic
b) atenuarea sau lipsa zgomotelor respiratorii şi bronhofonieic) intensificarea vibraţiilor vocaled) mărirea în volum şi răm%nerea în urmă în actul de respiraţie hemitoraceului din partea afectatăe) frotaţiile pleurale 318. C; Sindromul cavităţii în plămîn (dVL cm pereţi netezi şi induraţi superficială comunică cu bronh):a) percutor " sunet timpanicb) auscultativ " suflu amforicc) raluri umede medii şi mari sonored) atenuarea vibraţiilor vocale şi bronhofonieie) frotaţiile pleurale
319. C; Sindromul cavităţii în plămîn (dVL cm pereţi netezi şi induraţi superficială comunică cu bronh):a) percutor " sunet timpanicb) auscultativ " suflu amforicc) raluri umede medii şi mari sonored) atenuarea vibraţiilor vocale şi bronhofonieie) respiraţie aspră 320. C; Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru sindromul acumulării lichidului şi aerului în
cavitatea pleurală$a) sunet percutor matb) sunet percutor mat şi timpanicc) zgomotele respiratoare şi bronhofonia lipsescd) vibraţiile vocale intensificatee) mărirea în volum şi răm%nerea în urmă la respiraţie din partea afectată 321. C; Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru sindromul acumulării lichidului şi aerului încavitatea pleurală$a) sunet percutor matb) sunet percutor mat şi timpanicc) zgomotele respiratoare şi bronhofonia lipsescd) vibraţiile vocale lipsesc
e) mărirea în volum şi răm%nerea în urmă la respiraţie din partea afectată 322. C; Care din afecţiunile enumerate preced dezvoltării sindromului emfizemului pulmonar$a) bronşită acutăb) bronşită cronică obstructivăc) pneumoscleroza difuzăd) astm bronşic cu acuze de sufocare frecventee) pneumonia acută 323. C; Semnele principale a bolnavului în bronşiectazia saciformă:a) eliminarea sputei în cantităţi mari (peste 4333 ml)b) nuanţa timpanică a sunetului percutor c) raluri umede buloase medii şi mici sonored) vibraţiile vocale şi bronhofonia nemodificate
e) vibraţiile vocale şi bronhofonia intensificate 324. C; .rin ce diferă hiperaaeraţia vicară a plămînului de emfizemul pulmonar$a) proces reversibilb) evoluţie progresivăc) proces compensator d) elasticitatea alveolelor se micşoreazăe) hiperpneumatizarea plămînilor fără schimbări morfologice din partea alveolelor 325. C; În bronşita cronică la auscultaţia plămînilor depistăm:a) raluri uscateb) raluri umede sonorec) raluri umede nesonored) raluri crepitante (crepitaţie)
e) frotaţiile pleurale 326. C; 6ndicaţi în care din sindroamele enumerate bronhofonia este atenuată$a) sindromul de induraţie inflamatoareb) sinrdomul cavităţii în plăm%nc) sindromul acumulării lichidului în cavitatea pleuralăd) sindromul acumulării aerului în cavitatea pleuralăe) sindromul hiperaeraţiei pulmonare 327. C; 6ndicaţi în care din sindroamele enumerate bronhofonia nu este atenuată$a) sindromul decondensării inflamatoareb) sindromul cavităţii în plăm%n
b) limitele superioare se deplasează în &osc) limitele superioare se deplasează în susd) limitele inferioare se deplasează în suse) limitele inferioare se deplasează în &os 337. C; În care din sindroamele enumerate bronhofonia va fi e!agerată$a) sindromul condensării pulmonareb) sindromul cavităţii în plăm%n care comunică cu bronhia
c) sindromul de hidrotora!d) sindromul de pneumotora!e) sindromul de atelectazie prin obturare 338. C; Sindromul de insuficienţă ventriculară st%ngă acută se manifestă prin:a) acces de sufocareb) dispnee la efort fizicc) raluri umede buloase (raluri subcrepitanre) în plăm%nid) raluri sibilantee) spută rozată 339. C; 6nsuficienţa ventriculară dreaptă acută provoacă:a) stază în circuitul mareb) hipertensiune arterială
c) stază în circuitul micd) edeme perifericee) hepatomegalie 340. C; a auscultaţia cordului în caz de insuficienţă mitrală se determină:a) diminuarea zgomotului 6 la ape!b) suflu sistolic la ape!c) suflu diastolic la ape!d) accentuarea zgomotului 6 la ape!e) accentuarea zgomotului 66 la aortă 341. C; a bolnavii cu sindromul stenozei mitrale la ape!ul cordului se auscultă:a) diminuarea zgomotului 6b) suflu diastolic
c) suflu sistolicd) zgomotul 6 clacante) diminuarea zgomotului 66 342. C; ,tiologia valvulopatiilor aortice:a) aterosclerozab) endocardita reumatismalăc) sifilisuld) endocardita infecţioasăe) rubeola 343. C; Semnele ,C- ale fibrilaţiei atriale sînt:a) lipsa undei . şi înlocuire ei cu unde f b) deformarea comple!ului /0S
c) creşterea intervalului ./d) bloc atrioventricular e) distanţa 0"0 diferită 344. C; Semnele ,C- caracteristice perioadei acute a infarctului miocardic transmural:a) bloc intraatrialb) bloc sinoauricular c) unda / patologică sau /Sd) supredenivelarea segmentului S1#unda 1 de tip coronariane) ./ mai mic de 374 s 345. C; Complicaţiile infarctului miocardic sunt:
a) anevrizm disecant al aorteib) anevrizm cronic al corduluic) diabet zaharatd) dereglări de ritme) insuficienţă renala acută 346. C; Simptomele caracteristice pentru sindromul stenozei aortice valvulare:a) freamăt sistolic deasupra aortei
b) freamăt sistolic la ape!c) suflu diastolic la aortăd) suflu sistolic la aortă # carotidee) diminuarea <g 66 la aortă 347. C; =meţeli la efort fizic sînt caracteristice pentru sindromul:a) stenoza aorticăb) stenoza mitralăc) insuficienţa aorticăd) insuficienţa mitralăe) ciroza hepatică 348. C; Semnele auscultative ale insuficienţei aortice sunt:a) zg96 diminuat la ape!
b) suflu sistolic la aortăc) zg966 diminuat la aortăd) suflu diastolic la aortăe) dedublarea zg9 66 la aortă 349. C; Suflul diastolic în sindromul insificienţei aortice se aude:a) la ape!b) în punctul JotKin " ,rbahc) la aortăd) pe dreapta l%ngă procesul !ifoide) pe artera cubitală 350. C; .entru sindromul insuficienţei aortice este caracteristic:a) suflu sistolic la aortă
b) suflu diastolic la aortăc) zg966 diminuat la aortăd) zg966 accentuat la aortăe) zg9 6 diminuat la ape! 351. C; Semnele ,C- ale blocului atrioventricular gr9666:a) numărul undelor . este egal cu numărul comple!elor /0Sb) numărul comple!elor /0S este mai mic decăt cel al undelor .c) undele . şi comple!ele /0S se înregistrează în ritm propriud) unda . se înregistrează bifazicăe) intervalul ."/ mai mic de 374s 352. C; Semnele ,C- caracteristice pentru blocul de ram al fasciculului is:a) modificarea undei .
