flrlrian $angoorzitr

DVMrrrlurfi

ScrisuN.RpmdnescFunlapia - Efitura

Cuprins

277

IIDincolo de Manhattan""......".".. .."."."""""..."L62

Asiguriri deviali 9i moarte.." .........." 170

Furtuna dezilptdd". "...L77

Matadori 9i gladiatori " " "...... " ". " ". " "... ".... "... ".. 1 8 1

America in alb 9i negru.".." .".. 185

Sex, adiclie 9i politici .......".191

Comunism, capitalism gi libido " " ".. " ". ". " " t97

Bnrbali 9i gnini .....""".""."""207

Prafirl dintre stele .. "........ "... "...... "...... 2 13

Memoria altora ""...""""""""216

Miller gi proza americani....... " "....... 219

Miller despre Eugen Ionescu.""." ".""""224

Muntele rece ..""..."." ...."..230

Creativitate 9i nebunie .... .. ". ". ".... " " ". " " 234

Yoga 9i meditalie """""."..."""239

Lumea arde gi baba se piaptini... "...""".245

Cititul gi sinitatea .""..."..".""".247

Evolulie sau involugie.. ". ". "................ "..... " 25 1

,,Pulingravidf' .".""..256

Mai e nevoie de intelectuali? ".....".... .".""""..^."""".265

indoctrinare in stil american.. "".."".."""""271

Z7B

Drumuri

Cnpo cA onrcB EMIGRANT ajunge s[-9i imparti existen]a

in prima 9i a doua lui via![, mai ales dac[ plecarea s-a produs

cindva pe la mijlocul ei. Pentru mine existl un fel de simetrie

normah 9i egah a existengei cu care m-am impicat de mult fhrlregrete, nostalgii sau frustrlri.

Aici, in America, noi emigranfii suntem de multe ori invi-

diagi de cltre nativi Pentru c[ avem undeva o a doua tar5in carc

la o adic[ ne-am putea intoarce. Unii chiar o fac sau cel pugin

cocheterzilcu ideea asta,la fel cum o fhcuserfl pe vremuri cind

voiau si plece din Rominia. Adev[rul e c[ trlim in singurul loc

de pe lume in care nu trebuie sn-!i deplgegti condilia deforeigner,

adicl de striin, condigie in care cei mai mul9i ne simlim bine, chiar

privilegiali. Am auzitmulli americani spundnd, fhrl ranchiuni:

pdnd,laurm[ voi, strlinii, v[ descurcagi aici mai bine decit noi.

NewYork-ul, unde trliesc de mult, ili dd'senzafia de caplt

al lumii, adic[ locul din care nu mai ai unde si de ce fugi,9i atunci

singura intrebare pe care uneori 1i-o poli Pune ar fi dacl ai mai

putea, la o adicl, si te intorci acasd. Daci mai poli cumva dupi

*?ftatimp defini si percepe o nofiune atdt de complicatl -Acasd.

Ne-am pus gi noi aceasti intrebare 9i am ajuns la cotcluzia, cd,

de ce nu, Bragovul, Bucuregtiul, Bistrila, sau Craiova ar putea fi,

la o adic[, una dintre posibilele noastre case. Poate c-ar trebui sI

explic pufin ce-ar insemna la o adicd, pentru a nu pirea deplasat

6

sau nebun. La o adicd, ar fi, cel pufin pentru mine, acea situ4ieipoteticl in care a doua noastrl viag[ din America ar incepe sisemene cu prima noastrl viatl din Romdnia. Poate ci sar caluf dar

el, mustangul de altldatI, pare s-o fi luat ugor rlznaprin preeriile

globalizilrii, degertul lrakului gi al unor politici care ne dau fiori.

in prima mea viafi, cind voiam disperat s[ fug din !ar[, am

fost doar o singuri dati in Craiova. i, .., de-a doua, in care eva-

dasem si md. agezasem departe, peste ocean, am devenit un fel de

craiovean prin adoplie. Aceastl metamorfozl, ciudatd' s-a peffecut

treptat, aproape fhrl si-mi dau seama gi face parte, desigur, din acele

nebunii frumoase si neagteptate pe care viafa S le poate Pune pe tavi.