b) unda . nu este schimbatăc) comple!ul /0S nu este dilitatd) durata comple!ulului /0S mai mare de 377e) a!a electrică deviată spre st%nga 353. C; Semnele ,C- caracteristice pentru fibrilaţia atrială sunt:a) dilatarea undei .b) dispariţia undelor .c) dispariţia comple!ului /0Sd) apariţia undelor f e) e!trasistolie ventriculară
a) bloc atrioventricular de gr9 666b) bloc atrioventricular de gr9 66 grad avansatc) e!trasistole ventriculară frecventăd) colapse) criză hipertensivă 358. C; ibrilaţia atrială este înt%lnită mai frecvent în:a) insuficienţa aorticăb) hipertensiunea arterialăc) insuficienţa mitralăd) stenoza mitralăe) coarctaţia aortei 359. C; ormele dureroase clinice ale cardiopatiei ischemice sunt:
a) angorul pectoralb) infarctul miocardicc) tromboembolismul arterei pulmonared) tulburările de ritme) insuficienţa cardiacă 360. C; 6ndicaţi semnele clinice şi ,C- ale fibrilaţiei atriale:a) lipsa undei . şi înlocuire ei cu undele +f+b) frecvenţa contracţiilor cardiace &oasăc) lipsa undei 1d) lipsa deficitului de pulse) intervale 0"0 diferite pe traseul ,C- 361. C; 6ndicaţi semnele clinice şi ,C- ale fibrilaţiei atriale:
a) lipsa undei . şi înlocuire ei cu undele +f+b) lipsa undei 1c) frecvenţa contracţiilor cardiace mared) lipsa deficitului de pulse) intervale 0"0 diferite pe traseul ,C- 362. C; Care semne clinice ssunt specifice tahicardiei paro!istice supraventriculare:a) început bruscb) început treptatc) puls ritmic CC p%nă la 7F3 bătăi de minutd) puls ritmic CC mai frecvent de 7F3 bătăi pe minut
e) puls aritmic frecvent 363. C; 6ndicaţi semnele ,C- caracteristice sindromului stenozei aortice:a) ritm sinusalb) fibrilaţie atrialăc) ritm atrioventricular d) hipertofia ventriculului st%ng concentricăe) hipertrofia atriului st%ng 364. C; Semnele clinice frecvent întîlnite în sindromul stenozei mitrale sunt:a) edeme perifericeb) dureri abdominale în urma măririi ficatuluic) palpitaţii din cauza fibrilaţiei atrialed) bradipneee) hemoptizie 365. C; Cum se schimbă proprietăţile pulsului în sindromul stenozei mitrale$a) p9 differensb) p9 dificiensc) p9 dicroticusd) p9 parvuse) p9 celler
366. C; .roprietăţile pulsului în sindromul insuficienţei valvelor aortice:a) p9 magnusb) p9 celler et altusc) p9 mollesd) p9 frecvense) p9 differens 367. C; Ce este lezat mai frecvent în endocardita infecţioasă:a) valvulele aorticeb) valvulele mitralec) valvulele pulmonared) valvulele tricuspidienee) inelul aortic
368. C; Simptomele clinice în stenoza aortică sunt:a) paloarea tegumentelor b) cianoza tegumentelor c) durerile retrosternale (anginoase)d) pulsaţia arterelor carotidee) pulsaţia ficatului 369. C; Care sunt cauzele mai frecvente ale valvulopatiilor dob%ndite$a) endocardita reumatismalăb) pneumoniac) endocardita bacterianăd) pericarditae) sifilisul 370.
C; Ce complicaţii pot aparea în infarct miocardic$a) ruperea muschiului cardiac şi tamponada inimiib) disritmii cardiacec) hipertrofia ventriculului dreptd) şocul cardiogene) pancreatita 371. C; Semnele clinice caracteristice pentru miocardită sunt:a) atenuarea <g97 la ape!b) mărirea limitei matităţii relative a inimii în st%nga şi în &osc) suflu sistolic în focarul mitral
a) greata precedeaza vomab) apare la apogeul dureriic) aduce amelioraea stariid) masele vomitive au gust si miros acrue) voma este permanenta 390. C; .rezentei stenozei portiuni pilorice a stomacului e caracteristic:a) miscari peristaltice în epigastru
b) încordare musculara la palparec) clapota& tardiv al stomaculuid) voma alimentelor îngerate în a&une) voma alimentelor consumate la c%teva zile 391. C; Jolnavul cu un proces neoplazic al stomacului prezinta acuze la:a) !erostomieb) repulsie fata de carnec) voma cu alimente îngerate în urma cu 4F ored) dureri permanente în epigastrue) bulemie 392. C; a dezvoltarea ascitei în ciroza hepatica participa urmatorii factori:a) hipervagotonia
b) hipergamaglobulinemiac) dereglarea sintezei albuminelor d) retinerea Ia si apeie) staza în vene mezenteriale 393. C; ;anifestarile hipersplenismului sunt:a) anemiab) leucopeniac) leucocitozad) trombocitopeniee) limfocitopenie 394. C; Sindromul hemoragipar si hemoragic în ciroza ficatului se manifesta prin hemoragii:a) gingiragii si epista!is
b) pulmonarec) din venele esofagiened) petesii (hemoragii subcutane)e) metroragii 395. C; În boala ulceroasa cu localizarea ulcerului în duoden se observa:a) scaderea apetituluib) cresterea apetituluic) anore!ied) citofobiae) perversia poftei de mîncare 396. C; Cele mai frecvente complicatii în boala ulceroasa sunt:a) hemoragie
b) perforareac) penetraread) stenozae) diaree 397. C; Semne caracteristice cirozei hepatice sunt:a) stelute +vasculare+ și palme +hepatice+b) limba +zmeurie+c) !antome si !antelazme ginecomastie la barbatid) degete hipocraticee) acrocianoza
398. C; În ciroza hepatica biliara se determina crestere în ser a:a) bilirubinei con&ugateb) bilirubinei necon&ugatec) bilirubinei con&ugate si necon&ugated) acizilor biliarie) colesterolului 399. C; În colecistita acuta si cronica semnele frecvente sunt:
a) ;usset"CheorghievsKib) Nrtner c) Nbraztov";erfid) ?asilenKoe) .asternatKii 400. C; Contraindicatiile fibrogastroscopei sunt:a) diverticule esofagieneb) tumorile esofagului cu îngustarea luic) isteried) anevrismul aorteie) infarct miocardic acut 401. C; =nemia în ciroza hepatica este cauzata de:
a) hipersplenismb) hemoragii gastro"intestinalec) insuficienta hepato"celularad) hiperbilirubinemiee) hipercolesterolemie 402. C; Cele mai frecvente motive directe de moarte a bolnavilor de ciroza hepatica sunt:a) ascita marcatab) hemoragii gastro"intenstinalec) coma hepaticad) hiperbilirubinemia marcatae) hipercolesterolemie 403. C; În cadrul e!amenului radiologic al cancerului gastric se pot depista:
a) nisab) defect de umplerec) lipsa cutelor mucoaseid) lipsa peristaltismului în reg9 afectatae) strat secretor 404. C; 1ulburarea inactivarii estrogenilor în afectiunile hepatice se manifesta prin:a) icter b) stelute vascularec) !antomatozad) palme hepaticee) dilatarea venelor 405. C; .entru stenoza pilorului este caracteristic:
a) durere acuta de pumnal la epigastrub) pozitie fortata de decubit dorsalc) melenad) eructatie cu miros de ou clocite) constipatii 406. C; Ce este caracteristic vomei în stenoza pilorului$a) apare la apogeul dureriib) are miros acruc) masele vomitive contin bilad) are un miros de ou clocit
e) o cantitate mare de mase vomitive 407. C; .entru hemoragia gastrica este caracteristic:a) voma +în zat de cafea+b) prezenta produselor alimentare in masele vomitivec) prezenta bulelor de aer în s%ngele eliminatd) culoarea rosu"aprins al s%ngelui eliminate) reactia acida a maselor vomitive
d) dureri sezoniere epigastralee) disparitia durerii dupa administrarea bicarbonatului de sodiu sau dupa voma 416. C; Simptomele clinice a cancerului gastric sunt:a) discomfort si dureri sîcîitoare permanente în regiunea epigastralab) micsorarea poftei de m%ncare p%na la anore!iec) repulsie la carned) hiperemia fetei si a tegumentelor
e) icter 417. C; Selectati simptomele caracteristice pentru stenoza pilorica:a) bombarea si peristaltism în regiuna epigastricab) radiologic " dilatarea stomacului pronuntatac) retinerea sau lipsa evacuatiei bariului din stomac la radioscopied) melenae) diareea 418. C; osfotaza alcalina creste în s%nge în:a) colestaza intra si e!trahepaticab) ciroza biliarac) colecistita cronicad) litiaza coledocului
e) steatoza hepatica 419. C; În ciroza hepatica de etiologie virala nu se determina:a) ficat micronodular b) ficat macronodular c) ficat Hde muscat+d) ficat grasose) ficat neted 420. C; ichidul ascitic neinfectat releva:a) transudatb) cu densitatea X 7375c) cu densitatea Y 7375d) proba 0ivalt negativa
e) proba rivalt pozitiva 421. C; Cauzele sindromului ascitic în ciroza hepatica sunt:a) scaderea presiunii coloidosmotice intravasculare din cauza mictorarii sintezei albumineib) marirea presiunii coloidosmotice intravascularec) cresterea volumului sanguin circulator în teritoriul renali încluderea mecanismelor renin"angiotensin"aldosterond) micsorarea volumului sanguin circulator în teritoriul renali încluderea mecanismelor renin"angiotensin"aldosterone) staza sanguina în circulatia mare 422. C; epatita cronica persistenta morfologic se manifesta prin:a) infiltrat inflamator în spatiile porteb) leziuni necrotice moderate intralobilare cu fibroza moderata
c) formarea septelor fibrotice neinflamatori interlobulared) necroza celulara Hîn punte+e) afectarea capsulei hepatice 423. C; epatita cronica activa morfologic se manifesta prin:a) infiltrat inflamator în spatiile porteb) leziuni necrotice moderate intralobilare cu fibroza moderatac) formarea septelor fibrotice neinflamatori interlobulared) necroza celulara Hîn punte+e) afectarea capsulei hepatice 424. C; Iumiti cele mai informativa metoda de diagnostic a icterului mecanic:
433. C; .entru glomerulonefrita acută e caracteristic:a) cilinduriab) proteinuriac) fosfaturiad) hematuriae) urobilinuria 434. C; .entru lezarea inflamatoare a bazinetului renal este caracteristic:
a) bacteriuriab) hematuriac) leucocituriad) hipertensiunea aterialăe) cilinduria (granuloşi şi ceroşi) 435. C; Simptomul caracteristice pentru insuficienţa renală cronică:a) pielea uscatăb) pielea umedăc) miros de amoniac din gurăd) +steluţe vasculare+ pe pielee) hipoizistenuria 436. C; În ce afecţiuni renale apare hipertensiunea arterială$
a) arteriosclerozarea vaselor renaleb) lezarea canaliculelor (nefropatii tubulare)c) proces inflamator a glomerulelor (glomerulonefrită difuză)d) pielonefrită cronicăe) inflamaţia vezicii urinare (cistită) 437. C; Selectaţi simptomele clinice în comă uremică:a) respiraţie Mussmaulb) miros de uree din gurăc) tegumente umeded) miros de acetonă din gurăe) tegumentele uscate 438. C; Care din factori enumeraţi contribuie la dezvoltarea leucemiei acute$
a) radiaţia ionizatăb) distrugerea masivă a eritrocitelor c) acţiunea mutagenilor chimicid) defectul structurii membranei eritrocitelor e) factorul ereditar 439. C; Ce este caracteristic pentru sindromul anemic$a) mărirea ganglionilor limfaticib) astenie verti&c) paloarea tegumentelor d) dispneeae) scăderea b şi a eritrocitelor în s%ngele periferic 440. C; Care din semnele menţionate este caracteristice pentru anemie prin carenta vitaminei J74$
a) epista!isul metroragiile gastro"intestinaleb) cianoza tegumentelor c) paliditatea tegumentelor d) limba de o culoare roşie aprinsăe) ganglionii limfatici periferici măriţi în volum 441. C; Care din schimbările hemogramei denotă leucemie acută$a) eritrocitozab) corpusculii Polli şi inelele Cabot în eritrocitec) leucocitoza marcatăd) mielocite şi metamielocite în formula leucocitară
e) +blaşti+ în cantităţi mari 442. C; În care din afecţiunile menţionate poate fi o febră marcată:a) anemia posthemoragicăb) leucemia acutăc) eritremiad) trombocitopeniee) boala odgKin 443. C; ,numeraţi factorii etiopatogenici ai anemiei feriprive:a) hemoragiile croniceb) hemolizac) carenţa factorului e!trinsec şi intrinsec (Mastle)d) rezecţia gastrică subtotalăe) enteritele 444. C; Starea tegumentelor în hipofuncția glandei tiroide (mi!edem):a) e!oftalmieb) paloarea fetei cu nuanta gălbuiec) acrocianozad) cianoza difuzae) tegumente uscate si reci
445. C; Starea ţesuturilor tegumentare în sindromul 6ţenKo"Mushing:a) pigmentare bronzata a pieleib) icter c) atrofia tesuturilor tegumentare a coapselor abdomenului sub forma de strii violaceed) furunculozae) acrocianoza 446. C; =cuzele bolnavului de mi!edem:a) crize de frisoaneb) căderea păruluic) constipaţiid) sete violentă şi uscăciune în gurăe) somnolenţa
447. C; =cuzele şi datele obiective bolnavului de boala 6ţenKo"Cushing (adenom basofil al hipofizeianterioare):a) dispneeb) polidipsiec) semne de feminizare la bărbaţid) hirsitusm la femeie) obezitate facială trunculara 448. C; Simptoamele oculare în mordul Jasedov:a) simptomul -raefeb) simptomul *ostc) Simptomul 1russod) Simptomul ,llinec
e) Simptomul StelWag 449. C; =fecţiunea sistemului cardiovascular înt%lnita la bolnavii de hipertireoză:a) cresterea tensiunii pulsativeb) bradicardiec) micsorarea tensiunii sistoliced) tahicardiee) micsorarea tensiunii diastolice 450. C; 6nvestigaţia ,C- la bolnavii de hipertireoidism denotă:a) bradicardieb) reducerea amplitudinei undelor
c) tahicardie sinusalad) ."pulmonalee) e!trasistolie 451. C; =fecţiunea sistemului nervos caracteristică pentru bolnavii de hipertireoidism:a) agitatie motorieb) somnolentac) e!citabilitate e!agerata
d) apatiee) miopatie 452. C; =fectiunea sistemului cardiovascular la bolnavii de mi!edem:a) tahicardieb) bradicardiec) cresterea 1= sistoliced) acumularea de lichid in cavitatea pericardicae) fibrilatia atriala 453. C; Semnele caracteristice pentru sindromul Mimmelstil"2illson (glomeruloscleroza diabetică):a) edemeb) pigmentarea bronzată a pieleic) hipertensiune arteriala
d) caderea paruluie) albuminurie 454. C; =cuzele bolnavului în hipertireoidizm:a) palpitaţieb) dureri în oasec) transpiraţied) căderea păruluie) poliurie 455. C; a care afectiuni dermatologice sunt predispuşi bolnavii obezi$a) ptiriasis versicolorumb) furunculozac) psoriaz
d) vitilogoe) trihofitie 456. C; 'ereglarea severă a metabolismului lipidic în diabet zaharat se manifestă prin:a) hipoalbuminemieb) hiperglicemiec) acumularea în s%nge a corpilor cetonici şi cetonid) hiperurichemiee) icter 457. C; Simptomele care precedează instalarea comei hipoglicemice:a) cresterea capacitatii de muncab) transpiratiec) uscaciune in gura
d) tremor in tot corpule) polachiurie 458. C; Coma hipoglicemică se manifestă prin:a) tegumentele umede turgorul neschimbatb) tegumentele uscate turgorul pielii diminuatc) tonusul globilor oculari diminuat miozad) tonusul globilor oculari neschimbat midriazae) hipoglicemie 459. C; În diabetul zaharat pielea este:a) uscată aspră se descuamează uşor
b) umedă netedă caldăc) acoperită cu leziuni de grata&d) adesea cu leziuni trofice furunculee) de o culoare cianotică 460. C; Simptomele diabetului zaharat:a) sete polidipsieb) iritabilitate
c) poliuried) scădere ponderalăe) e!oftalmie 461. C; Coma diabetică cetonemică are următoarele semne:a) miros de acetonă din gurăb) lipsa mirosului de acetonăc) tegumentele uscate turgorul diminuat limba uscatăd) tegumentele umede turgorul neschimbat limba umedăe) hipoglicemie 462. C; Simptomele clinice caracteristice pentru boala =dison (insuficienţa glandei suprarenale):a) hiperemia tegumentelor b) tegumentele icterice