Nici Rominia, nici America, nu mai sunt ceea ce-au fost.

Alegerile prezidenliale din SUA au oferit un spectacol infricogitor.

Am asistat la defilarea politicienilor care gtiu sI zimbeascl ferme-

cltor in timp ce scrdgnesc din dinli gi ne scuipl minciuni infatd',iar

ln partea dejos a ecranelor pe o bandl ne sunt ariltateuraganele

care stau la coadl in Caraibe gatasilne loveascI, orage devastate inSiria,valuri de emigranli ludnd lumea cu asalt, terorism gi barbarie.

Nu de mult New Orleans-ul era din nou in p1in5. evacuare

(peste doul milioane de oameni) iar primarul, un blrbat cu o

privire gravd,le spunea sever si imperativ celor ce nu voiau slp1..., c[ se aflau in pericol. O fhcea pe limba 1or, s[ priceap[:

Mowe your butts out of here right nota, ceea ce-ar suna cam asa:

muta/i-od urgentfundul in altd parte.

Mtneuitim stupefia,ti la DonaldTiump gi nu ne vine si cre-

dem ci e adevlrat. Pare un imitator de prost gust allui Mussolini,

iar McCain spune ci America nu e Rominia, ceea ce suni cazicala

,,vara nu-i ca iarna".Tiump a ajuns pregedintele,,lumii libere", cito mai fi liber[, gi s-ar putea s[ ajungem prieteni la cataram[ cu

fldrian $0noenrzan

rugii. Istoria par:e s-o fi luat ruzna. din nou. Cine ar fi ctezttt cd',

cetlfean american fiind,voi prefera, cdnd cihtoresc prin lume, s[

spun cI sunt romin.Aga c[ daci rinduielile se stricl, sau cineva ne

va spune intr-o bund,zis[ evacuim loeul gi s[ ne mut[m fundul inahtd,panede ce n-ar putea fi acel loc Craiova sau Brasovul, pentnr

ci mai sunt inci obsedat de munli gi de igrasia medievali de acolo.

e/,

Cind eram foarte tinlr incercam s[-mi imaginez unde,

ce 9i cum voi fi eu prin anul2000. Umblam cu imaginafia 9i cu

degetul pe hart[ cit mai departe. Dac[ cineva mi-ar fi spus c[voi fi clsltorit cu o craioveancl gi cI de peste oceane voi ajunge

legat de oragul acesta, n-ag fi crezttin ruptul capului.

Prin'84 am fost in Craiova pentru trei zile.Totul se urilise

peste misuri, eu imi cam pierdusem noliunea de frumos gi incer-

cam disperat sI rlmin intreg la minte ag[1indu-mi de meseria

mea, de cnrli gi de mungii Bucegi, care imi acordau laolaltl w an1,

temporar in care puteam respira.Toate erau intoarse pe dos in viala

mea, plus cenugiul 9i lipsa de speranll in care pluteam cu tofii 9i

care imi provocaseri un fel de daltonism in care vedeam lumea

alb-negru. Ochii mei, cel pufin,inregistrau foarte puFn.De pilde

puteam s[ trec in fiecare zipeli'ngd,o chdire superbi fXr[ s-o vld,ca 9i cum n-ar fi existat. Locuiam la Bragov chiar lingi Biserica

Neagr[ si ffeceam in fiecare zipeldngd,ea cu privirea in pimdnt de

parcl n-ar fi fost acolo de sute de ani. Am intrat in catedrali duplmul1i ani cu nigte prieteni venili din Germaniaafla,tin ffecere prin

orag gi pentru citeva momente i-am inregistrat frumuselea gi m-am

gindit cI istoria n-a fost totdeauna nedreapt[ cu locurile acelea.