c) hiperpigmentaţia tegumentelor şi mucoasei a cavităţii lucoled) malnutriţiee) obezitatea 463. C; În mi!edem pe ,C- se depistează:a) micşorarea amplitudinei undelor ,C-b) tahicardia sinusalăc) bradicardia sinusalăd) e!trasistoliee) blocada picioruşelor a fascicolului is 464. C; Cauzele dezvoltării hipofuncţiei glandei tiroide:a) hipoplazie înnăscută a glandei tiroideb) tumoara glandei tiroide
c) după operaţie pe glanda tiroidăd) tireoidită autoimunăe) angina 465. C; .ericardita fibrinoasă se atestă secundar în următoarele afecțiuni:a) .ericardită epistenocardicăb) 0eumatism articular c) ipertensiune arterialăd) 1uberculozae) Stenoză mitrală 466. C; Caracterizați durerea din pericardita acută uscată:a) Cauza este necroza țesutului implicatb) ocalizarea precordială uneori retrosternală
c) 'ispare la administrarea nitroglicerineid) Se ameliorează în poziția verticală a trunchiuluie) Se intensifică la inspir decubit dorsal 467. C; ,!amenul obiectiv în pericardita acută e!udativă decelează:a) Șocul ape!ian este dificil de palpatb) <gomotele cardiace accentuatec) .ulsul este bradicardicd) ;atitatea cardiacă deplasată în toate direcțiilee) Dnghiul cardiohepatic devine ascuțit 468. C; Semnele electrocardiografice în pericardita acută fibrinoasă:
b) 0itm de galopc) <gomotul 6 clacant la ape!d) 'ilatarea biventricularăe) 0itm de prepeliță 474. C; Care afirmații sunt corecte referitor la cardiomiopatia dilatativă$a) Se poate dezvolta după o miocardită viralăb) .oate fi asociată cu acromegaliac) Cardiomiocitele lezate regenerează rapidd) Crește presiunea telesistolicăe) Crește debitul cardiac 475. C; ,numerați formele cardiomiopatiilor în raport cu profilul hemodinamic:a) Cardiomiopatii dilatative
b) Cardiomiopatii adezivec) Cardiomiopatii constrictived) Cardiomiopatii hipertroficee) Cardiomiopatii restrictive 476. C; Cardiomiopatia dilatativă se poate manifesta prin:a) Șocul ape!ian deplasat în regiunea a!ilarăb) <gomotul 6 clacant la ape!c) 0itm de galopd) .rezența șocului cardiace) Jradicardie
477. C; Cardiomiopatia hipertrofică se caracterizează prin:a) uncția sistolică este afectatăb) uncția diastolică este afectatăc) Simptomatologia este similară cu cea din stenoza aorticăd) ipertrofie e!centrică sau concentricăe) Se atestă un suflu mezosistolic de e&ecție 478. C; Iotați afirmațiile corecte despre cardiomiopatia restrictivă:
a) uncția diastolică este păstratăb) uncția sistolică este păstratăc) ;iocardul este rigidd) .redomină insuficiența ventriculară dreaptăe) 0adiologic se atestă un cord normal sau ușor crescut 479. C; Cardiomiopatia restrictivă se caracterizează prin:a) Cardiomegalie impresionantăb) Semnele insuficienței ventriculare st%ngic) Semnele insuficienței ventriculare drepted) Scade mult presiunea diastolicăe) .acientul acuză fatigabilitate 480. C; Ce sindroame se regăsesc în cadrul endocarditei$
a) 6nto!icație infecțioasăb) 'isritmii cardiacec) ;anifestări emboliced) eziuni valvularee) 1rombocitopenic 481. C; Care sunt principalele cauze ale endocarditei infecțioase$a) Streptococcusb) Staph*lococcusc) ;*cobacterium tuberculosisd) 0icKettsiae) 0eumatismul 482. C; emograma în endocardita infecțioasă reflectă:
a) =nemieb) 1rombocitopeniec) eucopenied) eucocitozăe) ?S scăzut 483. C; ,!amenul obiectiv în endocardita infecțioasă poate prezenta:a) 1egumentele de culoarea Hcafea cu lapte+b) ipocratism digitalc) .etesii pe mucoasa bucalăd) ?alvulopatiie) eucocitoză 484. C; ,cocardiografic în endocardită putem determina:
a) ?egetațiile mai mari de 4 mmb) =Kinesia segmentului afectatc) 0egurgitarea valvularăd) 'ilatarea masivă a camerelor inimiie) ipertrofia ventriculară st%ngă 485. C; ?alvulopatiile mitrale apar în urma următoarelor procese:a) 6nflamatorii (reumatism colagenoze)b) 'egenerative (sclerozare)c) 1raume (ruptură de corda&e)d) 1romboze (trombi endocavitari)
e) Joală congenitală 486. C; 'rept mecanisme de compensare în stenoza mitrală pot fi numite:a) 'ilatarea şi hipertrofia atriului dreptb) 'ilatarea şi hipertrofia atriului st%ngc) ipertrofia ventricolului dreptd) ipertrofia ventricolului st%nge) Creşterea presiunii în capilarele pulmonare
487. C; =cuzele principale ale unui bolnav cu stenoză mitrală sunt:a) 'ispneeab) emoptiziac) 'urerea epigastralăd) .alpitaţiilee) .aresteziile 488. C; ,!amenul aparatului cardiovascular la un bolnav cu stenoză mitrală relevă:a) >ocul ape!ian deplasat spre st%nga şi în &osb) >ocul cardiac evidentc) 0etracţia sistolică a şocului ape!iand) reamătul catar diastolice) 'ilatarea matităţii relative a cordului în st%nga şi în sus
489. C; a auscultaţia zgomotelor cardiace a unui bolnav cu stenoză mitrală se poate depista:a) <gomotul 6 diminuat la ape!b) <gomotul 6 accentuat la ape!c) Clacmentul de deschidere a valvei mitraled) Clic sistolice) =ccentuarea şi dedublarea zgomotului 66 la artera pulmonară 490. C; Ce fel de sufluri se pot ausculta la un bolnav cu stenoză mitrală$a) Suflu sistolic la ape!b) Suflu diastolic la ape!c) Suflu sistolic la tricuspidăd) Suflu sistolic la aortăe) Suflu diastolic la artera pulmonară (-raham"Steel)
491. C; Ce schimbări electrocardiografice pot apărea la un bolnav cu stenoză mitrală$a) Semne de fibrilaţie atrialăb) Semne de hipertrofie a atriului st%ngc) Semne de hipertrofie a atriului dreptd) Semne de hipertrofie a ventricolului st%nge) Semne de hipertrofie a ventricolului drept 492. C; Ce semne radiologice ale stenozei mitrale cunoaşteţi$a) .roieminarea arcului 666 dreptb) .roieminarea arcului 666 st%ngc) 'eplasarea posterior a esofagului baritatd) Configuraţia +mitrală+ a inimiie) Semne de congestie venoasă pulmonară
493. C; ,cocardiografia la un bolnav cu stenoză mitrală poate releva:a) Calcifierea valvei mitraleb) 0uptura corda&elor valvei mitralec) =triomegalie dreaptăd) =triomegalie st%ngăe) ipertrofia ventricolului drept 494. C; ,cografia 'oppler în stenoza mitrală poate depista următoarele:a) Creşterea velocităţii flu!ului sangvin aorticb) Creşterea velocităţii flu!ului sangvin mitralc) =ria orificiului stenozat
d) ;icşorarea gradientului transvalvular mitrale) Creşterea presiunii în artera pulmonară 495. C; 'rept cauze de apariţie a insuficienţei mitrale pot fi:a) 0eumatismulb) 0uptura de corda&ec) 0uptura de perete ventricular st%ngd) ,ndocardita infecţioasă
e) .rolapsul de valvă mitrală 496. C; 'rept mecanisme de compensare în insuficienţa mitrală pot fi numite:a) 'ilatarea şi hipertrofia atriului dreptb) 'ilatarea şi hipertrofia atriului st%ngc) ipertrofia ventricolului dreptd) ipertrofia ventricolului st%nge) Creşterea presiunii în capilarele pulmonare 497. C; =cuzele principale ale unui bolnav cu insuficienţă mitrală sunt:a) 'ispneea progresantăb) 'urerea epigastralăc) 'urerea precordială de tip stenocardicd) .alpitaţiile
e) atigabilitatea 498. C; ,!amenul aparatului cardiovascular la un bolnav cu insuficienţă mitrală relevă:a) >ocul ape!ian deplasat spre st%nga şi în &osb) >ocul cardiac evidentc) 0etracţia sistolică a şocului ape!iand) reamătul catar sistolice) 'ilatarea matităţii relative a cordului în st%nga şi în sus 499. C; a auscultaţia cordului unui bolnav cu insuficienţă mitrală se poate depista:a) <gomotul 6 diminuat la ape!b) <gomotul 6 accentuat la ape!c) Clacmentul de deschidere a valvei mitraled) =ccentuarea şi dedublarea zgomotului 66 la artera pulmonară
e) Suflu sistolic la ape! 500. C; Ce schimbări electrocardiografice pot apărea la un bolnav cu insuficienţă mitrală$a) Semne de fibrilaţie atrialăb) Semne de hipertrofie a atriului st%ngc) Semne de hipertrofie a atriului dreptd) Semne de hipertrofie a ventricolului st%nge) Semne de hipertrofie a ventricolului drept 501. C; Ce semne radiologice ale insuficienţei mitrale cunoaşteţi$a) .roieminarea arcului 666 dreptb) .roieminarea arcului 666 st%ngc) 'eplasarea posterior a esofagului baritatd) Configuraţia +mitrală+ a inimii
e) Semne de congestie venoasă pulmonară 502. C; ,cocardiografia la un bolnav cu insuficienţă mitrală poate releva:a) Calcifierea valvei mitraleb) 0uptura corda&elor valvei mitralec) =triomegalie dreaptăd) =triomegalie st%ngăe) ipertrofia ventricolului st%ng 503. C; ,cografia 'oppler în insuficienţa mitrală poate depista următoarele:a) Creşterea velocităţii flu!ului sangvin aorticb) Creşterea velocităţii flu!ului sangvin mitral
c) .rezenţa unui flu! mitral în sistolăd) ;icşorarea gradientului transvalvular mitrale) Creşterea presiunii în artera pulmonară 504. C; .rincipalele cauze etiologice ale stenozei aortice sunt:a) 1rombozele şi tromboemboliileb) Joală congenitalăc) 6nflamatorii (reumatismul)
d) 'egenerative (sclerozare)e) 1raume (ruptură de corda&e) 505. C; 'rept mecanisme de compensare în stenoza aortică pot fi numite:a) 'ilatarea şi hipertrofia atriului dreptb) 'ilatarea şi hipertrofia atriului st%ngc) ipertrofia ventricolului dreptd) ipertrofia ventricolului st%nge) Jradicardia 506. C; =cuzele principale ale unui bolnav cu stenoză aortică sunt:a) 'urerea epigastralăb) 'urerea precordială de tip stenocardicc) 'ispneea de efort
d) emoptiziae) Sincopa de efort 507. C; ,!amenul aparatului cardiovascular la un bolnav cu stenoză aortică relevă:
a) .aloarea tegumentelor b) iperemia obra&ilorc) >ocul ape!ian deplasat spre st%nga şi în &osd) 0etracţia sistolică a şocului ape!iane) reamătul catar sistolic 508. C; a auscultaţia cordului unui bolnav cu stenoză aortică se poate depista:a) <gomotul 6 diminuat la ape!b) =ccentuarea şi dedublarea zgomotului 66 la artera pulmonarăc) 'iminuarea zgomotului 66 la aortă
d) Suflu sistolic rugos la aortăe) Suflu protodiastolic la aortă 509. C; Ce schimbări electrocardiografice pot apărea la un bolnav cu stenoză aortică$a) Semne de tulburari de conducereb) Semne de hipertrofie a atriului st%ngc) Semne de hipertrofie a atriului dreptd) Semne de hipertrofie a ventricolului st%nge) Semne de hipertrofie a ventricolului drept 510. C; Ce semne radiologice ale stenozei aortice cunoaşteţi$a) .roieminarea arcului 666 drepb) .roieminarea arcului 6? st%ngc) 'ilatarea poststenotică a aortei
d) Configuraţia +aortică+ a inimiie) Semne de congestie venoasă pulmonară 511. C; ,cocardiografia la un bolnav cu stenoză aortică poate releva:a) Îngroşarea şi calcifierea valvei aorticeb) 'eschiderea e!centrică a cuspelor valvei aorticec) ipertrofia ventricolului st%ngd) ipertrofia ventricolului drepte) 0educerea suprafeţei orificiului aortic 512. C; ,cografia 'oppler în stenoza aortică poate depista următoarele:a) Creşterea velocităţii flu!ului sangvin aortic
b) Creşterea velocităţii flu!ului sangvin mitralc) ;ărirea gradientului transvalvular aorticd) ;icşorarea gradientului transvalvular mitrale) Creşterea presiunii în artera pulmonară 513. C; Ca şi cauze ale insuficienţei aortice pot fi numite:a) 6nflamatorii (reumatismul)b) ,ndocardita infecţioasă
c) Jolile ereditare ale ţesutului con&unctivd) ?alve aortice bicuspidee) 1raume (ruptură de corda&e) 514. C; 'rept mecanisme de compensare în insuficienţa aortică pot fi numite:a) 1ahicardiab) 'ilatarea şi hipertrofia atriului dreptc) 'ilatarea şi hipertrofia atriului st%ngd) 'ilatarea şi hipertrofia ventricolului drepte) 'ilatarea şi hipertrofia ventricolului st%ng 515. C; =cuzele principale ale unui bolnav cu insuficienţă aortică sunt:a) 'urerea epigastralăb) 'urerea precordială de tip stenocardic
c) 'ispneea de efortd) =steniae) Sincopa de efort 516. C; ,!amenul aparatului cardiovascular la un bolnav cu insuficienţă aortică relevă:a) >ocul ape!ian deplasat spre st%nga şi în &osb) +dansul carotidelor+c) 0etracţia sistolică a şocului ape!iand) reamătul catar diastolice) 'ilatarea matităţii relative a cordului în st%nga 517. C; a auscultaţia zgomotelor cardiace a unui bolnav cu insuficienţă aortică se poate depista:a) <gomotul 6 diminuat la ape!b) <gomotul 6 accentuat la ape!
c) Clic sistolicd) 'iminuarea zgomotului 66 la aortăe) =ccentuarea zgomotului 66 la aortă 518. C; Ce fel de sufluri se pot ausculta la un bolnav cu insuficienţă aortică$a) Suflu diastolic la aortăb) Suflu sistolic la ape!c) Suflu sistolic la tricuspidăd) Suflu sistolic la aortăe) Suflu diastolic la ape! (=ustin"lint) 519. C; Ce schimbări electrocardiografice pot apărea la un bolnav cu insuficienţă aortică$a) 1ahicardie sinusalăb) Semne de încărcare a atriului st%ng
c) Semne de încărcare a atriului dreptd) Semne de hipertrofie a ventricolului st%nge) Semne de hipertrofie a ventricolului drept 520. C; Ce semne radiologice ale insuficienţei aortice cunoaşteţi$a) .roieminarea arcului 666 dreptb) .roieminarea arcului 6? st%ngc) 'eplasarea posterior a esofagului baritatd) Configuraţia +aortică+ a inimiie) 'ilatarea aortei ascendente 521. C; ,cocardiografia la un bolnav cu insuficienţă aortică poate releva:
a) 'ilatarea aortei ascendenteb) 'ilatarea inelului aorticc) ?ibraţii ale cuspei anterioare a valvei mitraled) 'ilatarea atriului drepte) 'ilatarea şi hipertrofia ventricolului st%ng 522. C; ,cografia 'oppler în insuficienţa aortică poate depista următoarele:a) Creşterea velocităţii flu!ului sangvin aortic
b) Creşterea velocităţii flu!ului sangvin mitralc) .rezenţa flu!ului regurgitant în ventricolul st%ngd) -radul de regurgitaree) Creşterea presiunii în artera pulmonară 523. C; Cum se modifică pulsul şi tensiunea arterială în insuficienţa aortică$a) Pulsus differens
b) Pulsus altus et celler
c) 1ensiunea arterială rămane neschimbatăd) 1ensiunea arterială sistolică creşte iar cea diastolică scadee) 1ensiunea arterială diastolică creşte iar cea sistolică scade 524. C; Care sunt principalele cauze ale hipertensiunii arteriale secundare$a) 0enale
b) ,ndocrinec) emodinamiced) ipertensiunea portalăe) ,!ogene (into!icaţii etc9) 525. C; Care sunt organele"ţintă afectate în hipertensiunea arterială$a) creierulb) ficatulc) rinichiid) cordule) retina 526. C; Care sunt factorii de risc cardiovascular$a) Iiveluri tensionale sistolice şi diastolice sporite
b) -radul de stază venoasă sistemicăc) 'islipidemiad) Nbezitatea abdominalăe) 'iabetul zaharat 527. C; Care sunt simptomele tipice în hipertensiunea arterială$a) 6ritabilitateb) 'ureri în epigastruc) Cefaleed) 1ulburari de vederee) .arestezii 528. C; În stadiile avansate ale hipertensiunii arteriale se pot înt%lni următoarele acuze:a) 'izurie
b) Iicturiec) 'ureri în cutia toracică de tip anginosd) 'ispnee progresantăe) ;anifestări de accidente cerebro"vasculare tranzitorii 529. C; Care din semnele de mai &os ar putea sugera originea endocrină a hipertensiunii arteriale$a) =simetria pulsului la membrele superioare şi cele inferioareb) 1urgescenţa marcată a venelor &ugularec) irsutismuld) =trofia pielii şi striurile rozaceee) Livedo reticularis