Astdzi pot s[ m[ plimb linigtit prin Craiova, Bragov sau

Bucuregti 9i mi intreb cum de n-am vdzut in prima mea via![

8

DRUMURI

roate clldirile astea vechi gi frumoase. Dar pe vremea aceea re-

ftzam sI mai vid, pentru c[ mintea mea i9i incepuse in avans o

emigrare a ei gi nu mai voiam s[ m[ leg de nimic'

LaCraiovase organizase un congres de ginecologie care nu

prea interesa pe nimeni. Eram in plin avint demografic, perioadl

in care avorturile erutinterzise, dar Se avorta pe rupte s,i se murea

agijderea, iar noi, doctorii, ne prefhceam c[ nu observlm toatl

grozilvta si incercam si ne vedem de treabd.

imi amintesc c[ am stat la HotelulJiul. Dintr-o libririe

mi-am cumpirat un volum de versuri de Marin Sorescu, poetul

care,frrd.sl-l fi cunoscut vreodatl, m-a convins s[ citesc 9i chiar

sI am curajul si scriu poezie.Ptoza m[ interesa Pentru ci miajuta sI evadez din realitatea imediatl,iat pqezia o vedeam ca

pe clidirile pe ldngl care treceam nepls[tor. Intr-o noapte am

citit pini tdrzitdin volumul Drurnul.Poezialui Marin Sorescu,

simpli, directi si cu multe subingelesuri, m[ fhcea si uit unde

trliesc gi imi dldea senzaliacl pimdntul e totusi egal, rotund si

la fel de colorat peste tot, inclusiv la noi, in garcul in care stlteam

inchigi. Am simlit ci poate n-are nicio importanll unde tr[iegti,

ci poate toati obses ia meacu luatul lumii in cap e nebunie. Una

dintre poeziile lui era cam a9a: ,,in faya mea se deschid doui

drumuri, unul in dreapta,altul in stinga", gi drumul continua si

se bifurce la nes{hrsit. Eu eram exact acolo,la rlscruce, negtiind

incotro s-o iau, ingtozit ci voi alege drumul gregit'

Era primlvar[ 9i am iegit si m[ plimb la intdmplare' Am

nimerit pe-o stradt linigtitn cu case vechi boieresti aproape de

centru gi dupl pu]in timp amreahzttci m-am rltlcit. Pare incre-

dibil, gtiu, n-ai cum s[ te rlticegti in craiova, dar mi s-a intimplat.

Nu pentru cd" ar fi un oras complicat, ci pentru cI eu eram un

rltlcit. O luam pe strldule tot mai mici, cu case tot mai vechi, cu

vili de vie in curte, pline de verdeafi. Mirosea a tei 9i a caprifoi,atencuiali cdzutd.dar mirosea bine. Litrau c6ini ici si colo, era multtrecut de miezul noplii si m-am simgit dintr-odati linigtit. Dareu nu voiam si risc 9i si m[ simt prea bine aici, prea linistit, preaimpicat. Eu voiam sL fug, sI trec granite, s[ cunosc alti oameni,si invi! limbi strrine. si uit 9i mai ales si nu-mi pard"rdu.sorescunu mi prea ajuta cu drumurile lui care vegnic se bifurcau, unul indreapta, altul in stdnga, drum pe care il voi alege gregit oricum,pentru ci m[ niscusem inff-o lume fhri semne de circulalie. Nicioragul ista din sud, in care fugisem pentru treizile,mr mi ajuta,cu toate mirosurile lui agezate pe care apucasem sr le adulmecbine inci din copilirie. Mofturi, mi-am zis. sentimentalisme debuzunar de care n-am de gd.nd si mi impiedic.

Intre timp drumurile mele au incetat si se mai bifurceincontrolabil. Mn c[s[torisem cu o craioveanci pe care o cunos-cusem in America, poeti si scriitoare, care se simtea la New yorkcala ea acasl si care avea si mI convingi ci meritl si mi apucde scris. Primele cirgi le-am publicat la craiova si tot acolo amavut si primii cititori, aga cd.,numele meu ca scriitor va rim6.netotdeauna legat de acest oras.

Prima lansare de carte am avut-o la Muzeul de Arti. NumI simt deloc in apele mele in astfel de ocaii,iar Muzeul deArtd, cu grandoarcalui, m-a inhibat peste misuri. participasemla NewYork la cdtevrevenimente literare, mi descurcasem destulde bine, dar acolo auditoriul era in cea mai mare parte format dinoameni care nu te stiu. Lacruiovaera altceva. sala oglinzilor erapliq[ cu studenfi, profesori, critici literari, iar cartea mea apdteaimpreun[ cu o carte despre Marin sorescu. M-a luat cu amegeli

t0