530. C; Care din cele de mai &os sunt semne de retinopatie hipertensivă$a) 'ecolarea de retinăb) Îngustarea arteriolelor retineic) Semnul Salus"-unnd) .lasmoragiie) emoragii 531. C; =fecţiunea simptomatică a cordului în hipertensiune arterială se manifestă prin:
a) 6nfarct miocardicb) 'ereglări de conductibilitatec) 'ereglări de automatismd) 6nsuficienţă cardiacăe) =ngină pectorală 532. C; =fecţiunea simptomatică a creierului în hipertensiune arterială se manifestă prin:a) 1romboembolii ale arterelor cerebrale în special cerebrală medieb) =tac ischemic tranzitoriuc) 6ctus ischemic sau hemoragicd) ,ncefalopatie hipertensivă avansatăe) 'ereglări de vedere chiar p%nă la pierderea vedereii 533. C; =fecţiunea simptomatică a rinichilor în hipertensiune arterială se manifestă prin:
a) Iecroză tubulară acutăb) =pariţia calculilor renalic) ipercreatininemie peste 43 mg@dld) ipercolesterolemiee) 6nsuficienţă renală 534. C; ,!amenul obiectiv al unui pacient hipertensiv poate releva:a) 'eplasarea limitei matităţii relative a cordului spre dreaptab) 'eplasarea şocului ape!ian în stanga şi în &osc) Configuraţia +mitrală+ a inimiid) Configuraţia +aortică+ a inimiie) ărgirea pediculului vascular 535. C; Care sunt modificările electrocardiografice la un pacient cu hipertensiune arterială$
a) ?olta& scăzut al ,C-b) Jlocuri sinoatriale şi atrioventricularec) 'evierea a!ei electrice spre st%ngad) .rezenţa undei monofazice .ardeee) ;ărirea amplitudinii undei 0 în derivaţiile ?5 şi ?L
536. C; Care sunt modificările ecocardiografice la un pacient cu hipertensiune arterială$a) ;ărirea gradientului transvalvular mitralb) Îngroşarea septului interventricular şi a peretelui posterior al ventricolului st%ngc) =cumulare de lichid între foiţele pericarduluid) =fectarea rela!ării miocardului ventricolului st%nge) ;ărirea velocităţii flu!ului aortic 537. C; N hipertensiune arterială renală se va supecta la:
a) Joli renale familialeb) .ersoane tinerec) .ersoane de v%rstă înaintatăd) ipertrensiune arterială preponderent diastolicăe) =pariţia hipertensiunii arteriale în perioada sarcinii 538. C; Care boli endocrine sunt însoţite de hipertensiune arterială secundară$a) Sindromul Cushingb) 'iabetul zaharatc) iperaldosteronismul primar d) eocromocitomul
e) 1ireoto!icoza 539. C; Ce factori e!ogeni pot determina apariţia hipertensiunii arteriale secundare$a) 6nto!icaţia cu ciupercib) 6nto!icaţia cu metale grele (.b)c) =dministrarea de antiinflamatoare nesteroidiened) =dministrarea de contraceptive oralee) =dministrarea de insulină 540. C; Care boli cardiovasculare pot fi însoţite de hipertensiune arterială secundară$a) 6nsuficienţa aorticăb) Stenoza aorticăc) =teroscleroza aorteid) Coarctaţia de aortăe) Sindrom hiperKinetic beta"adrenergic 541. C; Care sunt formele clinice ale cardiopatiei ischemice$a) 6nfarctul miocardicb) 6ctusul ischemicc) =ngina pectoralăd) 6nsuficienţa cardiacăe) =ritmiile
542. C; Care sunt factorii de risc pentru cardiopatia ischemică$a) ipertensiunea portalăb) ipertensiunea arterialăc) 1endinţa spre hipercoagulared) umatule) 'islipidemiile 543. C; Care sunt caracteristicile de bază ale anginei pectorale$a) 'urere în regiunea ape!ului inimiib) 'urere retrosternalăc) 6radiere în spated) 'urată de ore@zilee) =tenuarea@dispariţia durerii în clinostatism
544. C; =ngina pectorală poate apărea în următoarele condiţii:a) 'upă mese copioaseb) a trecerea dintr"o încăpere caldă la recec) a efort fizicd) a efort emoţionale) a ma&orarea valorilor tensionale 545. C; ,lectrocardiograma de repaos la un pacient cu angină pectorală poate releva:a) Dnde 1 negativeb) Dnde 1 ascuţitec) ;icşorarea amplitudinii undei 0 d) Subdenivelare de segment S1e) ,C- normală 546.
C; ,lectrocardiograma în criză anginoasă la un pacient cu angină pectorală poate releva:a) Jlocuri atrioventriculare de diferit gradb) Dnde 1 negativec) Dnde 1 pozitive înalted) Subdenivelare de segment S1e) Supradenivelare de segment S1 (unda .ardee) 547. C; Ce metode se pot folosi pentru diagnosticarea anginei pectorale$a) Scintigrafia de perfuzie a miocarduluib) 1estul cu efort fizicc) 1este farmacologice
d) Stimularea transesofageanăe) Mimografia esofagului 548. C; Ce forme clinice ale anginei pectorale sunt întrunite în noţiunea de angină pectorală instabilă$a) =ngina .rinzmetalb) =ngina progresantăc) =ngina precoce postinfarctd) =ngina de decubit
e) =ngina de novo 549. C; Ce acuze se pot frecvent înt%lni într"un infarct miocardic acut$a) Sincopab) 'urerea retrosternală de tip anginosc) Claudicaţia intermitentăd) Crampe abdominalee) 'ispneea 550. C; Care sunt formele clinice atipice ale infarctului miocardic acut$a) Cerebralăb) =stmatiformăc) =simptomaticăd) =bdominală
e) 0enală 551. C; Ce semne stetoacustice se pot decela în infarct miocardic acut$a) <gomote cardiace asurziteb) 0itmul de galopc) 0itmul de prepeliţăd) recătura pericardiacăe) Suflu sistolic la ape! 552. C; În faza acută iniţială (supraacută) a infarctului miocardic acut la ,C- se pot depista:a) Subdenivelare de segment S1b) Supradenivelare de segment S1c) Dndă / patologică prezentăd) Dndă / patologică absentă
e) Dndă 1 înaltă ascuţită simetrică 553. C; În faza de infarct miocardic acut constituit la ,C- se pot depista:a) Dndă / patologică prezentăb) Dndă / patologică absentăc) 0educerea progresivă a supradenivelării segmentului S1d) ;ărirea amplitudinii undei 0 e) ;icşorarea amplitudinii undei 0 554. C; În stadiul subacut al infarctului miocardic acut la ,C- se pot depista:a) Subdenivelare de segment S1b) Segment S1 la izoliniec) Dnde 1 ascuţited) Dnde 1 negative
e) Dndă / patologică 555. C; În stadiul cronic al infarctului miocardic la ,C- se pot depista:a) Subdenivelare de segment S1b) Segment S1 la izoliniec) Dnde 1 ascuţited) Dnde 1 negativee) Dndă / patologică 556. C; ocalizarea anteroseptală a infarctului miocardic acut este reflectată în următoarele derivaţii ,C-:a) 66 666 a?b) 6 a?
557. C; ocalizarea laterală a infarctului miocardic acut este reflectată în următoarele derivaţii ,C-:a) 66 666 a?b) 6 a?c) ?7 " ?B
d) ?5 " ?L
e) ?7 " ?L
558. C; ocalizarea inferioară a infarctului miocardic acut este reflectată în următoarele derivaţii ,C-:a) 66 666 a?b) 6 a?c) ?7 " ?B
d) ?F " ?L
e) ?7 " ?L
559. C; ocalizarea posterioară a infarctului miocardic acut este reflectată în următoarele derivaţii ,C-:a) 66 666 a?b) 6 a?c) ?7 " ?4
d) ?A " ?e) ?7 " ?L
560. C; 6nfarctul miocardic acut cu localizare infero"diafragmală poate fi însoţit de:a) 1ahicardie sinusalăb) Jradicardie sinusalăc) Jlocuri atrioventriculared) .aro!isme de fibrilaţie atrialăe) Sindrom 2.2 561. C; 1estele biologice din infarctul miocardic acut pot releva:a) Creşterea ?Sb) Creşterea nivelului de creatinfosfoKinazăc) Creşterea nivelului de troponină
d) Creşterea nivelului de lactatdehidrogenazăe) Creşterea nivelului de uree 562. C; Ce schimbări ecocardiografice se pot evidenţia în cardiopatia ischemică$a) ;ărirea cavităţii atriului st%ngb) ;icşorarea localizată a grosimii peretelui ventricular c) ipo" a" sau disKinezia unei zone a ventricolului st%ngd) .rezenţa de trombi intracavitarie) =fectarea rela!ării diastolice a ventricolului st%ng 563. C; Care sunt mecanismele principale de dezvoltare a insuficienţei cardiace$a) Suprasolicitarea inimii cu volumb) Suprasolicitarea inimii cu presiunec) =fectarea muşchiului cardiac
d) =fectarea transmiterii neuro"muscularee) 1ulburarea umplerii cordului 564. C; Iumiţi cauzele de perturbare a umplerii cordului:a) ipertrofia ventriculară st%ngăb) 'ilatarea ventriculară st%ngăc) .ericardita constrictivăd) 0evărsatul pericardice) =miloidoza 565. C; Suprasolicitarea prin rezistenţă se poate produce în:a) ipertensiunea arterială sistemică
b) ipertensiunea arterială pulmonarăc) 6nsuficienţa mitralăd) 6nsuficienţa aorticăe) Stenoza aortică 566. C; Suprasolicitarea cu volum se poate produce în:a) ipertensiunea arterială sistemicăb) ipertiroidism
c) 6nsuficienţa mitralăd) 6nsuficienţa aorticăe) Stenoza aortică 567. C; Care din cele enumerate mai &os sunt mecanisme compesatorii în insuficienţa cardiacă$a) 1ahicardiab) Jradicardiac) 'ilataread) ipertrofiae) 0edistribuirea debitului cardiac 568. C; Care sunt factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace$a) Stările febrileb) actorii to!ici (alcoolul)
c) 6schemia miocardicăd) ipotiroidismule) =portul e!cesiv de apă şi sare 569. C; Care sunt acuzele de bază în insuficienţa ventriculară st%ngă$a) 'ureri în hipocondrul dreptb) ,deme pe gambec) 'ispneed) 1use seacăe) =stenie 570. C; Care sunt acuzele de bază în insuficienţa ventriculară dreaptă$a) 'ureri în hipocondrul dreptb) ,deme pe gambe
c) 'ispneed) 1use seacăe) -reaţă vărsături 571. C; ,!amenul obiectiv al unui pacient cu insuficienţă ventriculară st%ngă poate evidenţia:a) 1ahicardieb) Jradicardiec) .olipneed) 0aluri subcrepitantee) =ccentuarea <g 66 la artera pulmonară 572. C; ,!amenul ecocardiografic al unui pacient cu insuficienţă ventriculară st%ngă poate evidenţia:a) 'ilatarea ventricolului st%ngb) ipertrofia ventricolului st%ng
c) 0educerea fracţiei de e&ecţied) 1romboza intracavitară st%ngăe) 'efect septal atrial 573. C; ,!amenul obiectiv al unui pacient cu insuficienţă ventriculară dreaptă poate evidenţia:a) epatomegalieb) Cianoză difuzăc) ,deme pe gambed) 0aluri subcrepitantee) 1urgescenşa venelor &ugulare 574. C; ,!amenul ecocardiografic al unui pacient cu insuficienţă ventriculară dreaptă poate evidenţia:
a) 'ilatarea ventricolului dreptb) ipertrofia ventricolului st%ngc) 0educerea fracţiei de e&ecţied) 1romboza intracavitară st%ngăe) ipertensiune pulmonară 575. C; 'rept cauze ale insuficienţei cardioace hipodiastolice pot fi numite:a) ipertrofia marcată a ventricolului st%ng
b) 'ilatarea marcată a ventricolului st%ngc) 0evărsatul lichidian intrapericardicd) .ericardita constrictivăe) =miloidoza 576. C; Care sunt manifestările clinice ale insuficienţei ventriculare st%ngi acute$a) 'ispnee e!piratorie pronunţatăb) 'ispnee paro!istică nocturnăc) =stm cardiacd) =stm bronşice) ,dem pulmonar 577. C; ,numeraţi semnele clinice ale edemului pulmonar:a) Senzaţie de sufocare e!tremă
b) 1use seacă însoţită de Wheezingc) 1use cu e!pectoraţie spumoasă rozatăd) 0aluri ronflante şi sibilante în pulmonie) 0aluri umede buloase medii şi mari 578. C; Care sunt manifestările clinice ale insuficienţei ventriculare drepte acute$a) 1urgescenţa venelor &ugulareb) .ulsaţia e!cesivă a arterelor carotidec) 1ahicardied) ipertensiune arterialăe) ipotensiune arterială 579. C; Care sunt complicaţiile insuficienţei cardiace$a) Ciroză hepatică
b) 6nfecţii bronhopulmonarec) 6nsuficienţa funcţională a rinichilor d) =ritmii şi moarte subităe) 1romboze endocavitare şi embolii 580. C; Ce modificări electrocardiografice se pot depista în tromboembolismul pulmonar$a) 'evierea a!ului electric al N0S spre st%ngab) 'evierea a!ului electric al N0S spre dreaptac) =spect S6/666
d) Jloc de ram st%ng al fasciculului ise) Jloc de ram drept al fasciculului is 581. C; ,!amenul cardiac în insuficienţa cardiacă dreaptă poate depista:a) .ulsaţia carotidelor
b) .ulsaţie epigastricăc) argirea matităţii relative a cordului sprea dreapta şi st%ngad) =ccentuarea zgomotului 66 la aortăe) =ccentuarea zgomotului 66 la artera pulmonară 582. C; ,!amenul cardiac în insuficienţa cardiacă st%ngă poate depista:a) .ulsaţia carotidelor b) argirea matităţii relative a cordului spre st%ngac) =ccentuarea zgomotului 66 la aortăd) =ccentuarea zgomotului 66 la artera pulmonarăe) 0itm de galop
583. C; Semne clinice ale tromboembolismului pulmonar masiv pot fi:a) 'urerea retrosternală violentăb) ipertensiunea arterialăc) ipotensiunea arterialăd) Sincopae) 'ispneea 584. C; 0iscul sporit de tromboembolism pulmonar poate fi suspectat la pacienţii cu$
a) Ieoplaziib) 6nfarct miocardic acutc) 'ehidratared) Caşe!iee) 6mobilizare prelungită 585. C; .rintre caracteristicele de laborator ale hepatitei cronice J se regăsesc:a) Creșteri modeste ale aminotransferazelor b) =lanin aminotransferaza are tendința de a fi mai crescută dec%t aspartat aminotransferazac) =nti bcor sumar pozitivd) osfataza alcalină este mult crescutăe) Jilirubina este mult crescută 586. C; Cele mai frecvente localizari a cancerului gastric sunt regiunea:
a) antralab) curbura micac) curbura mared) cardialae) fundul gastric 587. C; 'in punct de vedere clinic si evolutiv gastritele se impart in:a) acuteb) subacutec) croniced) alte tipuri de gastritee) persistente 588. C; 'in punct de vedere clinic si evolutiv gastrita acuta se imparte in:
a) eroziv"heomragicab) flegmonoasac) necroticad) purulentae) Seroasa 589. C; 'in punct de vedere clinic si evolutiv gastrita cronica se imparte in:a) atroficab) microbianac) chimicad) viralae) protozoica 590. C; -astrita atrofica se prezinta prin:
a) mucoasa palidab) lipsa pliurilor c) vascularizatie superficialad) hipetrofia mucoaseie) mucoasa rosietica 591. C; -astrita hipertrofica se caracterizeaza prin:a) pliuri inalte mai mult de 7 cm inaltimeb) pliuri late de B"5 mmc) pliuri inalte mai mult de 395 cm inaltimed) pliuri de 7"4 mm latime
e) mucoasa palida 592. C; -astrita acuta eroziv"hemoragica se caracterizeaza prin:a) ulceratii superficialeb) ulceratii adancic) ulceratii ce nu depasesc musculara mucoaseid) ulceratii care depasesc musculara mucoaseie) fara ulceratii 593. C; Conditiile etiologice in aparitia eroziunilor acute gastrice sunt:a) actiunea medicamentoasab) el*cobacter .*loric) alcooluld) substante causticee) reflu!ul duodeno"gastric 594. C; 6n patogenia gastritei acute se determina:a) factorii etiologici inhiba secretia de catre mucoasa a prostoglandinelor b) inhibita si secretia de bicarbonati si mucusc) ischemia mucoaseid) radicalii liberi de o!igen induc leziuni ale mucoasei gastricee) apare necroza mucoasei gastrice
595. C; Sindroamele clinice in hepatitele cronice sunt:a) asteno"vegetativb) dispepticc) algicd) icterice) anurie 596. C; Ce nu este caracteristic pentru icter hemolitic:a) coloratia galben"lamaie a tegumentelor b) coloratia galben"verzuie a tegumentelor c) scaun acolicd) urina de culoare deschisae) bilirubina libera ma&orata in sange
597. C; Ce este caracteristic pentru icterul hemolitic:a) coloratia galben"verzuie a tegumentelor b) anemiec) prurit cutanatd) bilirubina libera ma&orata in sangee) urina colorata intunecat 598. C; Ce este caracteristic pentru icterul parenchimatos:a) ma&orarea bilirubinei totale pe contul fractiei libereb) ma&orarea bilirubinei totale pe contul fractiei legatec) ma&orarea bilirubinei totale pe contul ambelor fractiid) aparitia scaunului acolice) urina colorata intunecat 599.
C; Ce nu este caracteristic pentru icterul parenchimatos:a) urina colorata deschisb) urina colorata intunecatc) scaun colorat intunecatd) bilirubina ma&orata in sange pe contul fractiei liberee) prurit cutanat 600. C; Ce este caracteristic pentru icterul mecanic:a) scaun acolicb) urina colorata intunecatc) scaun colorat intunecat
d) bilirubina totala in sange ma&orata pe contul fractiei directee) prurit cutanat marcat 601. C; Ce nu este caracteristic pentru icterul mecanic:a) anemieb) scaun colorat intunecatc) scaun acolicd) prurit cutanat
e) amilaza 604. C; 6n gastrita alcoolica isi face prezenta:a) capilare trombozate cu eritrocite si trombi plachetarib) mucoasa congestionatac) mucoasa cu eroziunid) histologic hemoragie subepitelialae) mucoasa friabila 605. C; .entru gastrita medicamentoasa este caracteristic:a) apare dupa administrarea antiinflamatoarelor nesteroidieneb) apare dupa administrarea antiinflamatoarelor steroidienec) severitatea leziunilor coreleaza cu doza utilizatad) leziunile apar preponderent in stomac
e) apare dupa administrarea 4"blocantilor 606. C; Dlcerul gastric si duodenal este:a) defect al mucoasei gastrice sau duodenale care depaseste in profunzime muscularab) este incon&urat de infiltrat inflamator de tip acutc) este infiltrat inflamator de tip cronicd) defect al mucoasei gastrice sau duodenale care nu depaseste in profunzime muscularae) frecvent acompaniat de prezenta el*cobacterul .*lori 607. C; 'urerea in ulcerul gastric:a) apare post"prandial dupa B3 min " 7 orab) caracterul durerii este variabil (arsura senzatii de apasare sau roadere)c) iradiaza posterior 177"174 7 4 paravertebrald) la palpare se determina dureri in regiunea supraombilicala cu 7"4 cm
e) apare nocturn 608. C; .entru ulcerul gastric este mai caracteristica:a) scaderea in greutate din frica aparitiei durerilor post"alimentar b) pirozisc) scaderea in greutate din cauza hiperamonemieid) scaderea in greutate din cauza diareeie) greturi si vome fara ameliorare 609. C; 'iagnosticul ulcerului gastric se bazeaza pe:a) endoscopic se evidentiaza crater ulceros de diverse forme si dimensiunib) studierea profunzimei ulcerului la efectuarea endoscopiei
c) efectuarea biopsiei din marginea ulceratiei la endoscopied) efectuarea biopsiei din centrul ulceratieie) semne directe radiologice 610. C; .entru e!amenul radiologic in perforatie ulceroasa gastrica este caracteristic:a) prezenta aerului in cavitatea peritonealab) e!amenul radiologic baritat contraindicatc) e!amenul radiologic baritat indicat
d) meteorism pronuntate) cavitatea abdominala micsorarta in volum 611. C; Care criterii permit de a determina nivelul hemoragiei in cazul hemoragiei gastrice:a) nivelul hemoglobineib) hematocritulc) scaderea 1= si aparitia semnelor de ortostatism (1= sistolica in pozitie verticala mai putin de 733 mmg)d) cresterea tahicardiei (mai mult de 733 pe minut)e) melena 612. C; Care marKeri virali a hepatitei J din sange determina replicarea virala:a) Je =gb) Js =gc) =nti Je =g
d) =nti Jcor"sumar e) ='I"J? 613. C; Care criterii caracterizeaza sindromul hipertensiunii portale:a) miscorarea dimensiunii ficatuluib) aparitia [capului de meduza\c) splenomegalied) ascita izolata in cadrul marKerilor normali a functiei hepaticee) dilatarea varicelor esofagiene 614. C; Cauza proteinuriei funcţionale:a) lezarea inflamatoare a vaselor glomerulareb) schimbări degenerative în canalicule renalec) proteinuria după un marşd) proteinuria la recee) ortostatică 615. C; .rin proteinuria renală organică înţelegem:a) apariţia proteinei în legătură cu lezarea inflamatoare a glomerulelor şi bazinetelor b) schimbările degenerative în canalicule renale (nefropatii tubulare)c) apariţia proteinleor în urină în urma inflamaţiei tractului uroe!cretor d) proteinuria ortostaticăe) proteinuria febrilă 616. C; În ce lezări a căilor urinare apare hematuria:a) în glomerulonefrităb) nefrolitiazăc) amiloidoza renalăd) cancer a căilor e!cretoare de urinăe) polichistoza renală 617. C; Cilindruria poate aparea:a) la oameni sănătoşib) în lezarea calicelor c) în nefrolitiazăd) în procesele inflamatoare a căilor uroe!cretoriie) în glomerulonefrită difuză
618. C; ,demele renale apar în legătură cu:a) polidipsieb) reţinerea de Ia în organizmc) hipoalbuminemied) retenţie acută de urinăe) reţinenre de M în organizm 619.
C; .entru edemele renale e caracteristic:a) la palpaţie sunt recib) sunt calde palidec) sunt dured) sunt la!ee) se e!tind de sus în &os 620. C; Caracteristica edemelor renale:a) se răsp%ndesc de sus în &osb) apar dimineaţac) predominant pe picioared) predominant pe faţă (sub ochi)e) sînt cianotice 621. C; 'urerile în regiunea lombară în lezarea rinichilor apar din cauza:a) inflamaţiei ţesutului adipos perirenalb) e!tensiei capsulei renalec) e!tensiei bazinetelor renaled) e!citării parenchinului renale) edemelor renali 622. C; Caracterul simptomului de durere în nefrolitiază:a) localizate în regiunea lombarăb) iradiază în umăr c) iradiază în perineud) iradiază în canalul uretrale) iradiază sub omoplat 623. C; a palparea rinichilor bolnavul trebuie să fie în poziţie:a) decubit dorsalb) pe şezutec) verticalăd) decubit ventrale) decubit lateral 624. C; .entru glomerulonefrita acută e caracteristic:a) cilinduriab) proteinuriac) fosfaturiad) hematuriae) urobilinuria 625. C; .entru lezarea inflamatoare a bazinetului renal este caracteristic:a) bacteriuriab) hematuriac) leucocituriad) hipertensiunea aterialăe) cilinduria (granuloşi şi ceroşi) 626. C; Simptomul caracteristice pentru insuficienţa renală cronică:
a) pielea uscatăb) pielea umedăc) miros de amoniac din gurăd) +steluţe vasculare+ pe pielee) hipoizistenuria 627. C; În ce afecţiuni renale apare hipertensiunea arterială$
a) arteriosclerozarea vaselor renaleb) lezarea canaliculelor (nefropatii tubulare )c) proces inflamator a glomerulelor (glomerulonefrită difuză)d) pielonefrită cronicăe) inflamaţia vezicii urinare (cistită) 628. C; Cauza poliuriei poate fi:a) îngerarea lichidului în cantităţi marib) diabet zaharatc) diabet însipidd) în perioada micşorarea edemelor e) în uremie (faza terminală) 629. C; Selectaţi simptomele clinice pentru inflamaţia vezicii urinare:a) dureri în regiunea lombarăb) dureri în regiunea suprapubianăc) micţiuni frecvente şi dureroased) edeme pe faţăe) edeme pe picioare 630. C; Selectaţi simptomele clinice în comă uremică:a) respiraţie Mussmaulb) miros de uree din gurăc) tegumente umeded) miros de acetonă din gurăe) tegumentele uscate 631. C; Care sunt modificarile renale în stadiul proteinuric al amiloidozei renale:a) ;arirea rinichilor în dimensiunib) ;icsorarea rinichilor în dimensiunic) Capsula fibrozanta se desprinde usor d) Capsula fibrozanta se desprinde greue) Suprafata rinichiului este neteda 632. C; Cu care patologii este necesar de efectuat diagnosticul diferentiat al amiloidozei renale:a) Iefropatia gravidelor b) -lomerulonefrita cronicac) .ielonefrita acutad) -lomeruloscleroza diabeticae) 1romboza vaselor renale 633. C; În care patologii sanguine poate evalua sindromul nefrotic:a) imfogranulomatozab) imfoleucoza cronicac) Joala mielomicad) ;ieloleucoza cronicae) Crioglobulinemia mi!ta 634. C; ,numerati modificarile în rinichi în cazul sindromului nefrotic:a) =dîncituri plate sau cicatriciale pe suprafata renala
c) ;odificarea structurii parenchimeid) Îngrosarea peretelui vascular e) Îngustarea peretelui vascular 643. C; Care sindroame clinice sunt prezente în pielonefrita:a) Drinar b) .olaKiuric
c) 1o!icd) Iefrotice) .roteinuric 644. C; =legeti patologiile principale în care se poate dezvolta amiloidoza renala:a) ^uberculozab) -lomerulonefritac) 1umorile renaled) 0eumatismule) _steomielita 645. C; Care organe cel mai frecvent se afecteaza în amiloidoza secundara:a) Naseleb) Splinac) 0inichiid) icatule) -landa endocrina 646. C; =legeti cauzele principale în care poate evilua sindromul nefrotic secundar:a) .rocesele purulente cronice pulmonareb) 'iabetul zaharatc) 1uberculoza renalad) 1romboza venelor de calibru mare(renale cave inferioarefemorale)e) 1= 647. C; Iumiti modificarile caracteristice sindromului nefrotic:a) 'iureza diminuatab) 'iureza sporitac) 1romboza vascularad) Cresterea presiunii oncotice a plasmeie) 'iminuarea presiunii oncotice a plasmei 648. C; 6ndicati factorii declansatori al pielonefritei:a) Rmiloidoza renalab) 'iabetul zaharatc) -raviditatead) =rtrita reumatoidae) Iefrita membranoasa649 C; Care modificari ale urogramei caracterizeaza pielonefrita cronica:
